un blog de Radu Dumitru

►► canalele mele de YouTube: youtube.com/RaduDumitru (personal) și youtube.com/NwraduBlog (tech) ◄◄

Blocul și blocul

26 Jul 2016  ·

GÂNDURI  ·

25 comentarii

Vecinul din blocul de vizavi stă cu coatele rezemate de pervazul ferestrei. Îl văd des așa, stând minute bune la aer, mai ales acum că a venit vremea caldă, privind oamenii și restul scenelor banale de cartier.

Îl știu de mulți ani, dinainte să i se albească părul. Habar n-am cum îl cheamă, îl știu doar pentru că stă vizavi de mine și apare des la fereastră. Cândva a avut și o pisică, o vedeam și pe ea la geam. Nu știu ce-a pățit.

La ce se uită? Probabil la noi, că eram în bucătărie cu lumina aprinsă și perdeaua netrasă. Eu amestec în niște ceapă tocată într-un mare wok pe foc, iar lângă mine Matilda deschide o sticlă de vin. Probabil ne vede pe amândoi și tot ce facem în acele momente, așa cum și eu îl văd pe el.

Undeva mai jos, la o sufragerie, o femeie calcă rufe. O văd foarte des călcând rufe și, având în vedere că prin respectiva cameră nu se vede multă mobilă, mă întreb dacă nu cumva asta și-a amenajat, acolo, chiar asta: o cameră de călcat rufe.

Un etaj mai jos este vecinul care din când în când agață pești în balcon, la uscat. Acum că mă gândesc, nu l-am văzut niciodată la față, habar n-am cine locuiește acolo, știu doar că-i pasionat de pescuit și de uscat peștii în balcon.

Tot cineva de vizavi are două mașini și zilnic, după ce scoate din parcare una dintre ele, o mută și pe a doua în diagonală, ca să țină în continuare ambele locuri ocupate. Procedura se repetă în sens invers în fiecare seară. Mârlănie.


Asta e viața la bloc. Văd zilnic niște oameni, îi văd îmbătrânind de-a lungul anilor, le văd copiii crescând de la niște țânci timizi, ascunși după fusta mamei, la tineri mai înalți decât mine, dar habar n-am cum îi cheamă, cine sunt și ce fac.

Nu mai știu dacă v-am povestit despre momentul când urc cu o femeie în lift, o întreb politicos la ce etaj merge, rămân uimit că la același etaj ca și mine și bănuiesc că se duce la cineva în vizită. S-a dovedit a fi vecină de palier, proprietară acolo. Stăteam de vreo 4 ani în bloc, dar atunci o vedeam prima oară.

Mi se pare foarte ciudat sistemul acesta de a trăi la comun, dar totuși separat. În Asimov, parcă prima carte din alea cu roboții, oamenii făceau tot posibilul pentru a se evita vizual, nedorind să dea impresia că încalcă intimitatea altuia. În The City and The City, o excelentă carte a lui China Mieville (v-o recomand cu tărie), este discutat același lucru, oamenii se “nevăd” între ei.

Și noi suntem la fel. Ne vedem între noi, ne știm, dar nu ne uităm niciodată ochi în ochi, peste spațiul dintre blocuri, ci doar pe rând. Într-o înțelegere nerostită, dar implicită, ne ignorăm cunoscându-ne.

Mă întreb în câte alte țări o fi același lucru. Oare câtor străini li s-ar părea ceva neobișnuit modalitatea asta de a trăi? Pentru că, cel puțin în Europa, tare am impresia că sunt mai puține astfel de orașe precum ale noastre, cu blocuri înalte, bine înghesuite, restul dezvoltându-se mai bine pe orizontală în zone de case.

Sau sunt eu ăla ciudat și voi vă cunoașteți toți vecinii?

