blog demisec cu note fine de tehnologie

Urmăriți-mă pe Instagram și pe YouTube!

Cum am zburat la clasa Business cu Qatar Airways până în Chiang Mai și înapoi

14 Mar 2018  ·

EXPERIENȚE, TURISM  ·

47 comentarii

Am zburat până în Chiang Mai, Thailanda, cu Qatar Airways via Doha, iar 3 segmente din cele 4 le-am făcut la clasa Business, o premieră pentru mine pe un zbor lung. Vă spun în detaliu cum a fost totul, mai jos, dar vreau să încep cu o concluzie: te aștepți să fie mișto la clasa Business față de Economy, dar în realitate toate așteptările îți sunt depășite.

Pe scurt, e ca și cum ai călători cu o limuzină versus a călători cu un autobuz. Iar în particular pentru Qatar Airways, au un “autobuz” destul de bun, fiind o companie care inclusiv la Economy are un meniu de mâncare din care poți alege (eu am preferat mielul în față puiului și rețetei vegetariene), porturi USB în scaun pentru încărcarea dispozitivelor și ecran cu filme în zborul spre Doha, ceea ce face cele 4-5 ore să treacă foarte rapid (acolo am văzut Three Billboards).

Și tot ca o concluzie, probabil vă așteptați ca elementele cele mai bune să fie mâncarea la mare artă, servită ca la un restaurant, lista de vinuri și cocktailuri, sau faptul că vreo 4 însoțitori de bord deservesc vreo 20 de pasageri cu tot ce vor aceștia, ca la un hotel all-inclusive. Nu, cel mai bun element este fotoliul care se transformă în pat, de am dormit pentru prima oară bine într-un avion, atât de bine încât tot pentru prima oară am regretat că n-a fost cursa mai lungă, că aș mai fi dormit încă o oră. Mi-au dat până și pijama.

Avionul a fost un A330-200, cod A7-ACK. Îmbarcarea în Doha s-a făcut printr-o ușă separată pentru clasa Business, avionul fiind conectat prin două poduri la terminal.

Scaunele în clasa business sunt aranjate după un model 2–2–2 și se transformă în paturi orizontale. În fața fotoliilor se află un ecran de mari dimensiuni (ceva de genul 24 de inchi, iar sub acesta o poliță unde să pui picioarele, iar sub ea un spațiu de depozitare pentru pantofi, pătură sau ce vrei să mai pui acolo.

 


Fotoliile au o mică poliță lângă ele, unde am găsit reviste, o apă Evian și o pereche de căști over-ear cu funcție de anulare de zgomot. O telecomandă din fotoliu controlează sistemul multimedia (filme, muzică, seriale, jocuri etc), o altă telecomandă controlează mișcarea fotoliului. Poți regla separat șezutul sau suportul pentru picioare, dar eu am folosit cele trei butoane ce modifică direct fotoliul între scaun drept, șezlong (bun când te uiți la filme) sau pat.

O mică trusă personală conținea o mască de ochi, o pereche de dopuri de urechi, un after-shave și un mic parfum Acqua di Gio, plus un balsam de buze marca Rituals. Femeile primeau altă trusă, probabil cu produse feminine. La un moment dat ne-au dat și pijamale produse de The White Company, o companie londoneză, că e mult mai comod să dormi în bumbac pufos decât în cămașă și pantaloni smart casual, mai ales când zbori deja de vreo 8 ore.

Înainte de decolare am băut o șampanie și un suc de roșii, prima pentru a călătorii cu zâmbetul pe buze, a doua pentru hidratare.

Meniul de băuturi includea două șampanii Lanson și opt vinuri bune din diverse țări, inclusiv două de desert. Prefața meniului spunea că vinul lor de Porto este excelent; l-am încercat și pe acela, chiar a fost excelent. Tăriile includeau Glenfiddich de 15 ani, care este foarte bun, Chivas, vodcă, gin Bombay Sapphire, bere, coniacuri și ceva cocktailuri. Old Fashioned a fost bun, Pink Gin la fel, Dry Martini parcă avea prea multă lămâie.

Meniul zilei a inclus o supa zilei, care aici s-a dovedit a fi ceva thailandez cu lapte de cocos, foarte bună, ușor picantă, exact cât să te pregătească pentru aterizarea în Chiang Mai. Laaperitive am cerut Arabian Mezze, adică lipii cu humus, tabouleh și baba ganoush, apoi am ales puiul cu legume și piure, iar la desert un biscuite cu ciocolată.




