Un editorial de pe GSP.ro, scris la începutul lunii trecute, la inaugurarea noului Stadion Naţional, conţine şi frază de pomină “Panglica va fi tăiată contra Franţei. Dar inaugurarea merită să le aparţină lui Hagi & Compania”.

Vedeţi voi, Hagi şi compania sunt cei care ne-au scos în stradă la Universitate, cei care ne-au adus cele mai mari succese în fotbal. Ei ne-au făcut mândri.

Problema este că eu m-am săturat să-i ridic în slăvi pe unii al căror moment de maximă glorie a fost în 1998, acum 13 ani. Gata, a trecut. Şi n-a trecut oricum, ci i-am ridicat enorm de mult în slăvi. Am fost la Universitate să-i aplaudăm, s-a cântat imnul pentru ei, au toţi grad onorific de general sau colonel, i-au filmat la nuntă, i-au adus la emisiuni, concursuri şi talk-show-uri, sunt aproape toţi bogaţi, milionari în euro, au în continuare cariere de antrenori sau de oameni de afaceri.

S-au dat destule, le-am mulţumit suficient de mult. Cât o mai ţinem aşa? Când ne oprim din ridicat statui? Când o lăsăm mai moale cu generaţia de aur, că vorbim de ea de parcă ar fi câştigat şi cupa mondială şi cea europeană la rând, aşa cum au făcut francezii sau spaniolii după ei, când de fapt cea mai mare realizare a României este un sfert de finală jucat împotriva Suediei, nici măcar o semifinală?

Momentan nu facem altceva decât să ignorăm neputinţa generaţiei actuale şi să nu luăm măsuri împotriva ei deoarece ne complacem în a visa la un trecut glorios. E tare rău când nu zice nimeni “hai să privim spre viitor”. Dacă acest stadion s-a construit cu gândul la generaţia de aur şi pentru plăcerea lor, atunci veşti proaste, generaţia aia a trecut deja.

link GSP.

Pentru al 5-lea(?) an, o echipă românească nu are norocul să pice într-o grupă “de foc” din Champions League. Spun “norocul” pentru că, hai să fim realişti, echipele noastre nu pot trece nici de cea mai uşoară grupă din competiţie. Încă nu sunt la acel nivel, mai ales Oţelul Galaţi.

Aşadar, singura şansă în Champions League este să facă spectacol, să aducă echipe mari şi să umple stadionul naţional cu 55.000 de spectatori. Dacă nu câştigi meciuri, măcar să câştigi banii de pe urma biletelor. Din păcate Oţelul a picat doar cu Manchester din categoria echipelor de elită.

1. Oţelul Galaţi
2. Manchester United
3. Benfica Lisabona
4. FC Basel

În alte știri, îi stă homarul franțuzesc în gât lui Borcea la nuntă după ce Dinamo și-a luat-o mai rău decât o actriță porno japoneză dintr-un film de gangbang.

Victoria uimitoare a României în meciul cu San Marino, scor 1-0, este o reuşită importantă pentru palmaresul nostru. Cu această ocazie cred că am mai doborât un record foarte vechi, fiind echipa care dă cel mai mic număr de goluri reprezentativei San Marino. După aşa o reuşită, lăsaţi Franţa să vină la noi, avem ac de cojocul lor!

Concluzia, pentru mine, a tragicului meci este că tot ce are echipa naţională este un stadion pe cinste. Echipă, valoare, rezultate… poate în altă generaţie. Cea de aur a fost, acum e generația de fontă.

Am şi o explicaţie foarte bună pentru efortul deosebit al lui Mutu de a părăsi cantonamentul în secret, făcându-l astfel pe Pițurcă să-l suspende definitiv de la echipa naţională. Mai avea de dat 3 goluri pentru naţională şi depăşea recordul de reuşite al lui Hagi. Aşa ceva nu se putea, că nu e politicos faţă de mentorul său, dar n-ar fi fost etic nici să rateze intenţionat pe teren, când alţii se bazează pe el. Prin urmare Mutu a făcut cel mai elegant gest posibil şi într-un fel şi-a dat demisia din lotul naţionalei. Acesta e scopul adevărat pentru care s-a dus la curve sau la beţie sau la curve care sunt și bețive sau unde a fost…

Brazilia 2014, dar ca să ajungem acolo trebuie să ne batem în grupa de preliminarii cu:

• Olanda
• Turcia
• Ungaria
• Estonia
• Andorra

Toate echipele mi se par accesibile. Chiar și Olanda, o forță în fotbal, poate fi bătută pentru că ne potrivim cu stilul lor de joc sau măcar ținută în șah pentru egal. Cu alte cuvinte, dacă nu ne calificăm va fi doar vina noastra, nu a prezenței altor echipe mult prea tari.

