Oracle concediază 30.000 de angajați cu un mesaj impersonal de ura și la gară și compensație minimă

Departe de realitate inseamna fara legatura cu ce stii, cu ce experienta ai, cu ce si cat poti contribui la businessul si profitabilitatea companiei.

Unul care abia stie cu ce se mananca lumea din jurul lui sare la sume mari ca asa a auzit el ca are “un baiat”, ca atata a calculat el ca are nevoie sa traiasca asa cum vrea, ca si cand businessul plateste dupa nevoile fiecarui angajat, nu dupa cat produce, ce responsabilitati are si cat contribuie la profitabilitatea si sanatatea businessului.

Dar cand vinzi in RO servicii B2B (cazul meu) la un pret mediu orar de 3x mai mic decat colegii din vest ca atat poate sa inghita (cu greu) piata noastra, cand ai vanzari nete de 12-15x mai mici decat ei (zeci vs sute de mil. euro) iar costul salarial mediu brut per capita in RO este cu doar 45-48% mai mic apare o problema.
De eficienta si implicit de profitabilitate.
Concret, aia sunt de aproape 4x mai profitabili ca mine. In principal pentru ca piata lor poate sa plateasca un premium urias fata de RO care este extrem de ‘cost sensitive’. Si pentru ca volumele lor nu sufera comparatie, oferind economy of scale.
In secundar, pentru ca ei vand la client peste 1,600 ore din timpul anual platit al unui angajat in vreme ce in RO daca vinzi peste 1,400 stai bine!
Pentru ca diferenta de costuri indirecte este prea mica sa conteze (Romania nu are vreun avantaj daramator pentru ca chiria, energia, serviciile, tehnica de inventar, costurile financiare, asigurari sunt pe paliere comparabile).

E compania profitabila in RO? Este.
E nivelul de profitabilitate comparabil cu al celorlalte piete? Nici pe departe!
Sunt angajatii romani bine platiti?
Absolut, prea bine, cu mult mai bine decat colegii lor din vest relativ la profitul produs la acelasi 1€ salariu brut incasat.
Faptul ca apa plata si kilul de salam costa cam la fel in RO ca in vest pot sa inteleg si intr-o buna masura de aia au si ajuns angajatii din RO mai bine platiti decat merita, pentru ca inafara jobului toti platim aceleasi preturi, fie ca o facem dintr-un salariu de 1,750€ sau de 17,500€ si trebuie sa te intalnesti cumva cu omul la jumatea drumului pentru ca nu in orice job poti angaja asiatici.
Dar asta nu e vina mea si nu vreau sa platesc cu profitul meu si sanatatea firmei aberatiile economice la care s-a ajuns din cauza unor diletanti iresponsabili care au scapat de sub control finantele si destinul tarisoarei asteia.

Cred ca asta iti raspunde deplin la intrebare.

In paradigma asta sunt multe businessuri din RO, din pacate.

Este reducerea sau plafonarea salariilor in RO o solutie pentru imbunatatirea eficientei?
Da, pe termen scurt, mai ales ca azi suntem in offsaid mare.
Pe termen mediu ar fi cresterea eficientei muncii care se poate face pe mai multe directii (mai buna calificare & training, procese mai eficiente, automatizare mai mare, disciplina muncii mai buna, fidelizare mai buna, etc).
Pe termen lung maturizarea si stabilizarea pietei ar permite vanzari la un price premium crescut.

Vlad, fiecare industrie are particularitatile ei. Eu o stiu bine pe a mea care nu poate ajunge la ratele de profitabilitate din Vest pentru ca piata locala pe care vand atata poate plati produsul/serviciul meu.
La cei care produc in RO si vand afara apar categorii de costuri suplimentare legate de licentiere, de conformitate, de vanzare pe alta piata.

Dar un lucru e clar si e general valabil. Munca in RO este inerent mai ineficienta decat in Vest.
Diferenta la “costul cu munca vie” nu mai este nici pe departe de ordinul de marime de care spui: salariile s-au apropiat foarte mult de Vest in ultimii 10 ani iar anumite pozitii in anumite industrii costa comparabil, unele fiind platite chiar mai mult decat in vest (IT ex.).

Sigur, ramane un avantaj la cost fata de ce se produce in Vest dar nu e nici pe departe atat de mare cum crede lumea.

Acest avantaj nu are cum sa fie intors in salarii catre angajati pentru ca acestia se platesc, competitiv, la nivelul pietei in care se produce iar daca o companie poate produce ceva mai ieftin intr-o tara si vinde ceva mai scump in alta, bravo ei.
Pana la urma menirea unei companii este sa faca profit cat mai bun tinandu-si, printre multe altele, angajatii multumiti la un nivel cat mai bun pentru piata in care produce, astfel asigurand stabilitatea si sanatatea businessului, permitandu-le sa se bucure de profituri bune cat mai multi ani.

