Orașul cu 7 primari: primăriile Bucureștiului se amendează între ele ca dovadă pentru cât de ridicol este organizat orașul

Când văd astfel de știri mă apucă nervii:

Primăria Sectorului 3 a fost amendată cu 10.000 de Primăria Capitalei pentru lucrările din Piața Unirii, deoarece au fost făcute fără autorizație și fără drept, zona fiind în administrarea municipalității […]. În plus, Poliția Locală de la Primăria Capitalei a dispus oprirea lucrărilor și aducerea amplasamentului la starea inițială.

Începând din toamnă, Primăria Sectorului 3 a schimbat bordurile pe anumite porțiuni din Piața Unirii, a reconfigurat refugiile pentru pietoni, a amenajat câteva spații verzi și a plantat copaci. Recent, a spart toate dalele de granit de pe trotuarul din fața magazinului Unirea, dale reparate în 2022 de Primăria Capitalei și le-a înlocuit cu pavele de beton. Asta deși piața este în administrarea Primăriei Capitalei, iar reprezenanții instituției spun că nu și-au dat acordul pentru executarea acestor lucrări. (link)

Nu înțeleg cum poate vedea lumea astfel de știri și să nu ceară ca orașul să aibă un singur primar, nu 7 primari. Suntem de râsul curcilor cu un oraș cu 7 primari, dintre care unul mai primar peste ceilalți, cu atribuțiuni uneori neclar împărțite și 7 dorințe de afirmare politică și de atras aprecieri.

Sunt orașe mult mai mari în lume, chiar cu peste 10 milioane de locuitori, care au un singur primar. Nu zic doar de Europa, uitați-vă în general în lume. Un exemplu bun este New York, unde cartierele sunt foarte bine separate inclusiv geografic (insule și chestii) – și tot au un singur primar.

Evident că este nevoie de management și la scară mică. Perfect, împarți orașul în sectoare și numești guvernatori sau manageri locali. Poți face asta și la nivel de cartier, dacă este nevoie, dar cu un singur primar general căruia i se subordonează toți.

Bucureștiul are 7 primari. Fiecare cu programul său electoral, cu campania sa, cu interesele sale de partid. Fiecare primărie are aproape aceleași posturi și departamente. De 7 ori urbanism, de 7 ori evidența populației. Este o birocrație fantastic de mare.

Bucureștiul în sine arată tot mai rău. Nu mă refer la grafiti pe pereți sau poluare sau zone care sunt verzi doar pe hârtie, acelea sunt deja alt nivel de probleme. Uitați-vă însă în jur. Fiecare sector are mai multe tipuri de bolarzi pe trotuare, rotunzi, dreptunghiulari, piatră, metal, cu lanț, fără lanț. Fiecare sector are vreo 5 tipuri de plăcuțe cu numele străzii. Sunt o mulțime de tipuri diferite de chioșcuri. Fiecare panou de publicitate outdoor arată altfel, nici măcar aceeași culoare n-au putut să le impună primăriile celor care le instalează.

Pavaje? Vreo 8 tipuri. Borduri? Vreo 5 tipuri, pe trei niveluri desigur. Clădiri abandonate? O mulțime, fără nici un plan pentru ele. Piața Unirii este în continuare un gunoi, în ciuda noilor pavele puse ilegal de PS3. Prea multe modele de ghivece de flori cu mizerie în ele. 15 tipuri de coșuri de gunoi.

Bucureștiul este un monstru de-al lui Frankenstein, lipit din bucăți, făcut din ce s-a dorit și găsit pe la fiecare primărie, cu mobilier stradal și decorațiuni abandonate în stradă pe vecie. Se vrea oraș turistic, dar arată tot mai deprimant chiar și pentru locuitorii săi. Este un monstru foarte similar de fapt cu cel din carte. Se mișcă, pare funcțional, dar în practică este la fel de mort.

Și nimeni nu poate face nimic. Primarul general nu are putere în sectoare. Sectoarele nu colaborează între ele. La propriu avem 6 orașe lipite între ele, plus un primar general care de fapt nu este șef peste ele, ci mai degrabă se ocupă de “zona gri” dintre sectoare. Primăriile Bucureștiului au în total de zeci de ori mai mulți angajați decât Primăria Madridului, Berlinului sau chiar și Parisului.

Ah, și să nu uităm că metroul aflat în subordinea Ministerului Transporturilor, la fel ca și wc-ul public care este Gara de Nord.

Iar din când în când primăriile își mai dau și amenzi între ele, ca să mute banii publici dintr-un buzunar în altul.

Culmea este că, în timp ce în București lucrurile nu pot fi puse la punct în micile granițe ale orașului, în restul lumii există de zeci de ani zone metropolitane administrate central. Astfel s-au putut face rețele integrate de transport, s-a putut face o strategie coerentă de dezvoltare a orașelor, de planificat culoare de transport între zonele rezidențiale și cele de business, de unificat și digitalizat administrația și de micșorat amprenta ei.

Știți cum este Bucureștiul? Ieșiți pe autostrada A2 și în primii 8 kilometri de după IKEA Pallady deja sunt 6 localități prin al căror teritoriu trece autostrada: Cățelu, Manolache, Căldăraru, Fundeni, Cernica și Tânganu, aflate în două județe, Ilfov și Călărași. Situația este similară în orice direcție.