    25 comentarii

  1. Ai îmbătrânit Radule…

      (Citează)

  2. eu stiu mare parte din cartier nu din vecini de la bloc, deci…

      (Citează)

  3. Si totusi eu consider ca in Romania conceptul de “nevad” este mai mic decat in alte tari. Tu ti-ai descoperit intamplator vecina de palier dupa ceva ani, daca traiai in vreun stat mai European nici nu te interesa ce e ala palier…

      (Citează)

  4. Cine vrea sa vada, vede, asta e clar, in special ‘babele de la parter’. Cred ca noi, astia care nu am stat la scara blocului pana la 25 de ani c-o punga de seminte-n brate pentru ca ne permiteam o bere la o terasa avem o alta mentalitate. noi nu vedem pentru ca nici nu vrem sa fim vazuti, nu vrem small talk cu vecinu care nu stie sa faca acordul intre subiect si predicat, nu vrem sa stim baba care sta singura de 10 ani si care, canva, s-ar putea sa-ti sune la usa la 10 noaptea sa te intrebe daca tie-ti merge cablu ca ea rateaza Capatos.

    Noi, astia ‘antisocialii de bloc’ suntem de fapt cei care ar vrea sa stea la casa, intr-o mai mare intimitate, doar ca nu ne permitem.

      (Citează)

  5. Vecinii tăi de vis a vis cred ca au fost maxim de geloși pe tine atunci când ai avut telescopul în teste. Dar și tu ai câștigat mult conținut pentru postul de azi. Și cu mult mai mult din alt tip de conținut dar pe care nu îl poți publica.

      (Citează)

  6. in trecut bloc de 44 de apartamente il cunosteam doar pe vecinul de la 2 (eu ii dadeam net, el m-a ajutat sa imi schimbe electrica in aprtament). (25+ ani locuit acolo).

    acuma bloc mic de 4 etaje plin cu pensionari, nu stiu pe nimeni (7+ ani).

      (Citează)

  7. eu ii stiu pe cei cu care am perete comun de cand am umblat de semnaturi pt sediu social. dar lista de numa a trebuit sa o cer de la administrator.

    in rest ii mai stiu vag pe putini dupa masina din parcare…

      (Citează)

  8. Eu m-am mutat de 1 an in apartamentul asta. Nu ii stiu decat pe administratorul tehnic al blocului si pe femeia de serviciu.

    Pe de alta parte, din discutiile intamplatoare din lift cu diversi vecini, am inteles ca ei ma stiu pe mine. Da, varsta medie in bloc este mai mare decat cea pe tara.

      (Citează)

  9. Of, Radule, iar te-ai uitat la “Rear window”! :)

      (Citează)

  10. Vecinii tai te stiu foarte bine…Aveti vizoristul scarii (stie cine intra si iese din bloc), baba stie tot (relateaza cu lux de amanunte orice), priceputul blocului (repara orice – e bun in bloc), gradinarul, meticulosul…Adica fiecare bloc ii are…Tu nu ai avut interes sa-i cunosti mai bine, dar ei sigur te-au remarcat si analizat…

    Cam asa e viata la bloc.

      (Citează)

  11. Problema sta in modul in care au fost gandite aceste imobile. Suntem straini printre straini, unii peste ceilalti, blocuri identice, cate 30-50 de apartamente pe scara. Lipsa unui spatiu comun a distrus orice idee de comunitate. Probabil ca nu s-a dorit acest lucru, sau poate nimeni nu s-a gandit la asa ceva. La mine pe scara vecinii si-au facut loc de fumat, pentru a nu-si afuma casa. Cam asta este nivelul.

      (Citează)

  12. LittleBro:
    Cine vrea sa vada, vede, asta e clar, in special ‘babele de la parter’. Cred ca noi, astia care nu am stat la scara blocului pana la 25 de ani c-o punga de seminte-n brate pentru ca ne permiteam o bere la o terasa avem o alta mentalitate. noi nu vedem pentru ca nici nu vrem sa fim vazuti, nu vrem small talk cu vecinu care nu stie sa faca acordul intre subiect si predicat, nu vrem sa stim baba care sta singura de 10 ani si care, canva, s-ar putea sa-ti sune la usa la 10 noaptea sa te intrebe daca tie-ti merge cablu ca ea rateaza Capatos.

