un blog de Radu Dumitru

►► canalele mele de YouTube: youtube.com/RaduDumitru (personal) și youtube.com/NwraduBlog (tech) ◄◄

Bursă, cripto, imobiliare, fonduri – ediția de iunie 2022

1 Jul 2022  ·

GÂNDURI  ·

39 comentarii

O lună de scădere și stagnare, se poate spune, dar și cu o veste destul de rea pentru imobiliarele din România. Da, știu că este 1 iulie. Eu l-am scris în iunie.

IMOBILIARE

Vestea rea este că s-au modificat regulile la aplicarea TVA-ului de 5% și limita de aplicare a scăzut de la apartamente de maxim 700.000 de lei la 600.000 de lei și maxim 82 mp utili.

Asta înseamnă că limita nu mai este de aproximativ 140.000 de euro, ci de 120.000 de euro. Sau va fi imediat ce măsurile vor fi aprobate de Guvern, dar se aude că cei din coaliție s-au înțeles deja pe ele și treaba asta este iminentă., fiind deja aprobate în ședința coaliției.

Altfel spus, să zicem că un apartament costă 620.000 de lei fără TVA. Anterior acestei noi decizii, valoarea era sub 700.000 lei și deci i s-ar mai fi aplicat un TVA de 5%, deci plăteai cu totul 651.000 lei. Peste câteva zile i se va aplica însă TVA de 19%, deci vei plăti 737.000 de lei pe același apartament, o diferență de 86.000 de lei în plus. That’s huge.

Altfel spus, mă bucur că am cumpărat acel apartament pe final de martie, cu TVA de 5%. Prețul său fără TVA, apartament plus loc parcare, a fost de peste 600.000 de lei. După intrarea în vigoare a măsurilor Guvernului, nu l-am mai fi putut cumpăra cu 5%, ci cu 19%.

Personal cred că piața imobiliară se va alinia la noile limite. Măsura aceasta, luată cumva peste noapte, va strica multe planuri ale dezvoltatorilor. Ca să nu rămână cu apartamente nevândute și clienți care vor aștepta încă un an sau doi modificarea acestui prag valoric, probabil că dezvoltatorii vor scădea prețurile. Te costă mult să ai un bloc terminat și nevândut.

Situația este însă foarte defavorabilă pentru cei care acum cumpărau un apartament. Cei care aveau antecontractul semnat și creditul luat, dar au aflat că peste câteva zile apartamentul lor se scumpește cu vreo 14%.

Oricum, sunt multe de spun despre măsurile fiscale anunțate pentru viitor. De exemplu, acciza pe alcool crește cu 20% de la 1 ianuarie 2023, deci se va scumpi masiv băutura. Impozitul pe dividende crește de la 5% la 8%. Propun să așteptăm decizia finală a adoptării măsurilor și le comentăm atunci.

CRYPTO

A fost o lună cu scăderi masive. Bitcoin scăzuse luna anterioară de la 40k USD la 30k USD și părea că se stabilizează acolo. După vreo trei săptămâni de stagnare, a coborât la 19k USD, o valoare pe care nu a mai atins-o de mai bine de un an.

Ca întotdeauna la crypto, nu este foarte clar ce s-a întâmplat și nici dacă situația se va redresa. În trecut s-a redresat. Nu este asta nici o garanție pentru evoluția viitoare.

Am înțeles că soțul Deliei Matache este băgat în ceva scandal după ce a recomandat de zor anumite criptomonede și investitorii au pierdut o mulțime de bani. Nu știu ce monede recomanda, deși pentru unele se poate intui că nu există un viitor clar. Oricum, very funny. O fi fost vorba despre Heart de la Humans.ai despre care a scris Profit, care a trecut de la 0,2 USD la lansarea din februarie la 0,006 USD în prezent.

BURSĂ

Unele au scăzut, unele au crescut. N-a fost un motiv clar pentru scăderi. Mie mi-a plăcut ceva citit pe Reddit, următoarea explicație:

“Although there is no single driver for the weakness, it seems as if investors all of a sudden realized how overbought stocks are and sold. Someone yelled fire in a crowded theater and everyone left at once,” said Ryan Detrick, chief market strategist for LPL Financial, in emailed comments.

