►► canalele mele de YouTube: youtube.com/RaduDumitru (personal) și youtube.com/NwraduBlog (tech) ◄◄
Nu sunt genul care să considere că fiecare om trebuie musai să aibă copii, că doar așa poate fi fericit în viață. Nu, oamenii pot face ce vor ei și pot avea o viață foarte fericită și împlinită fără a avea copii. Nu o să-i spun niciodată altuia ceva de genul “nu vei ști fericirea adevărată până nu ai copii” sau “doar cu copii vei fi împlinit”, cum am auzit uneori de la alții. Le dau însă parțial dreptate: viața este mai bună.
Vă spun fără nici o îndoială că un copil îți aduce multă fericire în viață și ți-o aduce dintr-o zonă total nouă, una pe care nu o poți accesa altfel. Alice a ajuns la etapa în care ne bucură în fiecare zi prin prezența ei, prin zâmbetul ei și sunetele pe care le scoate, prin felul în care se molfăie o jucărie (deși pachetele de șervețele și bigudiurile moi sunt preferatele ei) sau se apucă uimită de degetele de la picioare.
Să ai un copil înseamnă mult efort zilnic și o schimbare a stilului de viață. Un copil îți aduce însă mult mai multă bucurie decât efortul făcut pentru a-l crește. Sigur că faci compromisuri având copii, sigur că renunți la obiceiuri de-ale tale sau la o parte din stilul anterior de viață, însă nici pe departe nu este un schimb egal. Câștigi mult mai multe decât trebuie să cedezi, câtă vreme ți-ai dorit acel copil.
Am mai zis anterior că nimeni nu pare atât de bucuros să mă vadă precum este Alice când dă cu ochii de mine. Și asta se întâmplă de fiecare dată! De fiecare dată! Dacă lipsesc 15 minute din raza ei vizuală, când apar îmi zâmbește cu așa plăcere și dă din mânuțele ei mici cu atâta entuziasm încât mă impresionează și acum, a mia oară când văd aceste gesturi.
Și la fel face și pentru Matilda, fără greș, zi de zi. În special bucuria de pe fața și din gesturile ei atunci când se trezește dintr-un somn, dă un strigăt de alarmă și apoi ne vede în fața ei, zâmbindu-i, este uimitoare. Sau când moșmondește vreo jucărie (sau șervețele, că tu-i cumperi jucării, dar se se joacă de fapt cu ce vrea) și o molfăie din gingii, cu ochi mari și curioși. Sau când vede luminițe colorate prin casă și este fascinată de ele, sau când privește suspicioasă ceva nou, sau…
(aici zâmbea pentru că tocmai o rotise Matilda spre mine și mă vedea)
Este greu de descris și sentimentul de bucurie, de satisfacție, pe care-l am atunci când o iau în brațe și o văd cum se simte în siguranță și fericită și veselă, cum rotește capul în jur pentru a explora lumea de la înălțimea mea, dar periodic se reorientează și spre mine și îmi dă un zâmbet mare câte o primăvară.
Copiii sunt extraordinari!
Simt un soi de anxietate la gândul că, dacă doamne ferește pățesc ceva acum și dispar, Alice nici nu mă va ține minte. Nu va ține minte cum îmi zâmbea și cum îi zâmbeam eu înapoi, că e prea mică pentru ca astfel de amintiri să-i rămână în memorie. Urât gând, dar uneori am și eu gândurile mele deprimante.
Îmi pare rău pentru oamenii care încearcă să aibă un copil și nu reușesc. Le-aș spune să nu renunțe. Se poate întâmpla oricând. Avem cunoștințe care după X ani de încercări și la vârstă înaintată au renunțat și… s-a întâmplat atunci. De puține ori este o știință exactă.
În plus, adopția este mereu o posibilitate. Sunt mulți copii care au nevoie de părinți buni. Un copil nu-ți zâmbește înapoi din senin, ci pentru că se simte bine îngrijit și ocrotit de părinții săi, chiar dacă nu poartă și codul lor genetic.
Mă uit chiar acum la Alice, care se răzbună pe un unicorn de pluș molfăindu-i cornul până ce-l face flească, și la știrile despre războiul de dincolo de granițele noastre și nu pot să cred că există în lume oameni care ordonă uciderea unor copii pentru a teroriza țara respectivă. Nu înțeleg cum poți avea copii proprii și totuși să nu devii un om mai bun, ba chiar să poți comanda cu lejeritate lovituri împotriva civililor. Sunt momente când sper că iadul există și în el un loc special pentru astfel de oameni.
Vreți un avatar în comentarii? Mergeți pe gravatar.com (un serviciu Wordpress) și asociați o imagine cu adresa de email cu care comentați.
Dacă ați bifat să fiți anunțați prin email de noi comentarii sau posturi, veți primi inițial un email de confirmare. Dacă nu validați acolo alegerea, nu se va activa sistemul și după un timp nu veți mai primi nici alte emailuri
Comentariile nu se pot edita ulterior, așa că verificați ce ați scris. Dacă vreți să mai adăugați ceva, lăsați un nou comentariu.
