►► canalele mele de YouTube: youtube.com/RaduDumitru (personal) și youtube.com/NwraduBlog (tech) ◄◄
« Tehnologia High-Resolution Audio de la Sony
Galaxy S6 și S6 Edge au fost prezentate în România, s-a dat startul la precomenzi »
Cel mai bun burger de până acum l-am mâncat la Barcelona, pe 4 martie 2015 la ora 14:05, la Bacoa, un restaurant de burgeri aflat la doi pași de Piața Catalunya. Dacă ajungeți prin Barcelona și vă plac burgerii, nu ratați acest local. La final de articol găsiți detaliile despre cum să ajungeți acolo.
De ce am fost atât de impresionat de Bacoa? Nu-i vorba doar de burger și de garnituri, care au fost perfecte, ci de întreaga experiență. Vreau să vă spun întâi mai multe lucruri despre experiența de a mânca acolo tocmai pentru a vă arăta cât de ușor se pot face niște lucruri speciale.
Întâi plătești, apoi te duci la masă și aștepți comanda. Comanda o dai ca la Simbio din București, adica iei o hârtie de pe tejghea și bifezi cu creionul ce burger vrei, cu ce extraopțiuni și cu ce garnitură.
Comparația cu Simbio se oprește însă aici. Cei de la Bacoa știu mult mai bine sa-și vândă marfa, să-ți facă poftă să o încerci. Se pune un accent imens pe prepararea în casă a ingredientelor, în meniu citești de “our homemade traditional teriyaki sauce”, de “our caramelized onions”, “our potato”, “our artisat mustard”. Îți lasă impresia că ingredientele lor sunt speciale; gustul de aici îl poți găsi doar aici. Asta, bănuiesc, înseamnă branding bun.
Au un burger de sezon. Era scris doar lângă casă și s-a dovedit a fi cu spanac și varză, condimentate cu scorțișoară și lămâie, plus roșii, salată ceapă și “homemade” maioneză. Nici nu trebuie să fie bun sau cerut, important este că au spus clienților că au rețete proprii și le schimbă în funcție de sezon. În review-urile pe care le-am citit despre ei, când am ales să merg acolo (un fel de Turul Burgerilor făcut de catalani, desigur), spuneau că ingredientele de sezon sunt din regiunea Catalunia; un fel de “ajutăm cum putem economia locală”.
Să trecem mai departe. La cartofi prăjiți poți alege între “cartofi prăjiți clasici”, “cartofii noștri speciali, tăiați mai mare” și aceștia speciali ai lor, mai mari, serviți și cu un sos de roșii și usturoi. Oamenii se pricep să-ți facă poftă și să te ducă de mână, prin meniu, spre preparatele mai scumpe. Evident, am luat din aceștia.
Am plătit la casă, am lăsat bacșisul într-un borcan acolo (iar casiera, care trecuse deja la următorul client, s-a oprit și mi-a mulțumit pe un ton de dialog uzual, cu recunoștință în glas, nu doar din politețe) și am primit cele de mai jos.
Numărul 36 este ca să mă găsească prin sală. Culmea, nu era o simplă tablă cu un număr scris pe ea, ci un aparat electronic pe care-l scoteau dintr-un port de încărcare. Chelnerițele știau exact la ce masă m-am așezat și, când a venit mâncarea, n-au umblat pe acolo cu ea, uitându-se la modul “băi care o avea numărul 36?”, ci au venit direct la țintă. Cred ca numerele în sine sunt de backup, în caz că se descarcă dispozitivul.
Cartonul acela și abțibildul roșu rotund sunt ca să-ți faci propriul tău suport origami. După trei îndoituri iese un suport de burger pe care-l lipești cu abțibildul roșu, ca să-l ții închegat. Când vine burgerul îl poți pune acolo, ca să nu te murdărești ca porcul pe mâini. Mișto ideea.
Sosurile erau deja pe fiecare masă. Niște sticle mari, frumoase, curate, produse pentru Bacoa; sos normal, sos picant și sos dulce, iar “chip mix” de lângă erau un fel de pesmet. Sunt și la noi restaurante de burgeri cu propriile lor sosuri (Baz are unul foarte bun, Burger Bar îmi vine în minte șamd), dar ăștia îți spuneau povestea sosului pe sticlă. Stăteai la masă și abia așteptai să vină burgerul pentru a pune sos pe el!
Burgerul a venit și s-a dovedit excelent. Eu l-am luat pe cel numit La Bacoa, cel mai scump din ofertă, și conținea bacon afumat, brânză Cheddar Manchego, murături și sosul lor propriu de muștar, plus roșii, salată, ceapă și maioneză. Ca mărime, este cam cât un cap de ca un ovoid cu diametrul mare de 15 cm și cel mic de vreo 8 cm sau, dacă vreți să o privim ca o secțiune perpendiculară pe masă, o elipsă descrisă prin ecuația (x/7,5) la pătrat plus (y/5) la pătrat = 1. Sper că acum nu se simte nimeni jignit de comparație.
Carnea, făcută medie, a fost foarte moale, genul care se topea în gură. Pe ăsta îl poți mânca și fără dinți! Vedeți chifla, aurie ca un sân perfect bronzat, ușor prăjită și pe interior, ca să reziste mai bine sosurilor, observați și cantitatea mai mare de ingrediente decât se servește de obicei la noi în România într-un burger. Acesta a fost bogat și simțeam toate ingredientele sale la fiecare mușcătură, nu doar carne și pâine cum pățesc uneori la noi.
A fost bun, ce atâtea discuții. Moale, suculent, proaspăt, cu ingrediente bine alese. Ar fi fost un burger excelent și dacă-l primeam prin poștă, dar restaurantul în sine suplimentează experiența, după cum vă spuneam.
