Ați putea trăi pe termen lung într-o zonă mai pustie, dar pitorească? Eu nu.

Esti consumatorul perfect. Visul oricarui vanzator.

Lejer. Am stat și câte două luni pe coclauri: un telefon pentru urgențe și în rest nu tu picior de om, nu tu frecat bufnița pe internet, raiul pe pământ. Nu sunt naiv, știu că ai nevoie de societate, în unele cazuri, dar asta nu înseamnă că nu ador momentele în care mă deconectez de ea.

Bine, pe de altă parte din paragraful cu „ce-mi place” rezonez cel mult cu un spectacol bun. Foarte puțini prieteni adevărați, și-s împrăștiați care încotro prin lume, ceva mai mulți amici, dar chiar nu simt nevoia să stau nas în nas cu ei, iar dacă e să aleg, prefer să mă plimb pe străzi noaptea, când e liniște.

Bine că-s mai mulți oameni ca Radu, că altfel se ducea în cap societatea de consum.

Da o tura pe Costa del Sol :). Clima aproape tropicala+Uniunea Europeana. In afara de chirie, mai ieftin decat in Bucuresti plus infrastructura semnificativ mai buna.

Am stat o lună și un pic cu un grup mic de prieteni izolați pe o insulă destul de exotică de lângă Bali, in pandemie, de nevoie că erau ceva restricții de mișcare.

După mai puțin de o lună deja devenise totul banal, stăteam mai mult în cameră și ne vedeam la masă și la câte o băută la apus din când în când, in rest munceam remote și ceva înot și diving sporadic.

Efectiv te plictisești de peisajele exotice și de stat nas in nas cu aceiași prieteni zi de zi, te saturi de aceleași glume și discuții, aceleași peisaje și posibilități restrânse de distracție.

Diving-ul deja devenise meh, plimbatul pe plajă iar meh, nu te mai bucuri de ce ai local cât timp stai mult timp în același loc, oricât ar fi el de exotic.

Când am putut schimba locația mi-a revenit cheful de viață, cât timp schimbi des locul și vezi chestii noi și faci activități noi e ok, dar după 5 luni tot abia așteptam să mă întorc în România să mai iau contact și cu alți prieteni, pe net nu e deloc la fel comunicarea.

Unii din grup s-au întors pt alte 6 luni după 2 luni de România, deci depinde mult de cum ești construit ca persoană, eu n-aș mai sta plecat cu lunile, hai poate 3 luni pe an dar nu mai mult.

Poate la bătrânețe vrei o viață simplă, dar eu acum vreau diversitate și socializare, iar o insulă exotică nu-mi poate oferi asta.

Visul meu ( irealizabil , desigur) este sa-mi iau o insula… Asa ca da, m-as muta maine acolo.

Acum stau la tara, cu vecini putini ( fata de ce-am mai vazut prin alte parti) si la distante relativ mari ( iarasi – fata de ce-am mai vazut prin alte parti). Cu toate astea, reusesc sa strice linistea fara nici o remuscare – urla, tipa, vorbesc enorm de tare, dau muzica tare etc.
Asa ca am decis ca sunt asocial – si as prefera pe o insula…

Marean:
Nu simteam nevoia, ca daca simteam as fi zis-o din prima :-)

Dar da, am zis hai sa ma laud si eu un pic daca tot mi s-a ridicat mingea la fileu, ca mutarea nu a fost usoara deloc, a fost 1 an si mai bine de stres si acum am cam terminat asa ca incep sa ma bucur si sa ma laud, de ce nu.

Sunt si dezavantaje, sa stii. Locuintele sunt ridicol de scumpe si se mai intampla sa nu vad soarele 2 saptamani la rand … dar asta e.

ce tara este aceasta ?