Toate au fost servite din farfurii normale, cu ustensile de metal, cu pâine și unt aduse separat, șervet pe piept șamd. Le poți comanda oricând vrei și în ce ordine vrei, probabil și de câte ori vrei.

Zborul este de noapte, decolare la 19, aterizare la 6 (dar timp total de zbor vreo 6 ore), așa că un mic dejun era inclus în meniu, dar nu l-am văzut, dormind până în momentul când a început coborârea spre aeroport. Patul a fost foarte bun, este extraordinar să ajungi la destinație odihnit după un somn bun, ceea ce până acum nu mi-a reușit niciodată în clasa Economy. Până și păturile erau un model mai bun, mai gros, numărul redus de călători din clasa Business înseamnă că este mult mai liniște, iar poziția în botul avionului oricum diminuează suplimentar zgomotul motoarelor.

M-am uitat și la un alt film (Suburbicon), alături de un cocktail și un bol de alune calde. Ce să zic, viață bună în avion.


La întoarcere am zburat tot cu un A330, dar cu o versiune probabil mai veche a clasei Business. Nu mai aveam ecranul mare din fața scaunului, ci un ecran ieșea din fotoliu. Lipsea și polița pentru picioare, dar patul este oricum suficient de lung pentru a le susține pe acestea.

Decolarea se face pe la ora 7 dimineața, așa că meniul de mâncare include un fel de mic dejun-brunch. Am băut limonadă din aceea bună caracteristică țărilor arabe, am mâncat iaurt cu granola și căpșuni, omletă cu pui (prea mult rozmarin în ea) și înainte de decolare un sandviș cu vită, salată și o vinegretă foarte bună.



Aveau chiar și espressor la bord, așa că am profitat de două ori de câte un macchiato.

Dacă ar fi să mă plâng de ceva, este că spațiul dintre cele două scaune este destul de mic și folosit sub formă de tavă atunci când măsuțele nu sunt extinse. Mi-a fost mereu teamă ca un gest greșit să nu ducă la vărsarea băuturilor pe omul alături de care zbori.

Asta este pe A330, un avion widebody cu loc suficient pentru astfel de fotolii-pat (cine știe ce-o fi pe Dreamliner sau A380, nu?). Am zburat apoi Doha-București cu un A320, dar și aici Qatar are multe de oferit în clasa Business.

Fotoliile, de exemplu, nu se fac pat, dar se lasă foarte mult pe spate și includ o funcție de masaj, chiar dacă mai timid. Se ajustează tot din telecomandă, iar un ecran mobil este inclus în fiecare scaun (Qatar are ecrane și pe clasa Economy la A320 și A321, oricum).

Fiind zbor de zi, meniul a fost cel mai cuprinzător de până acum. Am început cu o supă de cartofi, apoi un aperitiv de creveți marinați cu mărar și serviți pe un pat de somon (care era excelent la gust), apoi am ales red snapper, un pește a cărui traducere în română nu o știu. Bun și acesta. Am sărit peste desert, dar pe toate zborurile au cutii de bomboane Godiva pentru cei ce vor rapid ceva dulce.

Un astfel de bilet costă aproximativ 2.000 de euro pe site-ul Qatar. E un motiv bun pentru care i se zice Business, de obicei doar companiile își permit să plătească așa ceva pentru directorii ce trebuie să ajungă odihniți la întâlnirile de afaceri. Eu mă bucur că am avut ocazia să experimentez așa ceva. Mi s-a dovedit că, dacă îți permiți, zborul poate fi o plăcere indiferent de durata sa.

Zborul Chiang Mai–Doha, ca și Zanzibar–Doha de anul trecut, oferea Internet tuturor pasagerilor. 15 minute sau 10 MB gratuit, suficient cât să dai câteva mesaje (dacă nu se sincronizează automat prea multe). O oră de net costă 12 dolari, iar pentru întreg zborul 22 de dolari (câtă vreme există acoperire pentru conexiunea avionului cu satelitul). Nu știu dacă sunt limitate ca trafic, probabil că da, dar e suficient cât să citești site-uri și să vorbești de acasă.