Ceea ce pare o explicație bună.

Din păcate pentru mine, compania Zendesk a anunțat că se vinde unui grup de investiții care probabil o va scoate de la bursă. Fondul respectiv oferă 35% per acțiune peste valoarea din acel moment, adică oferă 77,5 USD față de cei 54 USD cât avea compania în momentul anunțului. În total, Zendesk s-a vândut cu puțin peste 10 miliarde de dolari.

Așa că acțiunile au crescut la 77 USD și atât vor rămâne pe vecie, compania fiind practic clar evaluată, cu prețul fixat și fără viitor pe bursă. Problema este că eu cumpărasem acțiuni Zendesk la un preț mai mare, prin 2020, așa că le voi lichida în pierdere.

Personal eram încrezător în Zendesk. Pe măsură ce tot mai multe servicii se digitalizează, va crește și nevoia de suport tehnic/customer service, iar Zendesk asta oferă. Financiar compania stătea bine. Culmea este că în februarie Zendesk a refuzat o ofertă de preluare de 17 miliarde de dolari, față de cei 10 miliarde de dolari pe care s-a vândut 4 luni mai târziu. La 17 miliarde de dolari, aș fi ieșit și eu flueirând vesel.

Refuzul acelei oferte (conducerea Zendesk a decis că valorează mai mult și au viitor bun în față) a stârnit furia unui mare acționar extern, un alt fond de investiții numit Jana Partners. Jana insista ca Zendesk să vândă compania. În fața refuzului lor, Jana P. a început să pună presiune pe companie pentru eficientizare și creștere accelerată. Zendesk a vrut apoi să cumpere Surveymonkey pentru 4 miliarde de dolari, dar acționarii au votat împotriva tranzacției, tocmai pentru că nu voiau ca banii să fie cheltuiți pe o companie de studii de piață și polls.

Recent, conducerea Zendesk și-a băgat picioarele și a vândut compania pe 10 miliarde USD, față de 17 miliarde cât li se oferiseră în februarie. Mega-bummer.

Dincolo de această mică poveste, lucrurile merg destul de prost. Cele mai profitabile dețineri ale mele sunt acum Coca-Cola și Pepsi, s-au dus vremurile când Google era la +50% în portofoliul meu. Inclusiv la Apple sunt la -1%, iar la Amazon nici nu vreau să mai discut.

Sunt însă încrezător că portofoliul este în majoritatea sa bun și vor veni vremuri profitabile, dar peste minim un an. Va trebui să scap cândva de vreo trei acțiuni la companii medicale, care nu cred că își vor reveni acum că trece teama de covid. Păstrez doar Moderna, despre care sunt încrezător în viitor.

Dacă aș mai avea niște bani, probabil aș cumpăra acu sau în viitorul apropiat acțiuni. Cred că scăderea va continua, dar deja prețurile sunt mici și pare un moment bun de cumpărat în companii cu viitor bine fundamentat, câtă vreme vrei return-ul peste 4-5 ani. Dar n-am bani, că s-au dus toți pe mobilă.

FONDURI DE INVESTIȚII

Fondurile au stagnat. Asta înseamnă management activ, o persoană sau mai multe care se ocupă să cumpere și să vândă active după semnalele din piață. Sunt chiar pe ușor profit cu cel mai riscant dintre el.

Rămâne de văzut ce evoluție vor avea fondurile conservatoare, care investesc mult în statul român, după introducerea măsurilor fiscale anunțate.

    39 comentarii

  1. Logica asta cu “simt eu ca piața de x creste pe viitor pt ca y” e întotdeauna garantat failure.
    La fel au sărit toți cu piața de online medicine, ca aoleo nu mai merge nimeni la doctor fizic și toți or sa facă online consultații
    O dileala.

      (Citează)

  2. Eu înțeleg că măsurile legate de creșterea TVA la imobiliare vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2023 https://www.antena3.ro/amp/tva-de-la-5-la-19-imobiliare-masura-discutata-guvern-644381.html

      (Citează)

    • Toate masurile fiscale intra in vigoare in anul urmator, nu se schimba in mijlocul anului fiscal regulile.

      Daca sunt si exceptii, afecteaza foarte serios si negativ rating-ul de tara, previziunile economice si calitatea mediului de afaceri.

