Am primit azi pe mână un HTC Magic, telefonul cu Android pe care Vodafone tocmai l-a lansat oficial la noi în ţară. Numele său este bine ales, reacţia mea constantă, indiferent în ce meniu intru sau ce vreau să fac pe telefon, este una de uimire şi bucurie: pur şi simplu nu credeam că Android este aşa de bun. Chiar e magic.
La modul în care se prezintă situaţia, Windows Mobile e mort. WM 6.5 abia aduce mici îmbunătăţiri, iar viitorul Windows Mobile 7 ar trebui să fie ceva cu adevărat extraordinar pentru a face faţă Androidului. Încă mă minunez de faptul că telefonul este foarte stabil, că oricâte programe aş dechide şi închide tot la fel de repede se mişcă interfaţă, de faptul că am sute sau mii de aplicaţii gratuite disponibile prin Android Market pentru cele mai variate taskuri pe care aş vrea să le îndeplinesc prin telefon, că notificările şi lucrul în background merg ca unse, că pot aduce pe ecranul principal, la fel ca pe desktop-ul unui PC, orice aplicaţie, bookmark sau widget. Din punct de vedere al sistemului de operare, al softului disponibil şi al modului în care se mişcă telefonul, arătaţi-l oricărui utilizator de Windows Mobile şi se va converti imediat la Android, iar comparativ cu iPhone, acesta îți oferă și libertatea deplină și lipsa oricăror restricții (chiar și Arrington zicea că a renunțat la iPhone pentru un Magic – link).
Telefonul în sine? Mult mai frumos decât mă aşteptam. Credeam că Magic-ul, numit şi G2, e mai “din topor”. În schimb e micuţ, uşor şi elegant şi vine şi cu o husă dintr-un material tare, ce este sau imită pielea. Ecranul capacitiv face foarte uşoară “butonarea”. Carcasa pare bine închegată şi îmi place formă mai rotunjoară a bazei. Rămâne de văzut cât duce bateria.
Ce nu-mi place, tot aşa la prima vedere: că în mod nativ nu suportă mai multe conturi de Gmail. Îţi aduce perfect emailurile din Gmail, îţi sincronizează calendarele din Google şi contactele, dar doar de pe un singur cont, cel introdus la iniţializarea telefonului. Probabil există vreo aplicaţie prin care să poţi primi notificări despre mai multe conturi şi poate şi de pe Yahoo, rămâne să cercetez. De asemenea, aş fi preferat ca cele 6 butoane reale de sub ecran să fie un pic în relief, pentru a le simţi uşor cu degetul pe întuneric. Dar na, aşa sunt eu, o babă cârcotaşă.






N97 are parte de o promovare destul de agresivă pe piaţa românească, semn că Nokia a investit mult în acest model pe care îl considera vârful actual de gamă. Pe piaţa smartphone-urilor business N97 are de luptat nu doar cu branduri precum Blackberry sau HTC, ci şi cu alte modele Nokia (E71 şi E75 îmi vin în minte), iar aceşti competitori nu sunt uşor de bătut. Să o luăm cu începutul şi să ne îndreptăm încetişor spre concluzia la care am ajuns eu după două săptămâni de utilizare a acestui telefon.
Diamond 2 este momentan vârful de gamă al firmei HTC pe partea de telefoane cu Windows Mobile şi mă bucur că am avut ocazia să-l butonez pentru mai multă de o săptămână. Aşa cum scriam atunci când l-am luat la mână, interesul meu a fost să văd dacă este mai bun sau măcar pe acelaşi nivel cu mai vechiul model Touch HD (pe care îl am eu din ianuarie), având în vedere că preţul ar fi în avantajul lui Diamond 2 cu vreo 500 de lei.