    Noi, astia ‘antisocialii de bloc’ suntem de fapt cei care ar vrea sa stea la casa, intr-o mai mare intimitate, doar ca nu ne permitem.

    subscriu si eu, as putea sa traiesc o viata intreaga fara sa-mi cunosc vecinii de bloc. Din pacate am avut neplacerea sa-i cunosc pe unii fiindca deh…prostu’ nu e prost destul pana nu semnalizeaza. Muzica data tare sa-l auzi pe vecinul care nici macar nu are perete la comun cu tine ( e o chestie sa auzi versurile melodiei prin cativa pereti ). De alcoolicii care n-au trecut de faza cu adunatul in fata blocului si baut bere pana la 2 noaptea aproape in fiecare seara nu mai zic. Daca stai la 1 si vrei sa deschizi geamul ce poate sa-ti intre in casa ? racoarea de seara ? nu , fum de tigara. Vorbim de oameni de 40 ani care n-au trecut de faza de pustani de liceu si stau in grup de minim 5-7 pana la 10-14 insi. Cu cine sa te intelegi ? Crezi ca poti chema politia sa-i imprastie ? eu as zice ca nu daca vrei sa mai ai viata “normala” pe-acolo.
    sa mai povestim de spatiul verde rechizitionat de tipi intreprinzatori care isi pun gratare si bancute printre blocuri si stau ciorchine ?
    Da , visez la o casa unde poti avea doar 3-4 vecini directi. E imposibil sa fie toti dificili in cazul asta. Dar casa vine cu alte neajunsuri si deja e un cerc vicios. Asa ca cel mai bine e sa ai vecini pe care nu ii vezi.
    Radu, tu esti un vecin bun si un om normal, nu-ti mai fa procese de constiinta degeaba. Un om care munceste si sta la birou de la 9 la 17-18 nu mai are chef de socializare cu fauna de la bloc, abia are timp sa tina legatura cu prietenii vechi stabiliti pe baza afinitatilor adevarate nu doar datorita localizarii, cei cu care iti face placere sa stai la un pahar de vorba nu doar sa schimbi o vorba sa nu pari arogant.

      (Citează)

  13. Mie îmi place așa. Am fost plăcut surprins când m-a întrebat un tip mutat de câțiva ani dacă am venit recent în bloc… Eu stând acolo de când m-am născut, adică aproape de 30 de ani.

      (Citează)

  14. Ma mira atat articolul, cat si comentariile. Ai mei, cat am stat la bloc cu ei, se stiau (reciproc) cu toti vecinii de pe scara si mare parte din cei de la alte scari. Unchii, la fel, se stiau cu toti, se vizitau cu vecinii des, inca din anii ’80, veneau sa joace rummy, carti si sa stea la palavre. Bunicii, la fel, aceeasi situatie, se stiau (reciproc) cu toti de prin bloc.

    Erau, intr-adevar, niste obiceiuri de pe vremea comunismului, dar care au persistat si dupa revolutie. Ca tinerii de azi nu mai fac la fel, dupa ce se muta la casele lor, e o alta chestie, dar sa vi se para ceva neobisnuit sa te cunosti cu vecinii, aici sunt foarte mirat. Cat ati locuit cu parintii, nu ii stiau pe toti de pe scara? Il stiau si pe Popescu de la 3 si pe Georgescu de la parter, stiau povestea vietilor lor, ce rude au, unde lucreaza, cum o duc, unde se vor duce in vacanta etc.

