un blog de Radu Dumitru

►► canalele mele de YouTube: youtube.com/RaduDumitru (personal) și youtube.com/NwraduBlog (tech) ◄◄

Am ajuns la Pluto

15 Jul 2015  ·

TEHNOLOGIE  ·

19 comentarii

Pentru prima oară în istoria noastră (și a Universului, se poate spune!), o sondă spațială a trecut pe lângă planeta Pluto. New Horizons, o sondă lansată acum 9 ani, a trecut la mai puțin de 10.000 de kilometri de Pluto, cu o viteză de 49.500 km/h, fotografiind și investigând pe cât posibil planeta.

Iată cum arată planeta Pluto, pentru prima oară fotografiată în astfel de detalii:
pluto

Este pentru prima oară când o sondă spațială trece pe lângă Pluto. Misiuni spațiale anterioare nu au investigat această planetă, chiar dacă Voyager 1 și 2 i-au depășit orbita, Pluto fiind însă la mare depărtare în acele momente.

Ca și în alte exemple de misiuni spațiale de lungă durată, nu pot să nu mă găsesc uimit de capacitatea extraordinară a ingineriei de a construi ceva atât de robust încât, după 9 ani de zbor prin spațiu, expus la temperaturile și radiațiile de acolo, sonda încă funcționează și ajunge la destinația ei finală, centura Kuiper și Pluto.

New Horizons a fost construită de Southwest Research Institute (SwRI) și Johns Hopkins Applied Physics Laboratory (APL) și a fost lansată în spațiu pe 16 ianuarie 2006. Are la bord un generator nuclear (o cantitate de aproape 11 kg de plutoniu 238 ce generează căldură din care se obține electricitate), pentru că alimentarea solară n-ar fi fost posibilă acolo unde a fost trimisă sonda. Pe lângă camere și alte instrumente de analiză, transportă inclusiv câteva grame din cenușa lui Clyde Tombaugh, tânărul care în 1930 a descoperit planeta Pluto; un gest foarte, foarte mișto!

În februarie 2007 sonda era deja în dreptul planetei Jupiter, folosind gravitația acesteia pentru a accelera la o viteză de 83.000 km/h. Cu așa o viteză, sonda ar putea ajunge de la Pământ la Lună în mai puțin timp decât am ajunge noi din București în Cluj. În 2008, a trecut de orbita planetei Saturn. În 2011, de orbita lui Uranus; în 2014, de Neptun. Până acum a călătorit peste 3 miliarde de mile. Cam de astfel de distanțe este vorba în explorarea spațială curentă, iar cu acestă trecere pe lângă Pluto s-a încheiat explorarea inițială a Sistemului Solar, adică am trecut pe lângă, am fotografiat și inspectat toate planetele sistemului, chiar dacă nimic mai mult.

Două cifre însă mă dau pe spate. Pluto este acum undeva la 33 Unități Astronomice față de Soare, adică de 33 de ori mai departe decât este Terra de Soare (Pluto face un cerc complet în jurul Soarelui în 246 de ani de-ai noștri). Este atât de departe încât sonda comunică înapoi spre Pământ cu o bandă de mai puțin de 1 kilobit/secundă (adică o fotografie de 10 MB vine în 22 de ore și tare am impresia că ei lucrează cu RAW-uri și multiple formate de imagistică, nu doar în spectrul vizual), iar aici antene de 70 de metri sunt utilizate pentru a recepționa și trimite comenzi. Ce m-a uimit este exprimarea distanței respective într-o altă unitate de măsură: sonda și Pluto sunt la 4,5 ore-lumină de Pământ în acest moment.

Ore-lumină este de obicei un termen rezervat cărților SF. Luna este la puțin peste o secundă-lumină de Pământ. Marte, când este aproape de Pământ ca orbită, este la vreo 3 minute-lumină. New Horizons, după 9 ani în spațiu, a inspectat și fotografiat planeta Pluto și a transmis înapoi date către noi de la 4,5 ore-lumină. Am atins un nivel al explorării spațiale în care astfel de termeni nu mai sunt doar apanajul romanelor science-fiction. Cât de marfă este acest lucru?

A doua cifră este, însă, despre cât de dificilă este această explorare și cât de mult timp ia. New Horizons este cea mai rapidă sondă lansată până acum, dar i-au luat 9 ani să ajungă la Pluto. După aceea va intra mai adânc în centura de asteroizi Kuiper, va rămâne fără plutoniu undeva în 2026 și deci nu va mai fi funcțională, iar abia în 2047 va ieși din heliosferă, adică va părăsi zona în care influența Soarelui se face simțită și va ajunge, cu adevărat, în deep space, deși atunci va fi doar un obiect fără control. În tot acest timp sonda se va mișca în linie dreaptă cu aceeași viteză ridicată, deci vă puteți imagina cât de mare este Sistemul Solar dacă abia peste 32 de ani îl va părăsi cu adevărat.