Sigur, Empire, asa e. Insa doar teoretic.
Pentru ca practic nu exista asemenea diferente intre firmele de pe aceeasi piata. Este imposibil. Adica e posibil, dar firmele care nu pot sustine un nivel de rentabilitate comparabil vor muri de la sine, mai degraba mai devreme decat mai tarziu.
Apoi, exista deja studii salariale pe foarte multe domenii industriale, pozitii si grade de senioritate.
Nivelul salarial in piata nu mai e de niste ani o loterie la discretia angajatorului.
Ofertele de angajare dar si ajustarile salariale in cadrul organizatiei existente se fac si functie de aceste “benchmarks” astfel ca e usor de identificat un derapaj, de-o parte sau alta, care pana la urma nu serveste niciuneia dintre parti.

Altfel, a trecut vremea cand se platea cu mii de euro un dev pentru produse ieftine. Acum platesc cateva sute de euro niste licente de AI si chiar la preturi modice de vanzare profitul creste.

@andreig

Dimpotriva, legatura este directa pentru toti cei aflati pe statul de plata, indiferent de functie.

Daca costurile businessului sunt prea mari (salariile fiind cel mai mare cost, by far) si profitabilitatea este afectata semnificativ, restructurez businessul, ma reprofilez sau inchid.
Daca un angajat platit corect nu produce profit la nivelul stabilit de companie, angajatul este inlocuit sau organigrama restructurata in jurul altor competente care pot produce conform planului de business.

De partea cealalta, salariile dintr-o piata sunt determinate de profitabilitatea pietei respective – industriile profitabile platesc salarii mai mari – dar si de pool-ul de angajati (cantitativ si calitativ) unde angajati bine calificati pot solicita salarii mai mari relativ la media industriei respective. Iar bonusurile oferite sunt generate doar de profitabilitate.

Cresterea galpoanta a salariilor ca cea din ultimii ani, fara o crestere de pret si volum a pietei care le genereaza si fara o crestere a calitatii angajatilor devine factorul care invita o reforma radicala in industria respectiva, asa cum se intampla acum cu IT si nu numai.

Altfel, criteriul 1 e lipsit de relevanta pentru piata in majoritatea ei. Spre norocul tarii asteia, nu sunt prea multe companii care-si pun problema asa.

Criteriul 2 este insa foarte important si afecteaza TOATE companiile din RO.
Realitatea este ca nivelul de pregatire si competenta al angajatilor romani este printre cele mai mici din UE afectand eficienta businessului (trebuiesc angajati mai multi, care muncesc putin si prost, rotatia mare induce costuri suplimentare, investitia in traning devine cost nerecuperabil, etc).

Daca nivelul de pregatire si disciplina a fortei de munca este in scadere, care e ratiunea pentru care angajatorul sa tot creasca salariile? Si atunci se intampla ce ziceam mai sus: apar solutii reformatoare, fie ca se numesc angajati asiatici sau automatizare/AI sau restructurare de competente si linii de business amenintate de fenomen. Toate astea afecteaza direct piata muncii.

Altfel, cred ca angajatii cu adevarat buni nu au probleme sa gaseasca joburi bine platite. Vorbesc din experienta. Dau afara oricand 4 “prosti” ca sa angajez 2 “destepti” oferindu-le cat mai mult din salariul cumulat al celor 4, platind la nivelul maximal al pietei, poate chiar putin peste. Fac astfel economii la chirie si celelalte cheltuieli indirecte legate de acei oameni. Si daca cei 2 vor putea produce si mai mult decat aia 4 atunci cu siguranta vor veni si bonusuri on-top. Principiul “un angajat multumit va produce mult si va fi mai fidel” functioneaza de aproape 30 ani la mine in pravalie.
Din pacate piata ofera prea rar astfel de oameni.

@andreig

normal, dar nu despre asta vorbeam.
vorbeam despre faptul ca in orice industrie salarizarea este (si) o functie de profitabilitate a acelei industrii.
si ca salarizarea, ca si profitabilitatea, sunt caracteristice fiecarei industrii.
Intre industrii pot exista diferente semnificative, dar nu si in interiorul aceleiasi industrii, desi cu siguranta Rolls Royce are o profitabilitate si salarii sensibil mai mari decat Toyota. Dar asta e doar o exceptie marginala care confirma regula pe care o fac companii comparabile ca Toyota care, prin anvergura lor, determina nivelul pietei.