10 cauze pentru poluarea din București

Nu putem lupta real cu poluarea, a declarat ieri primarul Firea, la o săptămână după ce a anulat taxa Oxigen, care ar fi fost o măsură reală de luptă împotriva poluării. Programul cancer contra voturi continuă!

Primăria joacă acum cartea “nu știm de unde vine poluarea”. E un mister! O fi trimisă de Soroș sau de ruși sau de iluminați! Să discutăm asta în CSAT, cere Firea! Vă dați seama? Consiliul Suprem de Apărare a Țării să ia măsuri împotriva poluării, de parcă aceasta ar fi forma de atac a unui inamic, altul decât corupția și incompetența!

Primăria ar vrea să ia măsuri, dar nu știe unde și cum… Vina, desigur, este mereu a altora, de exemplu a Ministerului Mediului că nu vine să afle unde este poluarea, apoi a Agenției pentru Protecția Mediului, a firmelor private, gunoierilor, tuturor! Primar avem degeaba, laborator mobil de măsurat calitatea aerului avem degeaba, primăria n-a putut investi în nici un an în stații de măsurare a aerului.

Miza pentru noi, în caz că nu o realizați, este inclusă în citatul de mai jos:

In 2013, a study involving 312,944 people in nine European countries revealed that there was no safe level of particulates and that for every increase of 10 μg/m³ in PM10, the lung cancer rate rose 22%. The smaller PM2.5 were particularly deadly, with a 36% increase in lung cancer per 10 μg/m³ as it can penetrate deeper into the lungs. (Wikipedia)

Luni dimineață, în București, PM10 era de 238 față de limita de 50 ug/mc, iar PM2.5 de 189 față de 25 ug/mc. Calculați voi cu cât v-a crescut șansa de cancer.

Nu știți de unde vine poluarea? Hai că vă spun eu:

1. Spațiul verde există doar pe hârtie. Peste tot în oraș avem în acte “spațiu verde”, dar iarba a fost distrusă de nepăsare și de mașini parcate peste ea, acum fiind doar pământ sterp care generează praf. Praf, acela pe care-l găsim pe mașini, acela care ne intră în plămâni.

Acesta este “spațiul verde” din oraș:

2. Mașini poluante. Mașinile nu poluează doar cu dioxid de carbon, cum a zis cu toată seriozitatea o femeie la Digi24. CO2-ul contribuie doar la gaze de seră, ne încălzește planeta, dar nu-i acela problema mare pentru noi.

Noxele auto includ tot felul de produși pe bază de azot, sulf, compuși pe bază de antimoniu, beril, crom, mangan, seleniu, mercur, hidrocarburi incomplet arse șamd.

via Gfycat

Credeați că fumul negru care iese din diverse rable este dioxid de carbon mai bronzat? Nu este. Sunt particule suficient de fine încât să intre în categoriile PM10-PM2.5-PM01, adică cele care intra în plămâni și de acolo în sânge și diverse organe.

Când am făcut clipul despre mașini electrice în România, m-am uitat și pe vârsta medie a mașinilor din București. 59% din autovehiculele înmatriculate în București au peste 10 ani vechime. În Ilfov e și mai rău, acolo 67% dintre autovehicule au peste 10 ani vechime. Ce credeți că scot pe țeava de eșapament, miere?

De asta proiectul ZACA ar fi fost foarte bun. Limita din start accesul unor mașini vechi în centrul orașului și cerea bani pentru alte zone, descurajând utilizarea lor. Dar Firea a preferat să dea poluare și cancer în schimbul unor voturi.

3. Traficul foarte aglomerat. Indiferent de natura mașinilor din trafic, ambuteiajele duc la degajarea mai multor noxe.

Câtă vreme Poliția Rutieră nu intervine pentru a da amenzi celor care parchează pe banda 1, celor care blochează intersecțiile trecând pe galben sau roșu, care blochează tramvaiele și nu respectă banda unică a autobuzelor, care fac stânga de pe banda greșită șamd, nu vom vedea o eliberare în trafic.

via Gfycat

Probabil ați simțit, ca și mine, că se circulă mult mai bine când e poliție în fiecare intersecție și lumea se teme “să calce pe bec”. Astfel de zile miraculoase sunt prea rare și de obicei au legătură cu sosirea unor coloane oficiale.

Și sigur că multe călătorii sunt inutile. Nu cred că este nevoie ca toți copiii să fie lăsați și ridicați de la școală cu mașina, de exemplu. Acum vorbesc, însă, despre ce măsuri ar putea lua autoritățile, nu fiecare cetățean în parte.

Nu trebuie să mă credeți pe cuvânt. Uitați-vă la chinezi, unde poluarea a scăzut substanțial pentru că stau închiși în case.

4. Șantierele. Mergeți pe lângă orice clădire în construcție și veți vedea cât praf generează. Basculante pline de moloz, ciment preparat pe loc, flexuri șamd.

