un blog de Radu Dumitru

►► canalele mele de YouTube: youtube.com/RaduDumitru (personal) și youtube.com/NwraduBlog (tech) ◄◄

Petromidia își face propria centrală de cogenerare

23 Jun 2021  ·

TEHNOLOGIE  ·

9 comentarii

Ce vedeți mai jos sunt imagini de la demolarea unor ruine de pe platforma Petromidia Năvodari, unde s-a dat startul construirii unei unități de cogenerare.

Acesta era un turn de 150 de metri, probabil una dintre cele mai înalte construcții din România:

Și ceva din clădirile din jurul său:

Adică rafinăria Petromidia își construiește propria centrală de alimentare cu energie electrică. Așa arăta zona ce va fi recâștigată prin construcția centralei electrice.

Noua unitate de cogenerare, după o investiție de 148 de milioane de dolari, va genera 80 MW energie electrică. Platforma Petromidia are nevoie de 60-70 MW, așa că diferența îmi închipui că o vor da în sistemul național.

Aceeași centrală va genera și abur tehnologic pentru rafinărie, 180 tone/oră, și va asigura apa caldă pentru orașul Năvodari cu care se învecinează, până la 20 MWt/oră.

MWt înseamnă megawatt termic și este o unitate de măsură privind capacitatea de generare a căldurii într-o centrală. Căldura poate fi apoi utilizată pentru a încălzi apă pentru rețeaua menajeră, cum e vorba aici, sau pentru a transforma apa în abur care să învârtă o turbină pentru a genera energie electrică. Am mai scris eu cândva despre cum aburul stă la baza societății moderne, inclusiv cea mai avansată centrală nucleară din lume fiind de fapt un mare fierbător de apă.

Se pare că, până acum, mai pica alimentarea cu curent electric în rafinărie. Iar cum acolo sunt zeci de reactoare chimice care lucrează constant cu tone de țiței și catalizatori și sunt și zeci de kilometri de țevi prin care circulă tot felul de produși de reacție, o pană de curent înseamnă pierderi mari când trebuie să readuci totul în parametri de funcționare.

Noua unitate de cogenerare va lua locul și personalul Uzinei Termoelectrice Midia, care mie mi se pare că arăta deja ca o ruină. Iată niște fotografii cu zona înainte de demolarea finală a turnului de 150 de metri.

Sursele de pe net spun că vor fi utilizate două turbine Siemens SGT-750 și două cazane recuperatoare de căldură.

Broșura de prezentare a turbinei dă niște date foarte interesante. Prima SGT-750 a fost instalată în mai 2013 în Germania, ceea ce în această industrie înseamnă că este un model foarte nou.

Este o turbină pe gaz metan, eficientă și cu un plan de mentenanță redus. Siemens vorbește despre un concept numit “17 zile de mentenanță planificată într-o perioadă de 17 ani de utilizare”. Adică, în medie, o zi de downtime pe an, ceea ce mi se pare puțin.

Reușește asta folosind tot felul de senzori pentru a detecta posibile deviații de la funcționarea în parametri normali înainte ca acestea să se transforme în probleme ce necesită oprirea pentru service. Mai mult, cei de la Siemens au acces la toate datele senzorilor și le compară cu cele de la “flota” de turbine de acest tip montate prin lume, astfel încât pot estima ce se va întâmpla în viitor pe baza a ce s-a întâmplat deja în alte centrale electrice.

Mai spun și că în primii 4 ani de funcționare n-ai de ce să umbli sub capota turbinei, că generatorul pe gaz poate fi înlocuit în 24 de ore (load to load) pentru că nu este nevoie de scule specializate și că trec 68.000 de ore de funcționare între operațiunile de mentenanță majoră (C-type, cum le zic ei). 68.000 de ore = 7,76 ani.

Turbina, vă spuneam, folosește alimentare cu gaz metan. Petromidia va alimenta din afara rafinăriei 75% din necesarul de gaz, iar 25% va rezulta din propriile procese de rafinare a țițeiului, deci o economie suplimentară în funcționare.

Mi-a plăcut în clipul de prezentare Siemens că palele celor 13 elice ale compresorului pot fi individual extrase din rotor fără a fi nevoie să-l demontezi cu totul de pe poziție.

Poate că acum e standardul în domeniu, nu știu exact. Acum vreo 20 de ani, în facultate, am lucrat câteva luni la o firmă ce măsura vibrații în special în rotoarele generatoarelor de curent (think hidrocentrale și din astea) și acolo problema des întâlnită era că fisuri sau alte probleme ale palelor induceau vibrații în întreg mecanismul.

A fost prima oară când am văzut că Transformata Fourier Rapidă are și aplicații practice. Se aplica FFT asupra semnalului  dat de senzorii de vibrație și transformata producea lobi secundari egali cu numărul palelor elicii, iar din forma acestora te cam prindeai unde era problema. Matematica aceea superioară nu-i chiar de pomană.

