Am zburat cu un hidroavion în Maldive!

Poate că o să scriu mai pe larg pe viitor despre vacanța în Maldive. Voiam să ajung acolo încă din 2019 și am fost norocoși să o putem face acum. A fost ca în paradis.

Momentul inedit al călătoriei a fost zborul cu un hidroavion între aeroportul internațional din Male și insula unde eram noi cazați, la Atmosphere Kanifushi. A fost primul meu zbor cu hidroavionul, aici o aeronavă De Havilland Canada DHC-6-300 Twin Otter de vreo 15 pasageri la bord.

Am făcut clipul de mai jos cu toată experiența, de la lounge-ul de plecare cu vedere la terminalul de hidroavioane și până la amerizarea în Kanifushi și apoi cum se văd astfel de amerizări din afară.

Ce n-am apucat să zic pe film: n-am jucat degeaba Flight Simulator, știam ce fac majoritatea manetelor de la bord și majoritatea ceasurilor din bord. Știam ce arată unitățile Garmin digitale, toate acele waypoint-uri și indicatoare.

Mă uitam că, după decolare, am zburat 8 mile până la un waypoint de unde apoi aeronavele o iau pe ce direcție are fiecare nevoie; următorul waypoint era la 56 mile și mi-am dat seama că este chiar destinația noastră. Faptul că am stat în primul rând cu un cockpit deschis a fost super.

Piloții controlează avionul pe apă doar din turația motoarelor. Imediat după amerizare, care a fost foarte lină, motoarele sunt puse în reverse și avionul pune o frână bună. Se duce apoi la ponton și cârmește prin utilizarea asimetrică a motoarelor. Avionul face chiar un soi de parcare laterală cu spatele odată ajuns la ponton, iar al treilea membru al echipajului iese pe flotor și îl leagă cu o parâmă de ponton.

Bagajele noastre au fost în spatele avionului. Se face acolo un morman de trollere. Zgomotul este puternic. Ne-au dat dopuri de urechi. Alice a dormit buștean și la dus și la întors. Eu am fost entuziasmat ca un copil în parcul de distracție.