De-ale iPhone-ului

Din ce am citit pe net, lumea se cam plânge de următoarele atunci când vine vorba de iPhone:

– nu are un sistem de fişiere. Asta înseamnă că nu poţi ataşa un fişier la un mail (de ex o fotografie, şi nici MMS nu suportă), nu poţi face foldere, nu poţi muta o poză dintr-o parte în alta, nu poţi salva ceva de pe net, etc.
– Bluetooth-ul e bun doar să conectezi handsfree-ul wireless la telefon. În rest nu te poţi conecta prin Bluetooth la alt dispozitiv, nu poţi face transfer de fişiere, nu poţi controla calculatorul.
– deşi anunţat că un dispozitiv ce ar conduce revoluţia web2.0, lipsa Flash-ului şi a suportului pt AJAX se fac simţite şi limitează rău capacitatea de a naviga pe Internet.
– emailul nu are filtru de spam. De obicei clientul de mail (Outlook sau ce-o fi) le sortează automat. Dar pe iPhone intra toate mailurile, chiar şi cele nedorite.
– bateria nu ţine 8 ore de convorbire, ci doar vreo 5, din primele teste efectuate, pt convorbiri, şi vreo 3 ore şi ceva pt browsing.

Părerea mea e ca lumea începe să vadă că până la urmă e un telefon cu un ecran şmecher, şi nu tricorderul din Star Trek sau alt dispozitiv magic.

Site-ul iPhone.com a fost vândut de un tip care l-a înregistrat în 1995 către Apple, pe o sumă de 7 cifre, deci minim 1 milion de dolari. Nice.

TechCrunch estimează costul de fabricare pe la vreo 220 de dolari fără asamblare, deci Apple câştiga vreo 350 de dolari la versiunea de 8 GB care costă 599, plus ce le-o mai dă şi AT&T pt faptul că le aduc clienţi în reţea. Cum în weekend s-au vândut jumătate de milion de telefoane, asta înseamnă un profit de 150 de milioane în 3 zile. Iar pt cei pasionaţi de electronică, procesorul din telefon pare a fi un Samsung ARM la 667MHz cu destule chestii integrate în el.