un blog de Radu Dumitru

►► canalele mele de YouTube: youtube.com/RaduDumitru (personal) și youtube.com/NwraduBlog (tech) ◄◄

România a făcut primele lansări de rachete Patriot (și cum funcționează o baterie)

22 Nov 2023  ·

TEHNOLOGIE  ·

28 comentarii

Regimentul 74 Patriot, care are în dotare primele sisteme de rachete Patriot achiziționate și livrate României, a efectuat și primele trageri cu astfel de rachete la poligonul de la Capul Midia.

Iată fotografii de acolo (via Hotnews), iar la final este și un clip video creat de MApN de la acest exercițiu militar.

România a cumpărat 7 sisteme Patriot în ceea ce este probabil cea mai scumpă achiziție de echipamente, 3,9 miliarde de dolari. Patru sisteme au fost livrate deja.

Sunt produse de Raytheon. Fiecare sistem este de amploare. When the boys roll into town… vin cu multe camioane. Un sistem Patriot cuprinde următoarele:

Radarul de detecție și urmărire a țintelor, care este tractat de un camion militar 8×8 sau montat direct în spatele unuia.

Raytheons GaN-based AESA Radar Prototype.jpg
By Link

Centrul de comandă, numit Engagement Control Station. Este un container militar securizat, ecranat electromagnetic și biologic, transportat tot de un camion. Înăuntru sunt computere, monitoare, sisteme de comunicație și operatorii umani ai sistemului. Am lucrat și eu cândva la un astfel de container de comandă, dar pentru alt tip de radar. Fun times.

JASDF MIM-104 Patriot PAC-3 Engagement Control Station(Mitsubishi Fuso Super Great) at Nara Base 20150606-01.JPG
By Link

Catargele cu antene, numite Antenna Mast Group. Sunt în total 4 antene controlate de la distanță și care se pot ridica la 30 de metri înălțime.

JASDF Patriot AMG(AntennaMastGroup) ashiya 20161009 100600.jpg
By Link

Rolul lor este de asigura comunicații de date între mai multe baterii Patriot și un centru regional de coordonare. Ideea este că armata poate amplasa mai multe baterii Patriot de-a lungul frontierei, de exemplu, iar când este detectată o rachetă inamică, bateriile Patriot vorbesc între ele prin intermediul acestor antene care practic fac un soi de rețea virtuală între ele și își coordonează focul.

Nu vrei ca mai multe baterii să lanseze rachete pentru a intercepta o singură țintă, mai ales că un interceptor costă milioane de dolari bucata. De asemenea, în caz că ești atacat cu 20 de rachete deodată, vrei ca sistemele Patriot să vorbească între ele și să-și aleagă fiecare câte o altă țintă, cea mai potrivită pentru poziția ta. În plus, antenele asigură și comunicația cu un centru de coordonare a defensivei la nivel de țară.

Generatorul electric, transportat și el pe un camion. Toate cele de mai sus trebuie alimentate electric, iar asta este treaba generatorului portabil.

JASDF MIM-104 Patriot PAC-2 Electric Power Plant(Nissan Diesel Big Thumb, 49-0182) left rear view at Kasuga Air Base November 25, 2017.jpg
By Link

Sunt acolo două generatoare diesel de 150 kW fiecare, în curent trifazat, zice Wikipedia.

Lansatoarele de rachete. România a cumpărat 28 de lansatoare M903, deci câte 4 per sistem. Fiecare lansator cuprinde mai multe tuburi de lansare a rachetelor, dotate cu generator propriu, și sunt montate pe trailere.

România a cumpărat două tipuri de rachete interceptoare, numite PAC-2 și PAC-3. Un lansator poate transporta tuburi pentru 4 rachete PAC-2 sau pentru 12 rachete PAC-3.

Specificațiile sunt următoarele:

  • PAC-2: 5,8 metri lungime și 41 cm în diametru, 900 kg, altitudine maximă 32 km și rază de acțiune de 160 km.
  • PAC-3: 5,2 metri lungime și doar 29 cm în diametru, altitudine maximă 36 km și rază de acțiune de 120 km.

Deși sunt mai mici, interceptoarele PAC-3 sunt mai moderne și considerate mai bune pentru că au radar propriu de ghidaj pentru momentele de dinaintea intercepției, făcându-le deci mai precise.

