un blog de Radu Dumitru

►► canalele mele de YouTube: youtube.com/RaduDumitru (personal) și youtube.com/NwraduBlog (tech) ◄◄

O misiune complexă ia sfârșit cu bine: povestea sondei OSIRIS-REx

28 Sep 2023  ·

GÂNDURI  ·

5 comentarii

Încă o reușită în domeniul explorării spațiale: sonda Osiris-Rex a adus înapoi pe Terra mostre de sol luate dintr-un asteroid. Este a treia oară când se întâmplă așa ceva, operațiunea fiind deja efectuată în trecut de două sonde japoneze. Împreună cu rocile aduse de pe Lună de astronauți, este una dintre puținele ocazii când oamenii aduc intenționat materiale de pe alte corpuri cerești.

Oficial numele este un acronim de la Origins, Spectral Interpretation, Resource Identification, Security, Regolith Explorer, dar l-au gândit frumos ca să iasă un acronim ușor de pronunțat și reținut, nu?

Sonda aceasta a fost lansată pe 8 septembrie 2016 de la Cape Canaveral. A dat o tură pe o orbită similară cu a noastră în jurul Soarelui, iar un an mai târziu, în septembrie 2017, a folosit din nou gravitația Pământului pentru o manevră de accelerare și schimbare de direcție către asteroidul numit Bennu. Pe 3 decembrie 2018, NASA a spus că OSIRIS-REx zboară în paralel cu Bennu, având aceeași orbită și viteză, la o distanță de 19 kilometri. Urma etapa de coborâre pe asteroid pentru a lua mostre de sol.

Asteroidul Bennu are caracteristici interesante. Diametrul mediu este de 490 de metri. Orbitează în jurul Soarelui la 1,19 ani și o face destul de aproape de planeta noastră, orbita sa intersectând-o din când în când pe a Terrei. Este considerat unul dintre asteroizii periculoși sau măcar de interes, cu o șansă de 1 la 1.750 să lovească planeta noastră. De câte ori trece mai aproape de Pământ, orbita îi este afectată, așa că ea variază în timp. Înțeleg că prin anii 2.160-2.180 va trece foarte aproape de planeta noastră.

Are un diametru mare și deci se rotește încet. Asta înseamnă că nu a aruncat în spațiu toate pietrele și praful de pe suprafața ta, care arată ca mai jos în fotografiile făcute de OSIRIS-REx:

BennuAsteroid.jpg
By NASA/Goddard/University of Arizona – Link

2019-02-25 regolith image compilation.png
By NASA/Goddard/University of Arizona – Link

Bennu’s boulder-covered surface 20190411 bennu bird rock 0.png
By NASA – Link

În 2019, sonda a intrat pe o orbită la doar 1 kilometri altitudine deasupra asteroidului, studiindu-l cu diverși senzori înainte de a lua contact pentru ridicarea de mostre. Aproape doi ani a făcut asta. După două repetiții de test fără contact, pe 22 octombrie 2020 OSIRIS-REx și-a făcut curaj, a tras aer în piept, a coborât lent până la suprafața lui Bennu și a lăsat în jos un soi de “trompă” de colectare.

Închipuiți-vă un prăjitor de pâine (cam așa arată sonda), dar cu două aripi care sunt panouri fotovoltaice, orientate la 45 de grade în sus, și un braț în partea de jos. Brațul a luat contact cu solul asteroidului. O eliberare de azot a “suflat” praf și pietre de maxim 2 cm în acest braț, care după 5 secunde a închis camera de colectare pentru a evita contaminarea probelor. Fericit cu ce a furat de pe Bennu, OSIRIS-REx a activat motoarele și s-a îndepărtat.

OSIRIS-REX SamCam TAGSAM Event 2020-10-20 small.gif
By NASA/Goddard/University of Arizona – Link

S-a dovedit că a luat prea multe mostre. Pietricele fine au rămas blocate în ușa camerei de colectare, care nu s-a putut închide perfect și deci era riscul ca mostrele să scape în spațiu. NASA a amânat orice altă manevră până când camera de colectare a fost mutată într-un spațiu de depozitare suplimentar din interiorul sondei, probabil capsula care ulterior urma să reziste parașutării pe Terra. Manevra a avut succes, iar OSIRIS-REx s-a îndepărtat treptat de Bennu și în mai 2021 a pornit spre Pământ.