        (Citează)

  3. Gasesc dezvoltatorii o solutie sa eludeze legea

      (Citează)

  4. Cred că în momentul de față day-trading-ul este cel mai rentabil. Analizezi situația, cumperi și vinzi.

    Eu analizez zilnic bursa cam de la inceput de 2021, iar din ce mi-am dat seama totul a fost o mare BULĂ. În 2021 s-au băgat foarte mulți pe bursă, s-au aruncat bani, s-au făcut bani, ulterior lumea s-a panicat, a vândut și cei MARI au cumpărat ieftin.

    La fel și cu Bitcoin. Lumea a atuncat cu bani după începutul pandemiei, apoi lumea s-a panicat și a vândut celor MARI care abia așteptau.

      (Citează)

  5. Toate acțiunile pe care le am sunt jos de tot, unele chiar cu 40% scadere față de maximul de anul trecut. Mai ales firma la care lucrez, la care am cele mai multe acțiuni.

    Majoritatea acțiunilor pe care mă gândeam să le cumpăr dar am așteptat pentru că era evidentă criza, sunt jos de tot. Unele se învârt sub un prag, altele scad din ce în ce mai mult. Partea bună e că în câteva luni o să mă apuc de cumpărat. Există o singură acțiune pe care o urmăresc și care a crescut, de fapt s-a dublat după 24 februarie.

    Imobiliarele din România nu mă interesează, dar pe Costa Blanca prețurile sunt în scădere. Just sayin’.

      (Citează)

  6. Constructorii vor trebui sa scada preturile la apartamente pentru a se incadra in noua marja – Radu prezinta asta ca pe un lucru rau, pentru ca “le strica planurile dezvoltatorilor”. Saracii dezvoltatorii, o sa piarda si ei cateva sute de mii de euro la castiguri de zeci de milioane.

      (Citează)

    • Iar asta e in Bucuresti, unde sunt mai scumpe. In tara, o sa ridice probabil preturile pana la noul prag.

        (Citează)

    • Kopa_Kopan: ntra in vigoare in anul urmator, nu se schimba in mijlocul anului fiscal regulile.

      Daca sunt si exceptii, afecteaza foarte serios si negativ rating-ul de tara, previziunile economice si calitatea mediului de afaceri.

      Mă îndoiesc că vor face asta mai ales că a crescut foarte mult prețul materialelor de construcții si marja de profit s-a redus

        (Citează)

  7. “Unele au scăzut, unele au crescut. N-a fost un motiv clar pentru scăderi. Mie mi-a plăcut ceva citit pe Reddit, următoarea explicație: […] Ceea ce pare o explicație bună.”

    N-a fost un motiv clar pentru scăderi? Cresterea ratei dobanzii iti spune ceva?
    Posibilitatea de a intra in recesiune? O corectie dupa avantul nebun din ultimii 1.5 ani?

      (Citează)

    • + Razboiul din Ucraina, care va genera o criza alimentara si energetica.

      Da, n-a fost un motiv clar.

        (Citează)

    • Eu tot nu inteleg criza asta alimentara, de unde apare. Adica Ucraina, care are o populatie de 0,5% din populatia globului, producea atat de multe alimente incat sa genereze o foamete mondiala.
      Chiar daca presupunem ca ei produceau de 3 ori mai mult decat consumau, tot avem un deficit de doar 1% din productia mondiala. Asta presupunand ca niciun alt producator nu a decis sa isi extinda afacerile pentru a acoperi acest deficit.

      Logica elementara spune ca daca toata lumea reduce consumul de alimente cu doar 1%, se acopera tot deficitul generat de lipsa exporturilor din Ucraina (care oricum inca exista, dar s-au redus ca volum).

        (Citează)

    • @Andrei G
      nici eu nu pot sa zic ca inteleg perfect, dar:
      – productia de alimente nu este uniforma, adica o tara nu produce toate alimentele pe care le consuma.
      – UKR e un exportator f important de cereale (la ulei de floarea soarelui parca aveau 50% din piata globala) si unele tari (ex din Asia) sunt complet dependente de anumite grane din UKR
      – oricum erau probleme cu lanturile de aprovizionare din cauza pandemiei, deci nu este doar vorba daca exista mancare suficienta, ea mai tb sa si ajunga la destinatie – de ex in acest moment UKR are grane, dar nu le poate exporta
      – mai este si seceta (nu doar in Europa).

