Acestea sunt diverse fotografii făcută de mine în Centrul Vechi sau Centrul Istoric sau Lipscani sau cum vreţi să-i spuneţi. Le pun aici pentru cei din provincie care nu cunosc zona sau nu ştiu cum arată ea astăzi, pentru a înţelege de ce în alte posturi vorbesc despre reţeaua Wifi instalată de Orange acolo sau despre baruri şi localuri cu diverse specificuri. Fotografiile de noapte sunt făcute pe la ora 2, ca să aveţi o idee despre câtă lume e pe acolo.

Super 8 mi s-a părut un film foarte bun în ciuda faptului că actorii principali sunt copii-adolescenți şi că acţiunea urmăreşte o creatură misterioasă, evadată dintr-un tren al armatei după ce acesta deraiază. Copiii tocmai făceau un film şi surprind din întâmplare momentul deraierii trenului şi creatura care iese din el, iar apoi sunt atraşi în dezlegarea misterului ce pune stăpânire pe micuţul oraş american în care se întâmplă acţiunea. După cum spuneam, sunt copii, dar joacă bine şi sunt suportabili. Chiar şi monstrul/extraterestrul/creatura bizară nu este exagerată, vazanudu-se faptul că […]

Nihasa a sărit cu paraşuta, agăţat de burta unui instructor care ştia ce trebuie făcut. Totul a fost filmat de alt paraşutist şi iată mai jos filmul, pentru posteritate. Întreaga poveste şi senzaţii la cald (sau rece, că nu cred că “profesioniştii” erau degeaba îmbrăcaţi din cap până în picioare) pe Nihasa.ro, direct de la sursă.

În periplul prin restaurante chinezeşti din Bucureşti (Pekin, China-town) a venit şi rândul celebrului Templul Soarelui, pe care mi l-au recomandat mulți. Am fost în locaţia de pe str. Eminescu intersecţie cu str. Toamnei, unde este şi grădina afară cu un perete cu apă pentru a ascunde zgomotele străzii, ceea ce mi s-a părut o idee bună. Între noi fie vorba, nu înţeleg de ce au deschis 4 restaurante în Bucureşti, dar toate în aceeaşi zonă, între Vasile Lascar, Eminescu şi Ştefan cel Mare. Mâncarea a fost cea mai ok de […]

Dacă în mijlocul străzii sunt legume şi o cutie de carton… iar în stânga este o piaţă volantă unde se vând legume din cutii de carton… oare de unde provin cele din prima imagine şi cine ar trebui să le strângă? Stai aşa, vinzand toată ziua nişte gogoşari, te uiţi în mijlocul drumului la mizeria pe care ai făcut-o şi nu ţi se pare că ar trebui să o strângi?

Horrible Bosses este o comedie destul de bună despre trei tipi care au parte de trei şefi groaznici: corporatistul care îşi tratează angajaţii ca pe sclavi şi nu-i promovează, stomatoloaga care îşi hărtuieşte sexual asistentul şi fiul drogat al fostului patron, care a preluat afacerea şi vrea să o îngroape. Iar cei trei subalterni care trebuie să-i suporte se satură şi decid să-i omoare, dar vor să însceneze nişte accidente sau sinucideri. Filmul are mulţi actori mari: Jason Bateman, Charlie Day şi Jason Sudeikis sunt principalii, iar şefii sunt jucaţi de […]

Am observat o chestie destul de neplăcută. De câte ori ne strângem mai mulţi la vreo terasă sau la vreo ieşire, discuţia ajunge inevitabil şi mereu printre primele subiecte la cine s-a mai îngrăşat şi cine a mai slăbit. “Ce-i mă cu burta aia?” “Parcă ai mai slăbit sau mi se pare mie?” “Aoleo, trage tricoul ăla mai jos că mă sperii. Se revarsă ca tsunami-ul!” Şi tot aşa. Trist. Îmi aduc aminte la 23 de ani, când astfel de discuţii nu aveau loc pentru că nu aveau rost. Îmbătrânim.

Unele restaurante au nişte politici ciudate de preţ. Înţeleg dorinţa de a vinde mâncarea cât mai ieftin, deoarece la acest capitol compară lumea preţurile şi clasifică restaurantele, iar profitul maxim să-l obţii din vânzarea de băuturi alcoolice şi nealcoolice. Pare logic, chiar dacă este enervant pentru client. Problema este când restaurantele nu aranjează un pic preţurile la băuturi. De exemplu la Oxygen Club din Sun Plaza, un loc cu mâncare bună şi biliard şi bowling şi terasă mişto, o cutie de Cola (şi restul) costă 8 lei. 0,33 litri de lichid […]