Dacă ar exista un zeu al ingineriei, aș deveni imediat credincios

Nu degeaba tehnologia spațială reprezintă inginerie de cea mai înaltă clasă și performanță: sonda Rosetta, lansată de Agenția Spațială Europeană, a intrat zilele trecute pe orbită în jurul unei comete din sistemul nostru spațial.

Reușita aceasta este extraordinară nu doar prin precizia pe care o cere mecanica unor astfel de corpuri mici în contextul dimensiunilor uriașe ale sistemului nostru solar (va sta la 2,5 kilometri de cometă), ci și prin felul în care s-a realizat acțiunea:

• Rosetta a fost lansată în 2004. A zburat 10 ani prin spațiu înainte de a ajunge la cometa ei.
• Sonda a fost accelerată folosind gravitația Pământului, trimisă spre Marte pentru a accelera în jurul acelei planete, de acolo înapoi la o întâlnire cu Pământul pentru o nouă manevră praștie, spre un asteroid dincolo de orbita Marte, înapoi pentru o trecere pe lângă Pământ pentru accelerarea finală, zburând apoi până la orbita planetei Jupiter pentru ca apoi să prindă din urmă cometa și să se întâlnească undeva între Jupiter și Marte, la 400 de milioane de kilometri de Pământ.
• în total, Rosetta a zburat 6,4 miliarde de kilometri, cam de 16.000 de ori distanța Pământ-Lună.
• timp de doi ani, când se îndrepta spre Jupiter, Rosetta a fost pusă în hibernare și trezită abia în mai 2014 pentru a frâna în vederea întâlnirii cu cometa.

Închipuiți-vă ce înseamnă să planifici tot acest traseu pentru 10 ani și să-l execuți la perfecție, în condiție în care toate releele și motoarele, plus toată electronica de bord, funcționează de un deceniu la aproape zero Kelvin! Câțiva dintre voi sunt ingineri – imaginați-vă la ce nivel trebuie executate toate componentele, planificate toate manevrele și mișcările, programat software-ul de bord, astfel încât totul să se desfășoare fără probleme după 10 ani în spațiu și 6,4 miliarde de kilometri parcurși.

Și să nu vă închipuiți că Rosetta e mare cât un vapor și plină de sisteme de rezervă. Sonda are 2,8 x 2,1 x 2 metri, plus o antenă și niște panouri solare, iar în aceste dimensiuni se regăsesc 10 sisteme pentru măsurători diverse, combustibilul pentru manevre, plus mini-robotul Philae, pe care în noiembrie îl va lansa pentru a ateriza pe cometă. Philae va fora în cometă (caută gaze de șist, sunt sigur) și va măsura alte lucruri de acolo.

Rosetta a fost construită, evident, în principal de către nemți: Astrium Germany, ajutați de Astrium Marea Britanie și Franța, plus mulți alții.

Pagina oficială a misiunii Rosetta este rosetta.esa.int, unde puteți găsi fotografii cu cometa respectivă, și are și cont de Twitter pe @esa_rosetta.

“Hello, Comet!” pic.twitter.com/mvFIxGWC8y

— ESA Rosetta Mission (@ESA_Rosetta) August 6, 2014

YES @Philae2014! WE’RE HERE!! After 10 years 5 months 4 days we are finally at our destination, #comet #67P :-)

— ESA Rosetta Mission (@ESA_Rosetta) August 6, 2014

#CometWatch 4 August – #67P from distance of 234 km! http://t.co/20HmgUZBt3 pic.twitter.com/hLNGvmHxlo

— ESA Rosetta Mission (@ESA_Rosetta) August 5, 2014