      Adica se aduna lucrurile.

        (Citează)

    • @Andrei G: Rusia și Ucraina sunt pe locurile 1 și 5 la exportul de grâu. Din cauza războiului, Ucraina nu mai produce atât de mult și nu mai poate exporta atât de ușor ce produce. Din cauza secetei, Rusia și alți producători au limitat exportul, să mențină prețurile jos pe piața locală și eventual să profite de prețuri crescute extern. Rusia în special preferă o criză alimentară, pentru că aia va afecta Africa cel mai mult, lucru care va duce la migrație spre Europa, lucru care poate convinge Europa să nu mai susțină Ucraina.

        (Citează)

    • @Marean, @Giani Mucea, toti termenii astia cu “cel mai mare exportator”, “cel mai mare producator de grau”, etc. sunt folositi ca sa te induca in eroare si sa nu spuna nimic concret.

      Sa ne uitam putin pe articolul acesta:
      https://www.ukrinform.net/rubric-economy/3382660-economy-ministry-outlines-ukraines-major-exports-in-2021.html

      Conform Ministrului Economiei din Ucraina, in 2021 exporturilor lor de produse alimentareci 2021 au fost dupa cum urmeaza:
      – produse din plante: 15,5 miliarde de dolari;
      – produse de origine animala: 7 miliarde de dolari.

      Avem un total de 22,5 miliarde de dolari la o populatie globala de 7,5 miliarde de locuitori. Asta se traduce prin achizitii de 3 dolari pe cap de locuitor din Ucraina.

      Inteleg cum tarile africane, care au un buget total de 3 dolari pe luna ar putea fi afectate. Dar nu inteleg cum de tarile vestice care au un buget alocat alimentelor pornind de la minim 600 de dolari pe an pot spune ca sunt afectate de “disparitia” a 0,5% din alimentele achizitionate.

        (Citează)

    • In plus, daca intr-adevar exista un deficit atat de mare de produse agricole, inseamna ca producatorii au primit solicitari mai mari decat in anii trecuti.
      Adica daca eu am clienti care anul trecut mi-au cerut o oferta pentru 1000 de tone, probabil anul aceasta m-au intrebat daca pot sa le vand 2000 de tone (ca sa-si acopere deficitul).
      Asta inseamna ca orice producator va incerca sa isi creasca productia, adica automat sa-si asigure mijloacele necesarea pentru asta: terenuri si utilaje agricole.

      Dar nu am vazut nici o crestere substantiala a preturilor oferite pentru darea in arenda a unui teren si nici la achizitiile de utilaje agricole. Ca sa nu mai spunem ca salariile in agricultura au stagnat, nu pare ca incearca nimeni sa-si asigure mai multi angajati.

        (Citează)

    • pai nu cred ca e cel mai bine sa compari in termeni de valoare, ar trebui sa ne uitam la cantitati.

      UKR exporta grane, deci produse care sunt inputuri pentru mancare, ca nu mananca nimeni grane

      nu ma pricep la subiect, dar ma gandesc asa: un vestic cumpara o clatita care costa 10 euro. Clatita a fost facuta din grau + altele. Costul graului in clatita este f mic, sa zicem 10 centi. Dar fara grau nu mai exista clatita, deci bugetul ala mare alocat pt clatite nu mai ai pe cel in cheltui. De aia e mai bine sa ne uitam la cantitati, nu la valoare.

      “Ukraine punches far above its weight as a food exporter, contributing 42% of the sunflower oil traded on the global market, 16% of the maize and 9% of the wheat. Some countries depend heavily on it. Lebanon imports 80% of its wheat from Ukraine and India 76% of its sunflower oil.”

        (Citează)

    • Eu repet: daca este un deficit atat de mare de productie, de ce nu vedem mai multi producatori ca isi extind suprafetele cutivate?
      Adica este clar ca razboiul din Ucraina nu se va termina curand si, chiar daca se termina, le va lua macar 2-3 ani sa ajunga la capacitatea de export de dinainte de razboi.