    O explicatie la faptul ca tineretul nu mai socializeaza cu vecinii (chestie mult mai des intalnita in occident, cu mult timp inainte sa ajunga si pe la noi) o reprezinta si faptul ca acum avem prea multe chestii de facut si prea putin timp disponibil. Inainte (de ’89), in general vietile erau destul de simple, fara atat de mult stress, avalansa de informatii sau chestii care sa ne tina ocupati.

      (Citează)

  15. Daeveren:
    Ma mira atat articolul, cat si comentariile. Ai mei, cat am stat la bloc cu ei, se stiau (reciproc) cu toti vecinii de pe scara si mare parte din cei de la alte scari. Unchii, la fel, se stiau cu toti, se vizitau cu vecinii des, inca din anii ’80, veneau sa joace rummy, carti si sa stea la palavre. Bunicii, la fel, aceeasi situatie, se stiau (reciproc) cu toti de prin bloc.

    La fel si la mine. Bine, blocuri cu 4 etaje, 16 apartamente, in provincie – nu nebunia de acum din Bucuresti.
    Si tot cu nebunia de aici, de 3 ani jumate unde stau intr-un bloc de 10 etaje, stiu suficienti vecini iar baba de la etajul 1 ne face cu mana cand ajungem acasa.

      (Citează)

  16. Când stăteam în România știam toți vecinii din blocul meu și din blocul de vizavi. în Uk știu toți vecinii din blocul meu și îi mai cunosc și pe toți care au locuri alocate de parcare. Asta pentru că la 40 de apartamente din 4 blocuri sunt alocate doar 20 de locuri de parcare.

      (Citează)

  17. La casa nu e deloc asa, ba opusul. Cunosc toate persoanele din zona, si toata lumea te cunoaste pe tine. Si nu ma refer doar la cei de pe strada ta, cunosc pe toata lumea din zona, mai ales pe cei care sunt de varsta mea si pe care ii stiu de cand eram mici. Aici daca se intampla ceva, in maxim 24 de ore stie toata strada. Se cearta cineva? Toata lumea iese in strada sa vada cine. A venit o salvare la 10 noaptea? Toata lumea iese in strada sa vada la cine a oprit. Ai nevoie de un cui, o pastila, o drujba, sigur gasesti pe cineva care sa iti dea. S-a mutat o noua familie pe strada de langa tine? Pana maine ai CNP-ul fiecaruia si arborele genealogic. Zici ca stau intr-un sat, nu la marginea Bucurestiului.

      (Citează)

  18. @ Radu vorbeai tu despre cum ai dat un apartament in chirie proaspat renovat.

    Ai putea sa faci un articol despre costurile implicate , cum ai gasit chiriasii , ai avut probleme etc ?

      (Citează)

  19. nu stiu pe unde stati voi dar la mine in brasov lumea are perdele/jaluzele iar blocurile sunt departate. pot sa vreau sa ma uit la vecinul de peste drum ca o sa reusesc sa vad doar geamul. cel mai apropiat sa zicem ca e blocul din spate dar spre sud am doar geamul de la buda si acolo tot sunt cam 30-40 de metrii pana la bloc ( de la et 7 de la noi la 9 la urmatorul bloc distanta pe un fir UTP a fost fix 150 de metrii – aveam un abonament share-uit la 8 persoane prin 2003

      (Citează)

  20. Interesant subiect, am locuit si in mono si in multi-familiale, mereu am avut contacte cu vecinii, de cele mai multe ori pozitive. Cel mai interesant caz de “antropologie aplicata” a fost cand stateam in garsoniera 9xx intr-un bloc cu 1000 de garsoniere, unde mereu cineva se muta, nastea, divorta sau murea. Doar babele cu vanzarea de bors erau eterne. :)

      (Citează)

  21. Noi, astia ‘antisocialii de bloc’ suntem de fapt cei care ar vrea sa stea la casa, intr-o mai mare intimitate, doar ca nu ne permitem.