Iată câteva fotografii și din zborul Economy spre Doha. Monitoare în fiecare scaun, pui sau miel sau paste, un zbor plăcut. Qatar zboară din Doha spre toate colțurile lumii, așa că poate fi o poartă bună pentru orice călătorie, mai ales spre Asia, fiind una dintre puținele conexiuni din București în acea direcție. Aeroportul are și el multe de oferit, inclusiv lounge-uri și hoteluri contra-cost, iar la o escală mai lungă puteți vizita Doha fără a fi nevoie de viză.

Am stat 5 zile în Chiang Mai, Thailanda, la invitația Qatar Airways și Autoritatea Turismului din Thailanda. 1900 de fotografii și 2 ore de filmare mai târziu, voi scrie câteva articole despre ce-am văzut și experimentat acolo. Urmăriți-le sub tag-ul Thailanda.

    47 comentarii

  1. avionul fiind conectat prin două poduri la terminal

    Li se spune pasarele sau airbridge in engleza. La OTP exista in jargonul local “burduf “. Cuvantul ” poduri ” e cel putin nefericit.

      (Citează)

  2. Like a boss :)

      (Citează)

  3. Dacă ziceai de la început ca a fost sponsorizat nici nu mai citeam.

      (Citează)

    • Am fost si eu pe zboruri lungi la business class, chiar dacă cu alta companie. Indiferent de sponsorizare, pot confirma ca acelea sunt condițiile si la alte companii, chiar dacă există mici variații.
      În plus principiul de ce ai basca de ce nu ai basca mi se pare copilăresc – dacă nu menționa că a fost sponsorizat ma asteptam sa il încadrezi la zona chiabur… deh, greu sa mulțumești pe toată lumea.

        (Citează)

    • Mihai, nu prea înțelegi conceptul de blog, nu? Cu ce schimbă ”sponsorizarea” prezentarea făcută de Radu? Și dacă ar fi ceva reclamă mascată, nu ai inteligența să o dibui și să îți faci singur opinia separată de a lui Radu, extrăgând lucrurile utile? Repet, blogul lui Radu, da?

        (Citează)

  4. Mihai: Avionul

    De ce?
    Eu de exemplu nu aveam idee cum este la bussines. Acum stiu ca trebuie sa pun maina pe banii lui Draknea sa ma plimb si eu la bussines doar “pentru ca pot” :)

      (Citează)

    • Unii oameni nu se întreabă “am aflat ceva nou din acest articol sau nu?”, ci vor doar să știe de ce l-ai scris. E o caracteristică a țării noastre, lăsând la o parte că infotripuri se fac de vreo 20 de ani și că oamenii specializați pe travel fac asta de câte 2 ori pe lună.

        (Citează)

  5. Chiang Mai mi-a placut foarte mult. Oamenii au fost extrem de primitori, si calzi.
    Totusi, ceea ce m-a impresionat cel mai mult a fost faptul ca la 8:00 si la 18:00 se intoneaza imnul tarii si toti se opresc din ceea ce fac si stau drepti, in semn de respect fata de imn…

      (Citează)

  6. nwradu:
    Unii oameni nu se întreabă “am aflat ceva nou din acest articol sau nu?”, ci vor doar să știe de ce l-ai scris. E o caracteristică a țării noastre, lăsând la o parte că infotripuri se fac de vreo 20 de ani și că oamenii specializați pe travel fac asta de câte 2 ori pe lună.

    Stai linistit. Nu te apleca in fata criticilor. Articolul e foarte bine scris si detaliat. Imi place spiritul de inginer din tine, cunosc stilul (suntem din aceeasi breasla :D)

      (Citează)

    • Nu-mi fac griji, eu sunt mândru că sunt chemat la astfel de experiențe sau că fac bani din blog. Nu mulți reușesc treaba asta, ba chiar mi-ar plăcea să văd mai multe bloguri care să încerce să o facă.

        (Citează)

  7. Faina experiență, trebuia sa pui link la pozele de pe Instagram sau Facebook.
    Sunt curios cum merge treaba cu pijamalele, era coada la baie ca sa te schimbi ?

      (Citează)

    • Da, cam era. Sunt două toalete pentru business, dar puțini știau de a doua.

      La prima schimbare nu a fost coadă, că fiecare s-a dus acolo când a avut chef. La aterizare, însă, când s-a dat anunțul că în 40 de minute aterizăm și e cazul să ne trezim, s-a făcut coadă, mai ales dacă fiecare se mai spăla pe dinți, deodorant etc. Eu am stat vreo 10 minute la coadă, apoi m-am dus la toaleta doi care era liberă.