Vă dați seama cu ce viteze de melc se desfășoară toate acestea? Cât timp trece de la o procedură la alta? Sonda a stat lângă Bennu din 2018 până în 2021, de exemplu, apoi a zburat 2 ani până la planeta noastră.

Cu toate acestea, nu pot să nu fiu uimit și să apreciez și mai mult ingineria de la mijloc. Tot acel timp petrecut în spațiu, manevre complexe care au dus sonda pe orbita unui asteroid cu formă neregulată și apoi practic jos pe acesta, felul în care a fost gândită camera de colecție și tot restul misiunii. A durat mult

Capsula cu mostre a fost aruncată spre Terra din trecere și a aterizat în deșertul Utah, de unde a fost recuperată de NASA și o conferință de presă este programata pentru octombrie 2023, probabil cu primele rezultate geologice.

OSIRIS-REx Sample Return (NHQ202309240005).jpg
By NASA/Keegan Barber – Link

Sonda OSIRIS-REx, însă, doar a trecut pe lângă Pământ. Mai are combustibil la bord, așa că a fost trimisă spre asteroidul numit Apophis, care este considerat cel mai periculos pentru noi în acest moment. În 2029, Apophis va trece foarte aproape de Pământ, iar OSIRIS va studia atunci asteroidul. Nu mai poate colecta mostre de pe el, dar camerele video ar putea identifica oricum informații importante despre structura lui.

    5 comentarii

  1. Osiris Rex nu suna doar frumos ci e un zeu/rege legendar egiptean !! Zeul mortii !!

    Si a aparut si in multe filme / seriale, in special in Stargate!

      (Citează)

    • Și Apophis e zeul egiptean al haosului.

        (Citează)

    • OSIRIS e un acronim aici (mai mult sau mai puțin intenționat ales așa) – Origins Spectral Interpretation Resource Identification Security. Osiris nu e zeul morții, ci mai degrabă un zeu al fertilității. Participă însă în judecata de apoi, alături de soția sa (Isis), dar e mai degrabă legat de viața de apoi, nu de moarte. Mai degrabă Anubis ar aduce a zeu al morții. Osiris a fost fiul lui Geb și Nut (zeitățile principale sub formă de elemente, pământ și cer), nu are conotații negative sau distructive.

        (Citează)

    • În Stargate principalii Lorzi Goa’uld antagoniști au fost Apophis, Anubis și Ba’al. Osiris a avut o prezență episodică.

        (Citează)

  2. Apophis nu are nici o sansa sa ne loveasca in 2029 si nici mai tarziu.
    “A 2068 impact is not in the realm of possibility anymore, and our calculations don’t show any impact risk for at least the next 100 years,” said Davide Farnocchia of NASA’s Center for Near-Earth Object Studies

    https://solarsystem.nasa.gov/asteroids-comets-and-meteors/asteroids/apophis/in-depth/

      (Citează)

    Alătură-te discuției, lasă un mesaj

    E-mail-ul nu va fi publicat. Fără înjurături și cuvinte grele, că vorbim prietenește aici. Gândiți-vă de două ori înainte de a publica. Nu o luați pe arătură doar pentru că aveți un monitor în față și nu o persoană reală.

    Apăsați pe Citează pentru a cita întreg comentariul cuiva sau selectați întâi anumite cuvinte și apăsați apoi pe Citează pentru a le prelua doar pe acelea. Link-urile către alte site-uri, dar care au legătură cu subiectul discuției, sunt ok.


    Prin trimiterea comentariului acceptați politica de confidențialitate a site-ului.



    Vreți un avatar în comentarii? Mergeți pe gravatar.com (un serviciu Wordpress) și asociați o imagine cu adresa de email cu care comentați.

    Dacă ați bifat să fiți anunțați prin email de noi comentarii sau posturi, veți primi inițial un email de confirmare. Dacă nu validați acolo alegerea, nu se va activa sistemul și după un timp nu veți mai primi nici alte emailuri

    Comentariile nu se pot edita ulterior, așa că verificați ce ați scris. Dacă vreți să mai adăugați ceva, lăsați un nou comentariu.

sus