Anyway, SGT-750, ca și alte turbine, funcționează asemănător cu motorul unui avion de linie, că de asta vorbim și acolo de turbojet. Aerul de la admisie este comprimat de compresor (raport 23,8:1) și ajunge în camera de ardere,  unde este amestecat cu gazul metan pentru a arde. Gazele de ardere se destind apoi în turbină, învârtindu-o cu o turație nominală de 6.000 RPM, iar mișcarea ei este apoi utilizată pentru a genera electricitate.

Gazele se îndreaptă apoi spre evacuare cu o temperatură de 460 de grade Celsius. Bănuiesc că aici intervin alte sisteme de recuperare a căldurii, ca să fie utile în continuare. Diferența față de un motor de avion mai este și la dimensiune: turbina în sine are o amprentă de 20,3 x 4,8 metri. Generează 39,8 MW electric și ajunge în full load în doar 10 minute de la pornire.

Întreg sistemul reduce și cantitatea de dioxid de carbon generată anual pentru alimentarea rafinăriei cu 290.000 de tone. Lucrarea în sine presupune și realizarea conductelor de alimentare, diverse alte instalații de filtrare și încălzire gaze, camere de control șamd. Fondul de Investiții în Energie Kazah-Român a dat startul acum prin semnarea contractelor cu constructorul și începerea lucrărilor, iar totul va fi finalizat în iulie 2023.

Acum 3 ani, cam pe vremea aceasta, am vizitat rafinăria Petromidia cu cască de protecție în cap și tot ce-i necesar. Am fost și pe mare, să văd terminalul maritim din larg unde trag petrolierele și de unde tițeiul o ia prin conducte submarine până în rafinărie. Dacă vreți să vedeți cum se întâmplă asta, apoi ce-i cu distilarea atmosferică și în vid pentru a obține benzina și motorina și plasticul și care-i treaba ci cifra octanică, găsiți aici un ghid foarte mișto. De luat în ordine inversă.

via Gfycat

surse: Economica, Hotnews.

    9 comentarii

  1. Misto articol, poate prea tehnic pt. unii. O singura remarca. Casca de protectie nu o tii in cap ci pe cap :P

      (Citează)

  2. Si? si-a mai luat statul roman banii de la cazaci?

      (Citează)

  3. Turnul de la CET-ul din Cta este mai mare ca cel din Navodari.
    Am gasit un top interesant :)

    https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_celor_mai_%C3%AEnalte_structuri_din_Rom%C3%A2nia

      (Citează)

  4. ce diferenta. aici se scrie despre centrale, la altii despre topoare.

    PS: Gelex oare ce parere are despre transformata fourier rapida

      (Citează)

  5. VechiulBogdan

    23/06/2021 la 3:34 PM

    “Diferența față de un motor de avion mai este și la dimensiune: turbina în sine are o amprentă de 20,3 x 4,8 metri.”

    In datasheet zice ca astea sunt dimensiunile intregului grup electrogen. Si din clipul postat se observa ca grupul compresor-turbina e mai mic de 20 de metri, putand fi scos pe acele usi din lateral.

      (Citează)

  6. Cel mai înalt turn din România e cel din Baia Mare.
    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Turnul_Combinatului_din_Baia_Mare

      (Citează)

  7. Din text s-ar intelege ca FFT iti spune la care din pale este problema. Din cate stiu eu nu functioneaza asa treaba :)
    Da, cogenerarea este o chestie super faina si daca ar merge la nivel rezidential. Din pacate deocamdata aproape toate solutiile sunt industriale (am vazut ceva interesant pe la viessmann)

      (Citează)

    • De asemenea faptul ca palele pot fi extrase individual nu este ceva special. Din contra, acesta e standardul din anii ’50 incoace. Acum state of the art este fabricarea rotorului dintr-o singura bucata (blisk).

        (Citează)

    Alătură-te discuției, lasă un mesaj

    E-mail-ul nu va fi publicat. Fără înjurături și cuvinte grele, că vorbim prietenește aici. Gândiți-vă de două ori înainte de a publica. Nu o luați pe arătură doar pentru că aveți un monitor în față și nu o persoană reală.

    Apăsați pe Citează pentru a cita întreg comentariul cuiva sau selectați întâi anumite cuvinte și apăsați apoi pe Citează pentru a le prelua doar pe acelea. Link-urile către alte site-uri, dar care au legătură cu subiectul discuției, sunt ok.


    Prin trimiterea comentariului acceptați politica de confidențialitate a site-ului.



    Vreți un avatar în comentarii? Mergeți pe gravatar.com (un serviciu Wordpress) și asociați o imagine cu adresa de email cu care comentați.

    Dacă ați bifat să fiți anunțați prin email de noi comentarii sau posturi, veți primi inițial un email de confirmare. Dacă nu validați acolo alegerea, nu se va activa sistemul și după un timp nu veți mai primi nici alte emailuri

    Comentariile nu se pot edita ulterior, așa că verificați ce ați scris. Dacă vreți să mai adăugați ceva, lăsați un nou comentariu.

sus