      Problema la business este și că toaletele sunt mici, că sunt în botul avionului. Nu știu dacă A330 are și toalete mari, dar pe Boeing 777, de exemplu, la Economy sunt vreo două ceva mai mari, pentru persoane cu handicap, unde e mult mai ușor să te schimbi dacă vrei asta.

        (Citează)

    • Apropo de toalete, cel mai misto mi s-au parut la un Airbus A340 de la Lufthansa care era configurat cu toaletele intr-o “insula” la un nivel inferior, de puteai sa iti mai dezmortesti putin picioarele acolo si coborand scarile.

        (Citează)

    • În zona de bagaje? Interesant.

        (Citează)

  8. nwradu:
    Unii oameni nu se întreabă “am aflat ceva nou din acest articol sau nu?”, ci vor doar să știe de ce l-ai scris. E o caracteristică a țării noastre, lăsând la o parte că infotripuri se fac de vreo 20 de ani și că oamenii specializați pe travel fac asta de câte 2 ori pe lună.

    Adevarat, dar de ce promovezi blogul ca fiind unul de tehnologie atunci? Eu pe blog-ul externe de tehnologie nu vad articole cu reduceri la pantofi, slow cooker si lounge-uri cu vinuri alese.

      (Citează)

    • Eu nu-l promovez așa, ci alții l-au încadrat ca fiind de tehnologie.

      Eu am spus mereu că este un blog despre toate subiectele care-mi plac mie și sper să atrag cititori pasionați de aceleași subiecte. Îmi place tehnologia și sunt multe de scris acolo, dar îmi plac și friptura de vită, avioanele, politica și alte subiecte.

      Am pus mare sus de tot un meniu cu principalele teme ale blogului, iar în pagina Despre Blog scrie mare același lucru:
      http://www.nwradu.ro/best-hits/
      (care pagină este neupdatată de vreo 2 ani, dar paragraful 2 este ceea ce cauți)

        (Citează)

    • Contrar percepției că ar fi un blog de tehnologie, nwradu blog este un blog generalist, abordând subiect din diverse zone de interes pentru mine.

      De la Radu citire, sectiunea despre blog :P

        (Citează)

    • Ba, sa il prind pe samsaru din brasov ca mai scrie altceva decit de moda sau topoare ca ma supar foc si…. fac scandal. La el in curte. Cum poate fi posibil asa ceva?!???
      Ce aveti bre, astia de nu intelegeti ideea de blog? Veniti in curtea lui Radu si vi se pare normal sa ii cereti socoteala de ce scrie despre asta si nu de cealalta?

      Adi: Adevarat, dar de ce promovezi blogul ca fiind unul de tehnologie atunci? Eu pe blog-ul externe de tehnologie nu vad articole cu reduceri la pantofi, slow cooker si lounge-uri cu vinuri alese.

        (Citează)

  9. Cica marea majoritate a companiilor aeriene isi scot profitul din clasa business si first class. Sigur ca nu includem aici taromul.
    In 5 zile abia daca ai avut timp sa scapi de jet lag.

      (Citează)

  10. nwradu:
    Cât ai stat acolo? Ce ai văzut?

    In Chiang Mai am stat vreo 2-3 zile… Ne-am plimbat prin pietele din oras / street food markets / piata de flori si am avut ceva excursie pana la elefanti.
    In Thailanda am stat 17 zile, iar in fiecare locatie am stat vreo 2-3 zile, dar cumva aici, in Chiang Mai, am rezonat mai mult si cu mancarea (se axau mai mult pe chestii prajite, fata de partea de sud, unde se axau pe curry-uri mai mult).

      (Citează)

    • Eu tocmai vreau să scriu despre Chiang Mai că e mișto ca bază de operațiuni, dar chestiile plăcute sunt în afara orașului. Înăuntru e suficientă o zi, plus serile pe la terase și tarabe.

      Și noi plănuim Thailanda pentru la anul, probabil va fi ceva de genul Chiang Mai și poate și Chiang Rai, Bangkok și apoi la mare în sud.

        (Citează)

    • nwradu:
      Și noi plănuim Thailanda pentru la anul, probabil va fi ceva de genul Chiang Mai și poate și Chiang Rai, Bangkok și apoi la mare în sud.