De fapt, cele două rachete functionează în moduri total diferite. PAC-2 este de tip track-via-missile, când radarul de sol emite unde electromagnetice pentru a detecta o rachetă inamică, dar receptorul semnalului radar se află pe rachetă.

Altfel spus, racheta este lansată și apoi ea recepționează semnalul radar reflectat de racheta țintă. Racheta PAC-2 comunică apoi aceste informații către sistemul ei de la sol, care face calculele necesare pentru ajustarea traiectoriei de intercepție și trimite noua traiectorie de zbor rachetei, care își poate modifica ușor direcția.

Sunt avantaje într-un astfel de sistem (rachetă tehnologic mai simplă, radar pasiv de scanare a cerului), dar problemele apar chiar înainte de intercepție. Aceasta are loc la viteze supersonice, când se parcurg kilometri în câteva secunde, și deci nu este mult timp pentru calcule precise de ajustare. Prin urmare, PAC-2 are la bord un focos de 80 de kilograme care explodează în vecinătatea țintei și aruncă șrapnel în zonă cu speranța că o va distruge și pe aceasta.

România a cumpărat 56 de rachete PAC-2 GEM-T, o variantă upgradată a celor inițiale. Acronimul vine de la guidance enhanced missiles – tactical, iar rachetele au sistem de ghidaj și de detecție îmbunătățit pentru a “vedea” mai bine și ținte de mici dimensiuni.

Intră în scenă însă PAC-3, care sunt modelul superior al rachetei interceptoare. Sunt mai mici în diametru și deci un lansator poate transporta mai multe și lansa mai multe fără a fi nevoie de reîncărcare. Radarul de sol a fost de asemenea îmbunătățit pentru rezoluție mai mare.

Racheta în sine are însă un radar propriu pe care îl activează în porțiunea finală a zborului, înainte de interceptare. În acele momente racheta face singură calculele necesare ajustării traiectoriei, folosind radarul propriu, ceea ce o face mai precisă. În loc să explodeze în vecinătatea țintei precum PAC-2, PAC-3 este gândită chiar pentru a lovi ținta, ceea ce este incredibil având în vedere că vorbim de rachete de 5 metri lungime și sub un metru în diametru, care zboară cu 2.000 km/h și probabil chiar mai mult.

Impactul este “ajutat” de un focos de la bord, dar unul mic, vreo 8 kg și care lansează bile de tungsten în jurul său pentru a lovi mai bine ținta.

România a cumpărat 168 de rachete PAC-3 MSE, de la Missile Segment Enhancement. Sunt rachete upgradate pentru rază de acțiune mai lungă.

 

MApN a anunțat că exercițiul de la Capul Midia s-a făcut cu lansarea de rachete PAC-2. În fotografiile de la lansare văd tuburi lansatoare de 2 culori pe trailer, un tub bej și două tuburi vezi, ceea ce mă face să cred că acel sistem în particular avea o configurație mixtă. Fiecare lansator poate încărca o combinație de tuburi PAC-2 și PAC-3, limita fiind doar greutatea maximă admisă, radarele putând să coordoneze ambele tipuri de rachete

MApN are și un clip video de la lansare:

Dacă v-a plăcut acest articol, citiți și despre cel similar pe care l-am scris despre sistemele HiMARS, care momentan îi îndoaie pe ruși în Ucraina. România a cumpărat 54 de sisteme HiMARS și 18 au fost deja livrate, împreună cu muniția aferentă.

Ce este artileria HIMARS, de ce are succes în Ucraina și câte a achiziționat România

 

    28 comentarii

  1. Achiziție scumpa și degeaba, ca oricum se pisa rusii pe ele.

      (Citează)

    • @puleiman Chiar ma gandeam cand va aparea unul ca tine, dar nu ma asteptam sa fi chiar primul la raport

        (Citează)

    • Da, tovarășe, știm că muscalii micționează pe mai toată tehnica occidentală, doar că uită să-și dea jos pantalonii.

        (Citează)

    • Puleimen:
      Achiziție scumpa și degeaba, ca oricum se pisa rusii pe ele.

      Da, da, iar trupele rusești pot ajunge la București în două zile.

        (Citează)

    • sigur, după ce primesc viza, că suntem țară membră UE și aplicăm regulile!

