Scriam mai jos de accidentul actorului Eddie Griffin în timp ce conducea un Ferrari Enzo. Din astea s-au mai văzut însă. Acum vreo lună am văzut însă altele şi mai ţări: cineva a lovit un Bugatti Veyron, maşina de 1001 cai putere, viteză maximă 407 km/h în testul Top Gear şi preţ imens. Ghinion. Mă întreb cât costă reparaţia. Via Motor Authority. Azi am văzut şi o poză cu un Hummer făcut praf de un autobuz. Uite că nici Hummer-ul nu e indestructibil. Sper că nu era nimeni în el în […]

Păcat de maşină, doar 400 construite, costa peste un milion de dolari, si le strică ăştia pe prostii. Lumea se întreabă dacă nu cumva a fost specială fază, pt a face nişte publicitate unui nou film. Maşina nici măcar nu era a actorului, ci a producătorului filmului, şi Eddie dădea o tură demonstrativă.

Aveam instalat 2.0.0.3. Îmi apare mesaj de la Firefox, că a tras în background chiar, noua versiune 2.0.0.2 şi să o instalez, pt că e foarte importantă. Păi nu am deja una mai bună? I-am dat Later, mi-a zis că “ok, atunci se va instala când restartezi browserul”. Noroc că nu a modificat nimic.

YouTube a găsit cele mai bune filme din 2006 puse la ei. Cam puţine categorii, la câte video-uri au m-aş fi aşteptat să facă ceva mai mare, cu mai mulţi câştigători, eventual un top 3 ceva. Link.

Ce se întamplă când nu vezi refugiul de tramvai decât în ultimul moment, sau când ai impresia că treci pe lângă el si de fapt nu ai calculat bine spaţiul. Nu e a mea. Nu ştiu cine a fost “fericitul”.

Am citit acum multă vreme părerea lui Maddox despre bloguri şi am râs cu lacrimi. Era inainte să am eu blog sau măcar să mă intereseze domeniul. Citiţi şi voi că e amuzant. Îmi place în special când zice “Blogging community: Losers, goths, bedwetters, and journalism dropouts.“, “Blogebrity: Wow, guess what this one stands for? Too easy. Hey, anyone can do it: take a blogger who’s a chef, and you get: BLEF. A blogger who’s a dentist? BENTIST. A female blogger with an itch? You guessed it: a BITCH.” şi alte […]

Lumea se întreabă dacă este “blue soda of death” sau dacă are gust de mere (Apple). De pe Wired.

Graficul de mai jos, Cat Proximity, mi s-a părut genial. Descrie perfect un fenomen ilogic dar des întâlnit în viaţă: faptul că unii oameni, atunci când văd ceva foarte drăguţ, de genul o pisicuţă, un căţeluş, un bebeluş, etc, se transformă dintr-o dată din oameni serioşi în mai copilăroşi aşa, şi scot tot felul de sunete ciudate şi fac gesturi şi arată cam ridicol vorbind cu respectiva vietate şi alintând-o. Dar e distractiv, şi mi se întâmplă şi mie, ca în grafic, atunci când văd vreo pisică pe stradă şi încep […]