      Daca nu ai timp sa dai o tura si prin Cambodgia, la Siem Reap (adica Angkor si restul), trebuie sa treci si pe la Ayutthaya si Sukhothai. Primul e fff usor accesibil cu trenul din Bangkok, al doilea putin mai departe. Sunt niste situri bestiale, desi nu se pot compara cu magia arhitecturii Khmere.
      Apoi, Angkor-ul si sutele de temple din jurul lui sunt la o ora de avion si ceva de Bangkok, sooo ;)

        (Citează)

    • Nu, probabil cu altă ocazie astfel de zone. Momentan doar simularea de Thailanda ne-a dus la un cost exorbitant.

        (Citează)

  11. ti-am zis :)

      (Citează)

  12. Dintre companiile cu care am zburat (vreo 10 pana acum) , ei au fost de departe cei mai buni, desi nu am incercat Emirates Airlines. Si totusi, tot le-am batut obrazul ca m-am rugat de ei pe durata a 4 segmente de zbor sa ma serveasca cu un cognac pe care il plimbau in carucior, dar ma abureau ca o sa imi aduc “colegul lor” imediat. Termenul de “nesimtiti” i-a miscat intr-un final si pe ultimul segment de zbor mi-au adus un pahar de cognac “in scarba”.

      (Citează)

    • :)) Așa mi-a povestit Matilda că a pățit cu altă companie spre SUA. A cerut șampanie, a fost întrebată dacă nu vrea un cognac. Nu, șampanie. 10 minute mai târziu, aceeași discuție, “sigur nu vreți un cognac, e bun!”.
      Alte 10 minute mai târziu, i se aduce un cognac fără să-l fi cerut, moment când zice “chiar nu vreau asta!” și în sfârșit vine șampania.

        (Citează)

  13. nwradu:
    Și mie, e uimitor. Mă simt ca un tăntălău că am descoperit abia acum ce mișto e în Thailanda și am pierdut vremea plimbându-mă în Europa în alți ani.

    Eu iti spusesem ca arzi banii degeaba pe lagare in Mauritius in loc de un liveaboard in Thailanda.

      (Citează)

    • Concedii diferite: unele sunt de umblat și vizitat, altele de stat la plajă cu cocktailuri. Încercăm să facem din amândouă în fiecare an.

        (Citează)

  14. Apropo de mancare, aveam impresia ca la mai toate zborurile de cursa lunga ai optiunea de a alege intre 2 feluri de mancare la masa principala.
    Si ca un protip, daca nu va place mancarea de avion servita la clasa economy, la checkin online de multe ori e o optiune sa ceri un meniu bazat pe o anumita dieta, fie vegan sau vegetarian. E mai light si mai digerabil de obicei, si ca bonus primesti mancarea inainte sa serveasca meniurile normale.

      (Citează)

    • Și aici au fost mai multe. Supa era una, la aperitive aveai de ales, la felul principal la fel din vreo trei opțiuni.

      Dacă te referi la două mese, da, era și aici un light breakfast ca a doua opțiune, dar n-am comandat eu.

      Zborul este de cam 6 ore. Pe cele și mai lungi se dau două mese calde mari, bănuiesc.

        (Citează)

  15. mircea 2:
    Ba, sa il prind pe samsaru din brasov ca mai scrie altceva decit de moda sau topoare ca ma supar foc si…. fac scandal. La el in curte. Cum poate fi posibil asa ceva?!???
    Ce aveti bre, astia de nu intelegeti ideea de blog? Veniti in curtea lui Radu si vi se pare normal sa ii cereti socoteala de ce scrie despre asta si nu de cealalta?

    este un blog public si cred ca imi pot exprima parerea fie ea buna sau rea.

      (Citează)

    • Da, dar prin asta lumea se așteaptă să-ți audă părerea despre subiectul articolului.

      Să-mi spui despre ce-ar trebui să scriu sau să nu scriu este ca și cum mi-ai spune cu ce-ar trebui să mă îmbrac sau nu. E inutil. Eu scriu despre ce-mi place, tu apreciezi sau nu subiectele respective.

        (Citează)

  16. nwradu:
    Și mie, e uimitor. Mă simt ca un tăntălău că am descoperit abia acum ce mișto e în Thailanda și am pierdut vremea plimbându-mă în Europa în alți ani.