        (Citează)

    • Eu sunt unul care are impresia ca Ucraina baga in ele groaznic, dar…sa zici ca Rusia reuseste ceva e fabulatie si mai mare. Practic sunt 2 tari la egalitate, una cu o armata mai mica dar tehnica occidentala, si una mai mare numeric dar cu o tehnica invechita. Daca personalul antrenat in razboi ar fi la fel, Rusia nu ar face nici cat au facut pana acum.

        (Citează)

    • Puleimen:
      Achiziție scumpa și degeaba, ca oricum se pisa rusii pe ele.

      E ca in bancu ala cat de curajosi sunt rusii … Toti rusii se p*sa pe putin … Dar nimeni nu isi desface slitu’

        (Citează)

    • Asa e. Degeaba ai sisteme din astea, ca rusii vin cu T 34. Sah mat.

        (Citează)

  2. Puleimen:
    Achiziție scumpa și degeaba, ca oricum se pisa rusii pe ele.

    Chair apreciez parerea ta si este motivul pentru care am ales sa comentez si eu.
    Ai putea furniza niste surse prin care sa ma educ si eu, Neanderthal, in privința capacitaților strălucite are URSS de a micționa pe Patriot-uri ? Ca sa fiu clar inteles – surse cu infomatii/teste/reusite – nu propaganda ieftina.

    Mai e o chestiune prin care URSS “intercepteaza” si “distrug ” pe banda rulanta rachete HIMARS lansarte de Ucraina. Doar ca interceptarea si distrugerea asta se soldează cu pierderi imense ale rusilor, si nu e nicidecum motiv de propaganda sau bucurie, dar in lipsa de altceva mai bun, anunta asta… si cine crede …
    https://www.reuters.com/world/europe/russia-intercepts-five-himars-jdam-bomb-37-drones-over-ukraine-last-24-hours-2023-10-01/

    Spasiba

      (Citează)

    • “„Ceea ce s-a întâmplat astăzi este o problemă tehnică, zic eu, minoră”, a spus colonelul Virgil Toșa, comandantul Regimentului 74 Patriot al armatei române. „Practic, s-a pierdut legătura între cabina de control a angajărilor – elementul de control al întregii baterii – și unul dintre lansatoare.

      Practic, organizatorii MApN au anunțat publicul că se va lansa o rachetă Patriot „de la Sud”. În loc, sistemul Patriot a lansat o rachetă „de la Nord.”

      Am ras cu glas tare.

      Deci o problema tehnica minora, nu, nu a facut pana un camion, nu va panicati, doar s-a pierdut legatura dintre fucking centrul de control al INTREGII baterii si lansatorul cu care voiam sa tragem noi (foarte simpatic numit “unul dintre lansatoare”)

      Dar nu-i problema, ca a tras altul. Sigur, cu cateva secunde intarziere, dar pana mea, nu e ca si cum scopul nostru e sa doboram rachete care in acele “cateva secunde” ajung de la Slobozia la Bucuresti.

      E ca si cum ai vrea sa tragi cu pusca si in loc de asta ti se descarca accidental pistolul in c*aie.

      (Au planificat 1 an de zile acest exercitiu, gizas craist de mult n-am mai ras asa)

        (Citează)

    • Sistemele Patriot sunt gandite sa intercepteze rachete subsonice care zboara cu viteze de pana in 1000 km/h sau drone care zboara cu 200 km/h. Asta inseamna ca in cele 2-3 secunde de intarziere o racheta ar fi calatorit vreo 500-800 de metri, iar o drona in jur de 100-170 de metri.

      Nu este chiar asa tragic in conditiile in care raza de actiune a rachetei interceptoare care a fost testata este de 160 km.

      In plus, vedem cat de robust este sistemul acesta in conditiile in care a identificat ca una dintre baterii are probleme si a calculat automat care ar fi cea mai buna varianta de tragere tinand cont de restul bateriilor existente.

        (Citează)

    • Nu-ti fă griji, ucrainenii au dat jos o hipersonica Kinjal cu o Himars. Adica ultimul răcnet rusesc dat jos de o “bunicuță” de vreo 25 de ani…

        (Citează)

    • 2 miguri….
      Acu si 3 rachete.

        (Citează)

    • “S-a pierdut legatura intre sistem si tinta in care voiam sa tragem noi. Dar nu e problema, ca am tras in alta.”