      Parerea mea este ca deficitul este suficient de mic incat este acoperit din rezervele producatorilor/importatorilor. Dar toata lumea a profitat de panica creata ca sa creasca preturile.

      Exemplu: a crescut pretul uleiului la 12 lei, dar oamenii se duc si cumpara mai mult decat inainte fiindca au auzit la televizor ca va fi penurie. Si o sa vedem la finalul anului ca toti producatorii de ulei vor raporta profit mai mare decat in 2021.

      Exemplu 2: piata constructiilor este la pamant. Cladirile de birouri sunt pe jumatate goala din cauza regimului de lucru de acasa implementat de multe firme, iar dezvoltatorii de blocuri de locuinte au un portofoliu record de apartamente nevandute. Deci piata este la pamant, volumul materialelor de constructii trabzactionate este la jumatate fata de anii trecuti. Dar din nou, preturile sunt la nivel record, fiind justificate de lipsa exporturilor din Ucraina. Asta desi cererea a scazut si probabil ca nici nu ar fi nevoie de produsele provenite din Ucraina.

        (Citează)

    • @Andrei: deficitul nu e mare pentru că e cererea mare ci pentru că e oferta mică. Oferta e mică pentru că război și pentru că secetă. Factorii ăștia au redus cantitatea de mâncare produsă și cantitatea de mâncare ce poate fi transportată. În mod normal asta nu ar fi o tragedie, dar unii producători au reacționat prin a opri exporturile, ca să-și protejeze populația. Asta duce la o ofertă și mai mică. Iar producătorii nu au cum să crească producția în mijlocul sezonului.

      Dar da, criza va lovi rău de tot țările mai sărace. În țările vestice va fi doar o creștere de prețuri (deci dacă ți se pare că s-a scumpit mâncarea, wait for it) dar în Africa pur și simplu nu o să ajungă suficientă mâncare. Și dacă e să concureze pe piața liberă cu Europa, nu e bine de ei.

        (Citează)

    • ” de ce producătorii nu cultiva mai mult că sa acopere cererea?”

      1. Suprafața de teren agricol e limitată. Da, poți mari, poți încerca să cultivi teren nefolosit, dar e limitat
      Și 2. Multe culturi (cerealele in special) se cultiva toamna, toamna când nu era nici un război în Europa.

        (Citează)

    • https://www.youtube.com/watch?v=bupS-d_cAtk aici se explica cat de importanta era Ukraina la nivel mondial, din punct de vedere al granelor.

        (Citează)

    • e clar ca nu ai cum sa cultivi mai mult in timp scurt, chiar si daca ai avea teren nefolosit si chiar si daca ar fi toamna.
      nu e ca si cum fermierii au capacitate de productie nefolosita, ca nimeni nu cumpara 2 tractoare etc daca are nevoie doar de unul – trebuie bani, investitii si oameni ca sa cresti capacitatea de productie, iar astea dureaza

      in plus, eu daca as fi producator nu as vedea nici un motiv sa cresc capacitatea de productie, pentru ca nu am nici un interes sa duc pretul in jos, corect? ca doar scopul meu e sa fac profit, nu sa rezolv problemele globale

        (Citează)

    • @Andrei G: ai surse pentru exemplul 2? Piața construcțiilor nu este la pământ, dar dacă totuși pare așa pentru unii e pentru că avansează greu investițiile, nu pentru că nu există cerere. Eu n-am auzit de recorduri de apartamente nevândute, ba dimpotrivă, se vând chiar mai scump decât acum 1-2 ani.

      Volumul materialelor de construcții e chiar mai mare acum pentru că tot ce a stagnat în pandemie trebuie urgentat acum. Chiar și la prețuri mult mai mari riști să nu găsești materiale pe stocuri. Gândește-te și la investițiile publice, nu numai la piața imobiliară. Oțelul și oțelul beton se aduc în mare parte din Ucraina și Rusia, de exemplu, și cred că e evident de ce ajunge mai greu și costă mai mult.

        (Citează)

    • @Alex, suprafata de teren agricol este intr-adevar limitata. Doar ca in unele tari, cum ar fi Romania, mai mult de jumatate din aceasta suprafata este nefolosita.