    Nu am fost niciodata in Thailanda si chiar sunt curios. Referitor la ce ai spus mai sus, consideri vacanta in Thailanda o experienta mai faina decat cea din Colmar de exemplu ? Sau din Germania despre care ai scris acum ceva timp.

      (Citează)

    • Mihai: consideri vacanta in Thailanda o experienta mai faina decat cea din Colmar de exemplu ? Sau din Germania despre care ai scris acum ceva timp.

      Sunt lucruri total diferite. În unele locuri te duci pentru a sta la plajă cu cocktailul în mână și servicii de lux. În altele ca să vezi orașe civilizate, în altele mediu rural, în altele chestii exotice. Nu pot compara, sunt mere și portocale.

      Cred, totuși, că zona Colmar e unică (sau hai, mai sunt 2-3 astfel de orășele prin lume), pe când multe experiențe din Thailanda le poți avea și în alte țări asiatice.

        (Citează)

  17. Adi: este un blog public si cred ca imi pot exprima parerea fie ea buna sau rea.

    E public , dar personal. și fii atent :
    NU TE OBLIGA NIMENI SA-I CITESTI BLOGUL CU ACCES GRATUIT

      (Citează)

  18. Adi: este un blog public si cred ca imi pot exprima parerea fie ea buna sau rea.

    E rea.
    Ai argumentele mai sus dacă vrei. În altă ordine de idei, să pui aici link către commentul pe blogul personal al lui Zoso unde îi reproșezi că de ce nu scrie doar despre topoare și despre modă, îs curios ce îți răspunde, deși … I have a pretty good idea.

      (Citează)

  19. Mihai:
    Dacă ziceai de la început ca a fost sponsorizat nici nu mai citeam.

    Mihai, esti teribil de comic.

      (Citează)

  20. Felicitari pentru experiente!
    Eu am dormit bine si la economy pe intr-un 787 Dreamliner tot de la Qatar pe Doha Tokyo, la dus era destul de gol si m-am putut intinde linistit pe cele 3 scaune, la intors veneam dupa 1500 de km facute cu Shinkansenul in aceea zi si cateva ore bune de plimbat si prin Hirosima si Akihabara si am dormit foarte bine si intre 2 japoneze.
    Business class am experimentat cu Qatar pe un zbor Doha – Kathmandu, iar conditiile au fost asemanatoare cu ce ai scris tu. M-am mirat si eu de farfurile de ceramica, tacamuri complete, prosopul umed rece sau cald primit imediat dupa imbarcare, a mers foarte bine un pahar de sampanie pana s-a terminat imbarcarea. A fost interesant si frumos si mi-as fi dorit sa un zbor mai lung.

    Umbla vorba ca Etihad-ul ar fi cam nr 1 pe 2017, dar depinde si ce avion prinzi pe cursa ta.

    Dar pentru Qatar ai nevoie de viza si sa sta un pic la coada, depinde de unde vin avioanele in intervalul tau orar. De anul trecut se dau la intrare, dar pana atunci trebuia ceva discutii din cu compania aeriana, in functie de cum ai conexiunile s-ar putea sa prinzi hotel gratuit in Doha. https://www.mae.ro/travel-conditions/3737

      (Citează)

    • Dacă ai escală acolo, poți vizita orașul și fără vizită, au un program special.

      cineva: Umbla vorba ca Etihad-ul ar fi cam nr 1 pe 2017, dar depinde si ce avion prinzi pe cursa ta.

      Qatar, se pare http://www.worldairlineawards.com/

        (Citează)

    • cineva: am luat viza foarte usor pt Qatar, aveam bilet cu Qatar, luat special cu escala de 30 de ore. apoi luat hotel prin situl lor (QatarAir) si viza tot prin ei. primit totul pe mail, a fost f fluid, doar trebuie sa platesti :)

        (Citează)

    Alătură-te discuției, spune-ți părerea:

    Your email address will not be published. Required fields are marked *

    Comentariile nu se pot edita ulterior, așa că verifică ce-ai scris. Dacă vrei să mai adaugi ceva, lasă un nou comentariu. Fără înjurături și cuvinte grele, că vorbim prietenește aici, și fără mesaje doar de dragul URL-spam-ului. Link-urile către alte site-uri, dar care au legătură cu subiectul discuției, sunt binevenite. Apăsați pe Citează pentru a cita întreg comentariul cuiva sau selectați întâi anumite cuvinte și apăsați apoi pentru a le prelua doar pe acelea.

sus