Cartofii au fost minunați. Bucăți mari, dar cu crustă aurie, crocantă exact cum trebuie, și interior moale. Așa trebuie să fie cartofii, iar oamenii aceștia îi reușesc la perfecție.
Singura problemă a fost că sosurile pe care le lăudam anterior n-au fost prea picante; Brava Picante a fost “foarte ușor picante”.
Ce mai este prin meniu:
La desert era cam trist, doar iaurt și niște ciocolată, desigur făcute tot de ei sau special pentru ei. Un burger La Bacoa 8,5 euro, cartofii Bravas au fost 3,90 euro, extra ceapă caramelizată 1,4 euro, două beri Moritz au fost 4,7 euro. În total 18,5 euro. De observat că un burger din acesta super bun, într-un local mișto aflat lângă Piața Catalunya într-unul dintre cele mai vizitate orașe ale Europei costă cât un burger pe la noi, în unele restaurante care nici măcar nu știu să prepare un burger.
Cei de la Bacoa au două localuri în Barcelona. Cel mare este Bacoa Universitat, la adresa Ronda de la Universitat 31, adică la vreo 100 de metri de Piața Catalunya (principala piața a orașului, de acolo pornește Rambla în jos spre port și Paseo de Gracia în sus) spre Universitatea lor. Al doilea se numește Little Bacoa și se află în zona veche a orașului, aproape de stația de metrou Jaume 1, lânga muzeul Picasso și Piața Santa Caterina (unde se află un local mișto de luat micul dejun, vă spun altădată), la adresa Colomines 2, deschis însă doar de miercuri până duminică. Detalii și meniu găsiți pe site-ul oficial bacoa.es.
« Tehnologia High-Resolution Audio de la Sony
Galaxy S6 și S6 Edge au fost prezentate în România, s-a dat startul la precomenzi »
Vreți un avatar în comentarii? Mergeți pe gravatar.com (un serviciu Wordpress) și asociați o imagine cu adresa de email cu care comentați.
Dacă ați bifat să fiți anunțați prin email de noi comentarii sau posturi, veți primi inițial un email de confirmare. Dacă nu validați acolo alegerea, nu se va activa sistemul și după un timp nu veți mai primi nici alte emailuri
Comentariile nu se pot edita ulterior, așa că verificați ce ați scris. Dacă vreți să mai adăugați ceva, lăsați un nou comentariu.
19 comentarii
18/03/2015 la 10:19 AM
“Cartonul acela și acțibildul roșu…” – abțibild e varianta corecta
casuta(Citează)
18/03/2015 la 10:21 AM
ok, aia cu capul de fetita tot nu ti se pare tampenie…asa ca ne-ai bagat-o pe asta cu sanul bronzat :))) Ai si tu problemele tale, no offence
Labush(Citează)
18/03/2015 la 10:42 AM
Face parte din experienta cititorului de nwradu. Data viitoare vor fi doua fese de negresa. Speram totusi sa nu faci turul baghetelor frantuzesti, Radu :))
Andrei(Citează)
18/03/2015 la 10:42 AM
Face parte din experienta cititorului de nwradu. Data viitoare vor fi doua fese de negresa. Speram totusi sa nu faci turul baghetelor frantuzesti, Radu :))
Andrei(Citează)
18/03/2015 la 10:51 AM
s-a notat pentru septembrie cand ajung in barcelona :)
misto preturi.
mihai(Citează)
18/03/2015 la 11:18 AM
Bine ca nu faci Turul Hot Dog-ilor, ca atunci erau mai riscante comparatiile.
@casuta: daca e s-o luam asa, corect e autocolant. Abziehbild se refera la cele aplicate cu apa.
ipo(Citează)
18/03/2015 la 11:57 AM
Da, mulțumesc. Cred că am rămas cu defecte de vorbire de când eram mic și-i spuneam așa.
nwradu(Citează)
18/03/2015 la 12:18 PM
Imi aduce aminte de restaurantul Nandos (http://www.nandos.co.uk/ ) din Londra.
florin.comsa(Citează)
18/03/2015 la 12:24 PM
Arata intr-un mare fel acel burger. First stop cand ajung in Barcelona.
Andreea(Citează)
18/03/2015 la 12:50 PM
Cei care va luati de sani sau capete de copii, cred ca ati zabovit nitel la rezolvarea ecuatiei aleia…
Parerea mea e sa ramanem la sani, sunt mai suculenti…
Catutzi(Citează)
18/03/2015 la 2:51 PM
deci de acolo (din copilarie, doh) si comparatiile ? :)))
Labush(Citează)
18/03/2015 la 3:42 PM
Hai că m-ai rupt, domnu’ Radu!
Să-mi aduc aminte să nu mai citesc despre burgeri când mi-e foame.
Salutări!
Adrian(Citează)
18/03/2015 la 5:04 PM
problema a fost comparatia cu craniul nu cu capul :) la fel cum una e un san rotund si alta o tzatza rotunda :D
Puneti voi diacriticele.
Nero(Citează)
19/03/2015 la 3:45 PM
În practică, însă, ambele sunt comparații auzite prin filme sau comicsuri, nu le-am inventat eu.
nwradu(Citează)
19/03/2015 la 7:59 PM
you missed banana for scale
mormaila(Citează)
20/03/2015 la 4:07 PM
Da, dar nu auzi “little girl skull” ci “little girl head”. Which is different:)
Nero(Citează)
30/03/2015 la 1:35 PM
Mi ai facut pofta….si suntem in post….:)
Oana(Citează)
05/08/2016 la 2:42 PM
Multumesc pentru pont, am mancat un Asturiana si a fost cel mai bun burger ever.
Anton Pann(Citează)