      @Marean, nu discutam de o uniune a producatorilor care sa decida ca nu au interesul sa produca mai mult. Discutam de producatori individuali care isi doresc sa vanda mai mult pe aceasta piata unde preturile sunt in crestere.
      Dar din nou insist ca nimeni nu ofera cifre concrete, ca sa vedem care este deficitul adevarat. Nimeni nu spune ca in anul 2021 s-au consumat X tone de grau si ca anul acesta productia va fi de Y tone (unde Y este mai mic decat X).

      @dam167, nu am un articol care sa spuna asta concret, dar ma bazez pe ce exista in piata.
      1. In pandemie nu au stagnat deloc constructiile, toate santierele au fost deschise.
      2. Eu am o constructie in lucru si anul trecut majoritatea firmelor la care am sunat sa cer oferte au adus in discutie si disponibilitatea echipelor. Adica pretul este X, dar cel mai devreme putem incepe peste 2-3 luni.
      In schimb, anul acessta, majoritatea mi-au spus ca pot incepe imediat. Ba chiar au fost cativa care m-au sunat ulterior si au mai oferit un mic discount cu conditia sa pornim lucrarea cat mai repede.
      Din punctul meu de vedere, echipe disponibile echivaleaza cu volum mic de lucrari.
      3. Tu faci o confuzie intre spatiile aflate in portofoliul dezvoltatorilor si pretul acestora. La noi piata este destul de atipica si preturile nu se stabilesc pe principoul cerere si oferta. Mai ales in cazul vanzatorilor/dezvoltatorilor care nu au avut nevoie de credite bancare pretul se stabileste pe criteriul: vecinul cere X euro, eu mai adaug 10% ca am un balcon in plus (nu conteaza ca nu vand timp de 5 ani, oricum taxele sunt mici).

      4. Plus o constatare foarte empirica: daca te plimbi cateva ore prin oras, o sa observi ca sunt foarte putin macarale (a.k.a. sunt putine santiere deschise). Sau foarte putine cife catre transporta beton. In plus, si pe santierele existente, o sa vezi ca activitatea este destul de molcoma, nu se grabeste nimeni sa termine lucrarile.

        (Citează)

  8. “Ca întotdeauna la crypto, nu este foarte clar ce s-a întâmplat și nici dacă situația se va redresa. În trecut s-a redresat. Nu este asta nici o garanție pentru evoluția viitoare.”

    Hahaha. Adorabil, absolut adorabil. Cica n-ar fi clar ce s-a intamplat, cand de fapt e atat de evident, dar ATAT de evident. Si eu sunt uimit cum ajung unii sa investeasca in crypto sau bursa fara a-ntelege chestii care sunt de gaga.

    Asadar, ce s-a intamplat de fapt? Pai s-a intamplat “Quantitative easying”. Care inseamna “Quantitative easing—QE for short—is a monetary policy strategy used by central banks like the Federal Reserve. With QE, a central bank purchases securities in an attempt to reduce interest rates, increase the supply of money and drive more lending to consumers and businesses.” Asadar FED-ul american a inundat piata cu bani. Asta e motivul cresterilor atat pe piata crypto cat si pe bursa. Maximul pe crypto a fost noiembrie 2021. Doar ca acest proces de-a inunda piata cu bani genereaza nedorita inflatie. Inflatie care la inceput de 2021 era in state 1 si ceva, iar prin decembrie ~7%. In tot anul 2021 FED-ul a declarat, si-a sperat cum ca inflatia e tranzitorie si ca va disparea de la sine. Ce sa vezi, nu s-a intamplat asta. Ca dovada ca-n februarie 2022 ajunsese deja la 8%. Intre timp a-nteles si FED-ul ca trebuie sa intervina, altfel lucrurile se complica grav. Asadar FED-ul a decis asta “Starting June 1, the Fed will begin draining that plus $3.3 trillion of bank reserves from its nearly $9 trillion balance sheet to put all of this money in motion — a process it called quantitative tightening.” Asadar aspira bani din piata. Pe langa asta a crescut si dobanda de referinta. Banii devenind brusc mai scumpi. Cum a afectat asta piata crypto? Pai simplu. Majoritatea celor care au investit in piata crypto au investit sume de bani excedente din anii in care FED-ul a inuntat piata cu bani. Acum cand ai inflatie care iti roade serios din puterea de cumparare, cand ai niste dobanzi mult mai mari la credite, e firesc ca unii dintre cei care au bagat bani in crypto, daca ajunge sa aiba nevoie de bani, caci nu prea mai poate fi vorba de economisire, vor vinde, nu? Si fix asta s-a intamplat. Si e doar inceputul. Mi se par amuzant toti cei care spera ca piata crypto va creste :))). Asta in contextul in care BCE va incepe abia din septembrie procesul de Quantitative tightening.