În alte țări șantierele se izolează cu plasă, au reguli stricte privind poluarea, șanțuri cu apă la intrarea în zonă șamd. Ai nevoie, însă, de autorități care să ceară aceste măsuri și să sancționeze lipsa lor, nu de habarniști la conducere.

Omul de mai sus lucra pentru primărie, că schimba pavajul de la Unirii. Atât s-a putut.

5. Zone prost asfaltate. Prin tot felul de parcări, curți de școli, curți de zone industriale, alei și alte zone a fost turnat un strat de beton foarte păcătos, care se macină constant și generează praf tot mai fin. Treabă nedusă până la capăt.

6. Gropile de gunoi. Mirosul acela nasol, care înseamnă și tot felul de particule pe care nu le vrei în plămâni, vine și de acolo. Ne-am înconjurat de gunoaie.

Ce se poate face? Poate fi încurajată reciclarea, astfel încât să ajungă mai puține tone de gunoaie la gropile de gunoi. Trebuie investit în echipamente care prelucrează deșeurile și le transformă chiar și în energie electrică.

Noi, în schimb, am decis să îngropăm gunoaiele în pământ. După ce le punem în saci de plastic. De obicei nici nu le îngropăm, le lăsăm acolo. Poate dispar singure.

7. Străzi nespălate. Nu țin minte când am văzut ultima oară o mașină care să spele străzile prin oraș.

Nu luați memoria mea ca un indicator. Uitați-vă la bordura oricărei străzi mari sau mici și veți vedea praf de două degete. Acesta nu va dispărea de acolo singur. Nu apare Dumnezeu să-l teleporteze în spațiu.

Trebuie spălate străzile (și nu cu apă din Dâmbovița, care-i plină de mâzgă) foarte des. Zi de zi, timp de 3 luni, și poate vom vedea o schimbare.

Măturătorii cu mături din nuiele, ca pe vremea lui Cuza, nu ajută. Îmi pare rău de ei, mi se pare că muncesc degeaba și doar vântură praful dintr-un loc în altul.

8. Rețeaua de încălzire în regim centralizat. Unele țevi de apă caldă n-au fost schimbate de zeci de ani. Credeți că în schimb a investit cineva în filtre sau catalizatoare mai bune pe la ELCEN sau cine arde gazul pentru a genera apă caldă în oraș? Dacă vrem să micșorăm poluarea, trebuie îmbunătățite acele sisteme pentru a nu mai arunca în atmosferă toate acele gaze.

Același lucru și pentru orice activitate industrială mică sau mare din oraș. Control la filtre și eliberarea de noxe, amenzi, planuri de îmbunătățire.

9. Lipsa copacilor în jurul orașului. Bucureștiul, odată ce se termină străzile asfaltate, este o priveliște dezolantă. De obicei sunt câmpuri pline de buruieni, cu gunoaie și moloz aruncate pe acolo.

(fotografia asta este de aici, la marginea orașului, până în centură)

Ne trebuie o “centură” de copaci în jurul orașului care să mai rețină din praful ce vine din afara lui sau să curețe aerul în ce măsură pot face asta. Nu i-a păsat nimănui de o astfel de măsură pentru că nimeni, de la primari la miniștri, nu-și câștigă postul pe baza performanței și proiectelor proprii.

10. Transport în comun subdezvoltat. Firea a făcut cândva niște benzi de autobuze și le-a eliminat a doua zi după câteva proteste. Că na, ar fi pierdut voturile unor șoferi.

Metroul din Drumul Taberei este întârziat cu 8 ani din cauza incompetenței și nepăsării. Acolo sunt 8 ani în care sute de mii de mașini au circulat în București pentru că șoferilor le-a lipsit alternativa transportului subteran.

În loc să înceapă deja și lucrul la alte linii, că e clar că este nevoie de ele având în vedere dezvoltarea orașului, se bate pasul pe loc. Dacă Drumul Taberei se termină în 2020, următoarea linie finalizată va fi prin 2040, probabil.

Singura măsură bună din ultima vreme a fost montarea gardurilor pentru tramvai. Naiba știe cât țin și alea, că văd că Orban “știe” că nu sunt bune, deși toți indicatorii arată că a crescut substanțial eficiența transportului în comun.

Lipsește și transportul în comun eficient din localitățile satelit ale Bucureștiului spre interiorul orașului. Zeci sau sute de mii de oameni nu au alternativă de a ajunge la muncă, pe când în alte țări s-au făcut din timp investiții în rețea feroviară sau de autobuze pentru navetiști.

Cum poate spune cineva din administrație că nu știe de unde vine poluarea și ce măsuri să ia? Ce aveți, sunteți proști? Sunteți habarniști? Ieșiți la întâmplare pe străzi și veți vedea sute de locuri în care se pot lua măsuri. Nu unele noi, ci cele prevăzute chiar de legile existente. Trebuie doar chef de muncă.

Scriu despre poluare din 2016. Încep să mă satur. Mă bucur că a început un scandal mai mare pe tema asta.