Bănuiesc că spune ceva și despre oamenii care au construit-o și tehnologia din ea atunci când vezi că ei se așteaptă să funcționeze până în 2026, când rămâne fără “baterie”.

    19 comentarii

  1. Off-Topic: Am vazut ca esti un pic pasionat de spatiu, citeste cartea “The Martian”. E absolut fabuloasa.

      (Citează)

  2. … şi totul cu un procesor de 12MHz !

      (Citează)

    • Multi au detinut un astfel de procesor, intrucat a fost implementat si in prima generatie de console PlayStation.

      alias:
      … şi totul cu un procesor de 12MHz !

        (Citează)

    • Marius M:
      Multi au detinut un astfel de procesor, intrucat a fost implementat si in prima generatie de console PlayStation.

      Nu e chiar acelsi procesor. E in aceeasi familie, sa zic asa, dar nu e acelasi.

        (Citează)

  3. Poate face o surpriza ca si Opportunity ;)

    amuzant, pe tema:
    https://xkcd.com/1504/

      (Citează)

  4. Nu ma mira ca au pus un procesor de 12MHz, important este sa ruleze stabil, fara erori si sa nu consume mult curent. Acum ar putea pune un Core i5 ultra low voltage cu un consum similar.

    Viteza mica de transfer presupun ca este data si de puterea redusa cu care pot emite antenele sondei. Probabil mult trafic este ocupat si de checksum-uri si verificarea primiri corecte a pachetelor.

    Oare ar fi putut sa puna mai multe antene care sa lucreze in paralel si sa obtina latime de banda mai mare?

      (Citează)

  5. Si eu am urmarit cu atentie sonda, probabil vor face si un film dupa asta in cativa ani, sau cel putin un documentar interesant.

      (Citează)

  6. Alte 700 de milioane de dolari aruncate in neant. Ah, da, avem o poza cu Pluto la o rezolutie de doi lei. Merita investitia..

      (Citează)

  7. @gigi: din banii ăia s-au plătit ingineri, oameni de știință, producători, etc etc… deci da, programul spațial generează joburi și rulaj de materiale și componente

    @galaex: dimensiunea antenei e limitată de dimensiunea sondei; atîta au putut să pună într-o sondă care să fie trimisă cu o rachetă care are un payload maxim disponibil. Mai departe, antena se poate deplia sau nu, dar evident au făcut maximul pe care-l puteau face în categoria respectivă de cost. Nici sursa de energie (un RTG de cîteva sute de W care merge cîteva zeci de ani) nu e cine știe ce. De la cîteva miliarde de km e remarcabil că se ajunge la banda asta. Acum 30 de ani, cel mai rapid modem pe linia telefonică era un ‘acoutic coupler” din ăla care se punea peste receptorul telefonului și mergea cu 300bps… ca sa vorbești cu cineva aflat în același oraș !!!

      (Citează)

  8. alias:
    @gigi: din banii ăia s-au plătit ingineri, oameni de știință, producători, etc etc… deci da, programul spațial generează joburi și rulaj de materiale și componente

    Stiu ca la NASA lucreaza o armata de lume si ca trebuie sa manance si gurili lor ceva dar asta nu justifica miliardele de dolari aruncate in explorarea unor roci moarte.
    Hilar mi se pare faptul ca, avand toata armata aia de “specialisti” foarte bine platiti, americanii tot la Soyuzul rusilor apeleaza cand trebuie sa se deplaseze pe ISS. Iar recent, dupa ce SpaceX – racheta americanilor care trebuia sa aprovizioneze Statia Spatiala Internationala a explodat la scurt timp dupa lansare, adica alte multe milioane de dolari spulberate, tot rusii au fost aceia care au salvat situatia si au trimis o racheta care a si ajuns la SSI, repetandu-se scenariul dn toamna anului trecut atunci cand americanilor le-a explodat racheta Antares. Nu stiu ce s-ar fi facut americanii daca nu ar fi existat rusii dar cu siguranta la ora asta nu ar fi fost pe ISS.

      (Citează)

    • Banii băgați în industria spațială se justifică în două metode:
      – dă bine la imagine, patriotism, din astea.
      – tehnologiile dezvoltate pentru aerospațială ajung treptat și în viața normală, cu delay-ul uzual.