    Pentru mine e de neinteles de ce cineva care are cat de cat notiuni de economie, cineva care urmareste ce se intampla cu politicile monetare in tarile care conteaza, de ce nu a facut un exit din piata nu in noiembrie, cand a fost un all time high., dar in februarie sau martie, cand era evident ca inflatia nu pleaca nicaieri, cand era evident ca SUA va trebuie sa intervina crescand dobanda de referinte si aspirand bani din piata.

    A, si inca ceva, n-am pomenit nimic de razboiul din Ucraina, de criza gazelor, de potentiala criza a carburantilor, care nu fac decat sa complice si mai mult lucrurile.

    Ori avand o astfel de imagine de ansamblu, sa-ti imaginezi ca cryptomonedele vietii vor creste, inseamna sa fii total desprins de realitate, sau pur si simplu sa traiesti in una paralela, aia-n care unii analisti prognozeaza ca bitcoind va ajunge la 200.000 de dolari. :)))

      (Citează)

    • Cum adica? Tu spui despre criptomonede ca nu sunt viitorul, ca nu reprezinta tehnologia aia care rezolva toate problemele sistemelor monetare actuale? Tehnologia aia care este imuna la inflatie si la orice interventie a statelor? Incredibil….

        (Citează)

    • @zetuc
      ce spui tu este corect, dar nu sunt lucruri care erau greu de anticipat, deci desi justifica scaderea, nu prea justifica momentul.
      din ce citesc eu, scaderea din iunie are de-a face cu panica generata de caderea Terra, care teoretic era un stablecin, plus Binance a oprit temporar retragerile etc

      referitor la perspective… la crypto totul e pe baza de “beliefs”, pt ca nu exista valoare intrinseca, or aceste “beliefs” se pot schimba repede si intr-un sens si in altul

      de ex ce efect crezi ca va avea terminarea razboiului asupra crypto?

        (Citează)

    • Marean:
      @zetuc
      ce spui tu este corect, dar nu sunt lucruri care erau greu de anticipat, deci desi justifica scaderea, nu prea justifica momentul.
      din ce citesc eu, scaderea din iunie are de-a face cu panica generata de caderea Terra, care teoretic era un stablecin, plus Binance a oprit temporar retragerile etc

      referitor la perspective… la crypto totul e pe baza de “beliefs”, pt ca nu exista valoare intrinseca, or aceste “beliefs” se pot schimba repede si intr-un sens si in altul

      de ex ce efect crezi ca va avea terminarea razboiului asupra crypto?

      Tura trecută când btc a ajuns la 17k, a fost fix când a ieșit pe surse cum că FED va crește 0,75 dobânda de referință.

      Poți să ai ce beliefs vrei, dacă n-ai bani să le susții. Nu știu dacă ești atent, dar prin Europa se discută de raționalizarea gazelor pe iarnă. Deci în acest context extrem de complicat, treaba asta cu piața crypto nu e decât un moft.

        (Citează)

  9. Las si eu o prognoza aici.

    In cel mult intr-un an 99% din cryptomonede nu vor mai exista. Sau nah, vor exista cum exista acum Terra Luna.

      (Citează)

    • Esti putin prea pesimist. Eu as merge pe 50%, nu m-as duce cu estimarile chiar la 99%.

        (Citează)

    • mai nostradamus mic vezi ca poti sa faci bet-uri, fa un research pariaza pe asta ca scad la x valoare, vorba ta bani pe jos nu ? doar esti 99% sigur

      toata lumea se da expert.. in ziua de azi.

        (Citează)

  10. Unde ai gasit pragul ala de 120000 euro la imobiliare? Anul trecut am dat avansul pentru un apartament si ma intereseaza daca chiar e pragul asta, sau cel de 450000 lei.