18 comentarii
11/03/2022 la 12:00 PM
Corect! Bravo.
Boris(Citează)
11/03/2022 la 12:07 PM
Al meu prefera pungile si revistele de Kaufland si Lidl. Mai nou le rupe in zeci de bucatele mici. Are 9 luni.
Danyzus(Citează)
14/03/2022 la 2:26 PM
Ia sa incerc sa ii dau si ei o punguta :D La pisici merge, probabil merge si la Alice!
Matilda(Citează)
11/03/2022 la 12:22 PM
Sunt 100% de acord cu ce ai zis.
Iar legat de ultimul paragraf, am vazut zilele trecute o familie din Ucraina cu o fetita de aproximativ aceeasi varsta cu a mea…un fior rece m-a trecut pe sira spinarii. Si sunt mii de astfel de cazuri. Acei copii in loc sa stea in casele lor si sa se joace cu punga de servetele, fug impreuna cu parintii, fara sa inteleaga ce se intampla. Asta din cauza unui descreierat.
alex(Citează)
11/03/2022 la 12:49 PM
atentie la vopseaua de pe reviste care contine plumb. pot fi toxice
pana in 3 ani, consider ca este perioada de aur…dupa incep sa isi arate “personalitatea” . sa cautati pe net terrible 3-4…
radu(Citează)
11/03/2022 la 12:59 PM
Sa va traiasca!
Asa era urarea traditionala.
mac gregor(Citează)
14/03/2022 la 2:28 PM
Multumim :D Orice urare de bine e bine-venita!
Matilda(Citează)
11/03/2022 la 1:39 PM
Ce seamana a mica cu tine!!!
geutz(Citează)
11/03/2022 la 2:52 PM
Ai dreptate.
Să vă trăiască!
Basil(Citează)
11/03/2022 la 3:22 PM
Sunt de acord cu ce spune Radu, dar la fel ca la primul articol in care a amuntat că așteptată un copil incepe cu un disclaim-ar să nu-i deranjeze pe cei care aleg altfel. Nu ai de ce să te scuzi. Asta arata din ce bulă toxică te informezi: vorbesc de shourile TV, forumuri sau ce mai consumi.
Sa fie sănătoasă si deșteptă, este o scumpănă.
valentinul(Citează)
11/03/2022 la 3:45 PM
Speram sa creasca frumoasa ca maica’sa, ca taica’su nu exceleaza la acest capitol.
Gaelex(Citează)
14/03/2022 la 2:30 PM
:)) I-auzi Radu ce spune lumea despre tine! Pana acum Alice pare sa mosteneasca doar partile dragute din familiile noastre.
Matilda(Citează)
11/03/2022 la 4:04 PM
Foarte frumos ce ai spus. True 100%
GabiC(Citează)
11/03/2022 la 6:04 PM
comentariu de neam prost
CatalinR(Citează)
11/03/2022 la 6:50 PM
Total de acord. Bucuria pe care ti-o aduce un copil este atat de diferita, este greu de explicat pt ca nu ai un termen de comparatie pana nu treci prin asa ceva.
George(Citează)
14/03/2022 la 2:32 PM
Ne place in ultimul timp sa spunem ca e ca la pisici. E de munca, dar sunt asa draguti :D Dupa ce am facut si copil, simt ca imi permit sa zic asta. [Sigur, e infinit mai multa munca, dar si mai multa dragutenie]
Matilda(Citează)
13/03/2022 la 10:37 PM
M-ai facut sa plang, pentru ca nu pot avea copii. Iar asta ma seaca! Iar cu partea cu adoptatul nu ma pot impaca, mintal, stiind ca nu e al meu..
Sa va traiasca, e o scumpa! Si sa aveti parte de multe bucurii impreuna!
Cristi(Citează)
14/03/2022 la 2:46 PM
Imi pare foarte rau pentru situatia prin care treci – nu imi pot imagina cat de frustrant si dureros trebuie sa fie. Asta cu adoptatul pentru multa lume e un blocaj. Suntem programati genetic sa ne dorim sa facem copii, pana la urma.
Este un pasaj in cursul de la bebebunvenit.ro unde ni se spune clar ca nici dragostea pentru propriul copil nu e musai sa vina imediat. Pana la urma e o persoana noua in viata ta. Trebuie sa treaca niste timp, niste experiente, niste greutati si fericiri traite impreuna pentru ca atasamentul sa creasca. Din acest punct de vedere situatia pare similara cu adoptia. Oricum ar fi, ai o persoana noua in viata ta, de care esti responsabil, de care trebuie sa ai grija si in care sa iti investesti o tona de timp si resurse. E posibil sa iti placa de persoana asta pe care o cresti sau poate nu (our kids may grow up to be assholes), dar o sa ii iubesti oricum.
Iti urez mult succes in orice te decizi sa faci mai departe!
Matilda(Citează)