        (Citează)

    • Ce chestie, la primul exercitiu cu un sistem nou si complex au fost incidente. Oau, NUMAI IN ROMANIA se intampla asa ceva.

        (Citează)

    • @ipo
      Romania are Patriot din 2020. Anul trecut a venit bateria nr. 2.

      Citez
      “Totul calculat la secundă, trei ani de pregătire, multe cursuri în SUA, săptămâni întregi petrecute în poligon”.

      :-))

      Si romanii au mai tras cu ele, doar ca nu singuri.

      Evident ca nici voi si nici Radu nu cititi articolele la care se face referire, dar eu le citesc, ca sa nu vorbeac aiurea.

      “Azi am executat prima tragere cu sistemul PATRIOT intrat în dotarea Armatei României în 2020, doar cu militari români”, a mai transmis MApN”.

        (Citează)

    • Romanul are toleranta zero pt greseala. Greseala altuia.

        (Citează)

    • Stii ca exercitiile se fac fix ca sa nu se mai intample asta? Nu poti face totul pe simulatoare.

        (Citează)

    • Problema nu e ca au ratat – fii atent la nuante.

      Problema e ca incearca sa minimizeze ceea ce a fost un incident nici pe departe minor. Nu m pricep eu la instalatii militare, dar zic ca atunci cand pierzi controlul armei, adica trage pusca fara tine nu e ceva “minor”.

        (Citează)

    • Sistemul asa e gandit, sa actioneze singur, daca observa o problema. Nu sa astepte dupa un tehnician sa remedieze problema

        (Citează)

    • Da, dupa 3 ani de pregatire generala si 1 an de pregatire fix a acestui exercitiu, s-a defectat Patriotu’ exact cand au apasat pe butonul de tragere.
      E mult mai probabil sa se fi intamplat asta decat sa fi “scos din priza” ceva un Gigel. Ok.

        (Citează)

    • Marean: “e mult mai probabil sa” – o stii p-aia cu assume, care face un ass din U and me? e, eu nu eram de acord cu tine.

        (Citează)

  3. Andrei G:
    Sistemele Patriot sunt gandite sa intercepteze rachete subsonice care zboara cu viteze de pana in 1000 km/h sau drone care zboara cu 200 km/h. Asta inseamna ca in cele 2-3 secunde de intarziere o racheta ar fi calatorit vreo 500-800 de metri, iar o drona in jur de 100-170 de metri.

    PAC-2 si 3 sunt gandite pentru supersonice.

      (Citează)

    • ma rog, e clar ca am exagerat, dar nu au zis ucrainenii acum cateva luni ca au doborat cu Patriot un Kinzhal rusesc? (hipersonic -> Mach 10)

        (Citează)

    • @maRien
      Pentru un sait de tech, dai cam multe bashini ..pe părerea ta.

        (Citează)

  4. Comentariul tău este în moderare, probabil din cauza unor link-uri sau cuvinte suspecte sau pentru că nu ai comentat anterior pe blog. Îl aprob imediat ce ajung la un calculator, dacă este totul normal. Nu te speria dacă nu apare imediat pe blog!

      (Citează)

    Alătură-te discuției, lasă un mesaj

    E-mail-ul nu va fi publicat. Fără înjurături și cuvinte grele, că vorbim prietenește aici. Gândiți-vă de două ori înainte de a publica. Nu o luați pe arătură doar pentru că aveți un monitor în față și nu o persoană reală.

    Apăsați pe Citează pentru a cita întreg comentariul cuiva sau selectați întâi anumite cuvinte și apăsați apoi pe Citează pentru a le prelua doar pe acelea. Link-urile către alte site-uri, dar care au legătură cu subiectul discuției, sunt ok.


    Prin trimiterea comentariului acceptați politica de confidențialitate a site-ului.



    Vreți un avatar în comentarii? Mergeți pe gravatar.com (un serviciu Wordpress) și asociați o imagine cu adresa de email cu care comentați.

    Dacă ați bifat să fiți anunțați prin email de noi comentarii sau posturi, veți primi inițial un email de confirmare. Dacă nu validați acolo alegerea, nu se va activa sistemul și după un timp nu veți mai primi nici alte emailuri

    Comentariile nu se pot edita ulterior, așa că verificați ce ați scris. Dacă vreți să mai adăugați ceva, lăsați un nou comentariu.

sus