      (Citează)

    • În lege, caută pe google “tva 5% apartamente” și urmărește articolele noi despre pragul de 700.000 lei care s-a aplicat de la 1 ian 2022 și zvonurile despre 600k în curând. 450.000 lei a fost până la 31 dec 2021.

        (Citează)

  11. Andrei G:
    Eu tot nu inteleg criza asta alimentara, de unde apare. Adica Ucraina, care are o populatie de 0,5% din populatia globului, producea atat de multe alimente incat sa genereze o foamete mondiala.
    Chiar daca presupunem ca ei produceau de 3 ori mai mult decat consumau, tot avem un deficit de doar 1% din productia mondiala. Asta presupunand ca niciun alt producator nu a decis sa isi extinda afacerile pentru a acoperi acest deficit.

    Logica elementara spune ca daca toata lumea reduce consumul de alimente cu doar 1%, se acopera tot deficitul generat de lipsa exporturilor din Ucraina (care oricum inca exista, dar s-au redus ca volum).

    Ce legatura are cat consuma, ce populatie au…daca hranesc o parte din egipteni, libanezi, iordanieni, sirieni, etc si partea aia nu o mai furnizeaza ei, e o problema.
    Deci daca hraneau vreo suta de milioane de oameni din afara, e o problema.
    Criza alimentara nu inseamna ca trebuie sa fie multe procente din populatia globala care trebuie sa aiba probleme, ajunge 1% (80 milioane) in plus. E su vina presei ca vorbeste ca si cand ar fi vorba de o criza la noi sau in Europa in general. E un procent mic din populatia globala care sufera in plus, dar e concentrat in tarile astea din Orientul Apropiat sau Mijlociu , asa ca mai greu cu acoperirea golurilor din lanturile de aprovizionare. Daca era uniform distribuit, 1% din populatia fiecarei tari, era mai usor de rezolvat.

      (Citează)

    • Asta spun si eu, ca nu vad de ce este panica aceasta si se spune ca va fi o criza alimentara in Europa. De ce au crescut atat de mult preturile la alimente la noi?

        (Citează)

  12. Daca Zendesk a dezamăgit, nu e un moment bun de cumpărat competiția? ServiceNow, Atlassian

      (Citează)

    • Cred ca ideea e ca nu e un moment bun de cumparat nimic.

        (Citează)

    • @C, Zendesk a dezamagit pe bursa, dar asta nu inseamna neaparat ca modelul lor de business este prost si ca se va dezvolta foarte mult concurenta.

      @Giani Mucea, cred ca de fapt este momentul ideal de cumparat pentru cei care au bani si care sunt dispusi sa investeasca pe termen mediu si lung.
      Inclusiv in crypto este bine de investit pentru cei care cred cu adevarat si sunt convinsi ca exista un viitor pentru aceasta tehnologie dincolo de perioada de specula de pana acum.

        (Citează)

    Alătură-te discuției, lasă un mesaj

    E-mail-ul nu va fi publicat. Fără înjurături și cuvinte grele, că vorbim prietenește aici. Gândiți-vă de două ori înainte de a publica. Nu o luați pe arătură doar pentru că aveți un monitor în față și nu o persoană reală.

    Apăsați pe Citează pentru a cita întreg comentariul cuiva sau selectați întâi anumite cuvinte și apăsați apoi pe Citează pentru a le prelua doar pe acelea. Link-urile către alte site-uri, dar care au legătură cu subiectul discuției, sunt ok.


    Prin trimiterea comentariului acceptați politica de confidențialitate a site-ului.



    Vreți un avatar în comentarii? Mergeți pe gravatar.com (un serviciu Wordpress) și asociați o imagine cu adresa de email cu care comentați.

    Dacă ați bifat să fiți anunțați prin email de noi comentarii sau posturi, veți primi inițial un email de confirmare. Dacă nu validați acolo alegerea, nu se va activa sistemul și după un timp nu veți mai primi nici alte emailuri

    Comentariile nu se pot edita ulterior, așa că verificați ce ați scris. Dacă vreți să mai adăugați ceva, lăsați un nou comentariu.

sus