    La cat de “civilizati” imi sunt vecinii prefer sa ud florile din gradinita pe inserat sau cand traficul de vecini, e zero spre redus. N-am nici un moitv sa-i vad sau sa ma vada.
    Am vazut cum a fost aruncat pe geam de la etajele superioare o mobila de bucatarie, scaun, imprimanta, cutii de conserve sau de carbogazoase, coji de banane si alte citrice, taieri de un pom fructifer chiar si un liliac inflorit. Am incercat sa plantez oferindu-le puterea exemplului, dar l-au smuls. Cei cu graje isi lasa masinile parcate de cele mai multe ori pe doua locuri de parcare, iar garajul e utilizat in loc de magazie.
    Nu mi-a ramas vreun motiv sa-i vad.

      (Citează)

  22. Vecinii sunt niste camere de supravegheat umane, care trebe sa stie cine, unde, cand si la ce ora pleaca sau vine. trebuie raportat la “cineva”, un fel de subiect de discutie.. un fel de “nu am nimic mai bun de facut cu viata mea”
    imi aduc aminte prin 95-98, la scara blocului se strangeau de zici ca puneau la cale CERN-ul si Bing Bangul.
    stiu ca se trage de la comunism..nici dupa 30 de ani de la comunism, tara asta nu o sa se trezeasca.

      (Citează)

  23. Cand stateam la ai mei stiam toti vecinii. Majoritatea din bloc (24 apartamente) eram acolo de cand se construise blocul si erau toti cam de aceeasi vasta -> prin urmare eram o gasca mare de copii care stateam in fata blocului si inevitabil ne stiam toti intre noi. Dupa revolutie au inceput sa se mai mute, sa mai dispara si nu au mai ramas nici jumate din vechii proprietari. Unde locuiesc acum (bloc 66 apartamente) cunosc cam jumate din vedere, dar dupa nume cred ca pe nici unul si, recunosc, evit discutiile inutile cu vecinii – nu ma intereseaza care e priceputul, care e gradinarul sau care e instalatorul blocului. Oricum, diferenta imensa intre modul in care am crescut noi (afara in tarana) si modul in care cresc copii de acum (cu nasul in fb). Daca nu ar exista toata tehnlologia actuala, cu siguranta ne-am cunoaste si vecinii mult mai bine :))

      (Citează)

  24. Eu te inteleg, am aceeasi atitudine fata de vecinii mei, desi stau de ceva ani la casa. E un soi de autism provenit din dorinta de intimitate, nu din lipsa de respect. Nu jinduiesc dupa relatii mai apropiate, nu vreau sa ma implic sufleteste in vietile lor, am destui prieteni cu care nu reusesc sa ma intalnesc prea des…

      (Citează)

    Alătură-te discuției, lasă un mesaj

    E-mail-ul nu va fi publicat. Fără înjurături și cuvinte grele, că vorbim prietenește aici. Gândiți-vă de două ori înainte de a publica. Nu o luați pe arătură doar pentru că aveți un monitor în față și nu o persoană reală.

    Apăsați pe Citează pentru a cita întreg comentariul cuiva sau selectați întâi anumite cuvinte și apăsați apoi pe Citează pentru a le prelua doar pe acelea. Link-urile către alte site-uri, dar care au legătură cu subiectul discuției, sunt ok.


    Prin trimiterea comentariului acceptați politica de confidențialitate a site-ului.



    Vreți un avatar în comentarii? Mergeți pe gravatar.com (un serviciu Wordpress) și asociați o imagine cu adresa de email cu care comentați.

    Dacă ați bifat să fiți anunțați prin email de noi comentarii sau posturi, veți primi inițial un email de confirmare. Dacă nu validați acolo alegerea, nu se va activa sistemul și după un timp nu veți mai primi nici alte emailuri

    Comentariile nu se pot edita ulterior, așa că verificați ce ați scris. Dacă vreți să mai adăugați ceva, lăsați un nou comentariu.

sus