Ieri am prins câteva minute din meciul Brazilia-SUA de fotbal feminin. Foarte spectaculos! Driblinguri, alergări, şuturi, faze bine construite! Au jucat excelent femeile.

Concluzia mi s-a părut a fi cea din titlu. Ne-am obişnuit atât de mult cu fotbalul de slabă calitate din Liga 1 şi cu eşecurile naţionalei încât acum fotbalul bun ni se pare extraordinar. De fapt femeile jucau fotbal aşa cum trebuie să fie acesta în mod normal. Da, cred că la orice oră ar bate echipele de top din Liga 1, deşi sunt dezavantajate din punct de vedere al forţei atunci când e vorba de viteză sau cornere sau şuturi.

România are probleme mari în a pune un antrenor competent pentru echipa naţională. Răzvan Lucescu n-a confirmat prin nimic că ar avea talent să antreneze naţională, rezultatele sale fiind mai degrabă amuzante dacă n-ar fi fost vorba chiar de ţara noastră.

Cine e noul antrenor? Hagi. De unde vine Hagi? De la Galatasaray, unde n-a făcut nimic. A mai antrenat şi înainte naţionala şi alte echipe şi niciodată n-a avut rezultate, fiind, în opinia mea, lipsit de talent pentru a fi antrenor. Un mare jucător, dar nu orice mare jucător trebuie neapărat să fie şi un mare antrenor, fără nici o supărare. Totuşi, Federaţia l-a pus în funcție acum. Eu nu înţeleg ce-l mână pe Hagi în luptă. Înţeleg că vrea să aducă din nou glorie naţionalei, dar bănuiesc că vede și el că nu poate, dar atunci de ce se mai bagă? Îmi e jenă de faptul că îl va huidui lumea, dar huiduieli vor fi sigur.

Alternativa era Boloni, care tocmai retrogradase în a doua ligă franceză cu echipa pe care o antrenează acolo. N-a reuşit să fie mai bun decât măcar 2-3 alte echipe, dar era suficient pentru naţionala noastră, în gândirea FRF-ului.

De ce e scoasă din calcul alternativa angajării unui antrenor străin? Multe alte naţionale fac asta şi o fac cu succes. Cât salariu ar cere un străin, vreo câteva milioane de euro? Păi FRF-ul câştiga mult mai mult dacă se reuşeşte calificarea la un turneu european sau mondial, aşa că investiţia n-ar fi rea.

Update: obiectivul este calificarea la Euro 2016. Înțeleg că pentru Euro 2012 e ratat obiectivul, dar la Cupa Mondiala 2014 nu vrem să participam?

Cristi Chivu a renunţat la naţionala României, deşi era căpitanul echipei noastre. Prea multe accidentări și intervenții chirurgicale îl fac să refuze orice convocare viitoare la naţională, inclusiv în meciul cu Bosnia.

Acum, să fie realişti: calificarea este de mult pierdută şi meciurile la naţională înseamnă doar riscul unei accidentari pentru Chivu, accidentare care l-ar ţine departe de teren la echipa de club, acolo unde câştigă milioane de euro pe sezon.

Dar totuşi, cine l-a dus la nivelul de top al fotbalului de cluburi dacă nu naţională? Ţin minte că într-un meci cu Portugalia l-au remarcat străinii pe Chivu şi au început să curgă ofertele pentru el. Iar apoi, aşa este fotbalul. Joci la cluburi, dai goluri în Champions League, te căsătoreşti cu Adelina, îţi iei casă în Bora Bora, dar vii şi la naţională și o faci pe gratis (nici măcar, că sunt niște sponsorizări mari în joc). Nu-i aud pe Messi sau pe Ronaldo refuzând naţionala pe diverse certuri sau motive inventate, deşi pentru ei miza este mult mai mare, pentru ultimul vehiculându-se un transfer pe 180 de milioane de euro.

Accidentări și intervenții chirurgicale? Adică poți juca săptămânal la echipa de club, dar o dată pe trimestru la națională nu? E vorba de datorie. Aveam impresia că sportivii o înţeleg bine, pentru că e în natura sportului să-ţi faci datoria faţă de culorile sub care joci și față de fanii tăi.

via GSP.