      Dovada este că începe turismul spațial, că apar companii private cu interes în domeniu șamd. Statul american a investit un munte de bani, dar investiția se recuperează probabil în 200 de ani, poate și mai puțin.

      gigi: tot la Soyuzul rusilor apeleaza cand trebuie sa se deplaseze pe ISS

      Asta nu e vreo mare scofală. Soyuz e o tehnologie veche și verificată, normal că funcționează. Ai putea trece acum oceanul cu un vapor, în deplină siguranță, dar lent; asta nu împiedică omenirea să dezvolte avioane, să le facă mai stabile și sigure și să îmbunătățească lucrurile, chiar dacă din când în când mai trece și câte un vapor.

      Crezi că americanii n-ar putea face mâine un Soyuz, dacă ar vrea? Ei vor rachete reutilizabile, capacitate mare de transport șamd, au trecut spre alt nivel.

        (Citează)

  9. gigi:
    Alte 700 de milioane de dolari aruncate in neant. Ah, da, avem o poza cu Pluto la o rezolutie de doi lei. Merita investitia..

    iti dai seama cata shaorma puteai sa manaci de banii astia?

      (Citează)

  10. pentru mine, ca explorator cu mausu’, saitu’ ăsta mi s’a părut edificator în conștientizarea distanțelor în cadrul sistemului solar.

      (Citează)

  11. @gigi: americanii au avut nenumărate lansări în spațiu, înainte de navetele spațiale, cu rachetele lor Saturn (și probabil altele). Misiunile spre lună, misiunile apollo-soyuz, skylab și atîtea altele au fost cu propriile rachete. Nu-i vorba că nu-s în stare.

    Evident planurile respective nu s-au pierdut și americanii ar putea, dacă ar considera oportun, să le folosească tot pe alea, sau ar fi putut să prelungească viața navetelor sau să construiască altele după aceleași planuri.

    faptul că au ales să închirieze transport de la ruși este o chestie economico-politică, pe de o parte e mai ieftin așa în momentul ăsta, pe de altă parte alocă bani pt următoarea generație de transporturi, nu le tot folosesc pe alea vechi; e ca și cînd îți vinzi mașina și mergi cu taxiul, în așteptarea hotărîrii a ce mașină nouă să-ți iei – nu e vorba că nu o mai puteai ține pe aia veche, dar ai considerat că e mai bine să faci un pas înainte.

      (Citează)

  12. @alias: Schema la momentul ăsta e ca nu sunt momentan în stare să facă o rachetă la fel de ieftină si fiabila ca Soyuz. Era mai scump să folosești o naveta spatială, refolosibilă, decât 3 Soyuz-uri, care sunt folosite odată. Au avut și rușii Buran-ul și i-a dus capul să-l arunce.
    În materie de explorare a spațiului nu cred că au rușii multe de învățat de la americani, poate invers. Lunokhod avea recordul de distanță parcursă până în 2014. Și rușii l-au trimis prin 70. Skylab era o glumă față de Salyut sau mai târziu Mir. ISS este posibil doar datorită rușilor. Singurele poze color de pe Venus sunt rusești. Și or mai fi si altele.
    Diferența de buget între USA și Rusia, probabil se duce în marketing, că m-aș fi așteptat la mai multe de la NASA.

      (Citează)

    Alătură-te discuției, lasă un mesaj

    E-mail-ul nu va fi publicat. Fără înjurături și cuvinte grele, că vorbim prietenește aici. Gândiți-vă de două ori înainte de a publica. Nu o luați pe arătură doar pentru că aveți un monitor în față și nu o persoană reală.

    Apăsați pe Citează pentru a cita întreg comentariul cuiva sau selectați întâi anumite cuvinte și apăsați apoi pe Citează pentru a le prelua doar pe acelea. Link-urile către alte site-uri, dar care au legătură cu subiectul discuției, sunt ok.


    Prin trimiterea comentariului acceptați politica de confidențialitate a site-ului.



    Vreți un avatar în comentarii? Mergeți pe gravatar.com (un serviciu Wordpress) și asociați o imagine cu adresa de email cu care comentați.

    Dacă ați bifat să fiți anunțați prin email de noi comentarii sau posturi, veți primi inițial un email de confirmare. Dacă nu validați acolo alegerea, nu se va activa sistemul și după un timp nu veți mai primi nici alte emailuri

    Comentariile nu se pot edita ulterior, așa că verificați ce ați scris. Dacă vreți să mai adăugați ceva, lăsați un nou comentariu.

sus