un blog de Radu Dumitru

►► canalele mele de YouTube: youtube.com/RaduDumitru (personal) și youtube.com/NwraduBlog (tech) ◄◄

De ce ne este teamă de vorbit în public?

23 Dec 2021  ·

GÂNDURI  ·

13 comentarii

Clipul de mai jos este despre acest subiect și cred că merită urmărit de toată lumea. Pe scurt, explicația este că la un moment dat se întâmplă ceva ce ne induce această frică, nu ne naștem cu ea. De obicei este școala. Râde profesorul de tine, râd colegii. Teoria mea este că și părinții pot fi de vină dacă îți zic ceva de genul “să nu te faci de râs răspunzând greșit” și na, dacă nu ești sigur de tine rămâi cu ideea că te faci de râs dacă încep să vorbești în public.

Paul Olteanu este de la Mind Architect, care înțeleg că este cel mai urmărit podcast din România, tratând de obicei astfel de subiecte de-ale creierului.

Bănuiesc că se poate și trata. Eu eram în copilărie foarte timid și timorat dacă era cazul să vorbesc “în public”. Mi-a trecut ulterior odată ce am înțeles că, inclusiv dacă mă fac de râs zicând vreo prostie, mă doare în fund.

Plus că de obicei nu mă fac de râs, adică și dacă vorbesc undeva sau întreb eu ceva cu o audiență mare de față, sunt măcar pe jumătate competent în acea acțiune. Iar dacă totul capătă un twist negativ pentru mine, mă duce mintea să fac o glumă din asta sau să ies cumva din situație. Dar na, treaba asta vine odată cu maturizarea. A ajutat și să observ, de exemplu pe la conferințe, ce tâmpenii demne de facepalm întreabă alții.

    13 comentarii

  1. Podcast-ul lui Paul Olteanu e ca fast-food-ul: e ok de consumat ocazional, mai ales daca ti-e foame (adica nu stii nimic despre subiect), dar consumat in exces iti face probleme (diaree, ma rog, intelegeti voi).

    Ne e teama sa vorbim un public deoarece avem impresia (egocentrista) ca nimeni nu e mai important pe acest pamant decat noi, motiv pentru care credem ca ceilalti sunt nemapoimenit de interesati de prestatia noastra.

    Realitatea este ca nimanui nu-i pasa de fapt, fiecare e absorbit de propriile probleme si are acelasi gen de impresie ca si noi, anume ca e foarte important pentru ceilalti cum presteaza el, in orice situatie.

    Deci chiar si daca spun o tampenie in public, e necesar sa inteleg ca eu sunt singurul care se va gandi la ea mai mult de 1 minut.

      (Citează)

    • don’t know about that, chief. poate spui o tampenie atat de mare incat devine meme. mult succes sa stergi un meme de pe net sau din memoria cuiva.

        (Citează)

    • Te-ai gandit vreodata la un astfel de meme (cu o prostie spusa de cineva) mai mult de 1 minut?

      Pana la urma, toti suntem prosti si spunem prostii, macar din cand in cand. Nu e nici un motiv sa avem un standard atat de ridicat in ce ne priveste, incat sa credem ca o asemenea situatie este complet inacceptabila.

      Si realitatea imi da dreptate. Exista multe persoane publice care au fost in situatia asta si care sunt in continuare bine mersi.

        (Citează)

    • Mai e și diferența de standard pe care ți-l aplici ție vs altora.
      Eu, spre exemplu, sunt destul de înțelegător cu alții, adică trec ușor peste probleme mărunte și rămân cu o impresie bună de obicei, pentru că îmi dau seama că și ăla e un om și face tot ce poate mai bine. Dar, când îmi vine rândul, am impresia că audiența e formată din țațe care s-ar lega de orice nu e perfect. Adică la nivel conștient știu că nu e adevărat, dar asta nu schimbă prea mult situația.

      Primul discurs cu miză în public a fost un dezastru. Apoi a fost din ce în ce mai bine dar, după cum elocvent spunea poetul, mai e mult până departe.

        (Citează)

    • @marean inca am in minte cuvantul “succesuri” (doar un exemplu). cred ca a trecut mai mult de 1 minut de cand s-a intamplat.

        (Citează)

  2. Paul Olteanu e un fel de Măruță, prinde la mase. Faptul că are cel mai ascultat podcast din Romania e ca și cum ai spune că Dani Mocanu are cel mai vizionat canal de Youtube.

    Nenea e un absolvent de marketing și coach. Scuze, mind architect. Dar se crede cel puțin un Robert Sapolsky, cum deslușește el misterele creierului.

    E la fel de nociv cum e Cristian Dascălu pentru lumea programării, ba chiar seamana puțin cu el fizic.

      (Citează)

  3. Nu pot sa iau in serios un tip care, dupa n ani de cel mai ascultat podcast, vorbeste la radio cu “ce să-ntâmplă”.
    In rest am retinut, calaretul, elefantul si ornitorincul, fight/flight, sa fie bine sa nu fie rau. Daca ai ascultat primele 3-4 episoade din podcast stii cam tot ce are de zis omul, restul e vorbarie si exemple “de viata”

    Dar sa termin pe pozitiv: e bine ca se discuta chestiile astea, ca niste oameni asculta si se uita macar un pic in interiorul lor.
    In ciuda a ce zice Tano mai sus, e mai util sa asculti chiar si niste clisee denumite pompos “neurostiinta” decat sa te uiti la Maruta.

      (Citează)

  4. Nu stiu ce a spus Paul acolo pentru ca nu il diger. Dar pot spune ce am citit intr-o carte despre creier&related unde a fost abordata pasager ideea vorbirii in public. Pe scurt aceasta frica ne este implantata de zeci de mii de ani prin simplul fapt ca dorim acceptarea celorlalti. La fel ca animalele si noi oamenii (mai ales in trecut) functionam in grupuri, iar cine nu e/era acceptat ramane/a pe dinafara (fapt ce in trecut avea consecinte nefaste).

    Nu ne dorim sa fim exclusi, de aceea atunci cand vine vorba de prezentarea in fata multor oameni apare teama, ce in spate are ideea de a nu ne face de cacat pe romaneste si a fi aratati cu degetul. Probabil daca am sti de dinainte ca totul va fi 100% bine am fi mai linistiti, dar cum 100% e putin probabil in orice situatie, nesiguranta isi face simtita prezenta.
    Asta am citit, asta am retinut, habar n-am daca e corect, dar mie mi s-a parut o explicatie decenta. Cartea e “The body” de Bill Bryson, pentru amatorii de medicina.

      (Citează)

    • Aproape tot ce a scris Bill Bryson e gold. And funny.

        (Citează)

    • Robert a pus punctul pe i. Cam asa cred ca origineaza frica vorbirii in public. Totusi, explicatia este incompleta, caci de ce unii (mai ales extrovertitii, sau extrovertii cum o spun corporatistii romglezi) nu au nicio problema si se simt ok cu vorbitul si afisatul in public? Poate a avea de a face cu faptul ca, extrovertiti fiind, le pasa mai putin de cei din jur si de parerea lor sau ca, fiind extrovertiti, sunt expusi de mici la showuri cu public, prezentari, etc.
      Pentru ca si asta se poate educa, eu insumi trecand de la frica de vorbit in public si tinut prezentari la faptul ca acum nu am nicio problema cu asta.

        (Citează)

  5. GabrielG:
    @marean inca am in minte cuvantul “succesuri” (doar un exemplu). cred ca a trecut mai mult de 1 minut de cand s-a intamplat.

    Pe ideile menționate de tine o sa iti fie mereu teama de greseala. Iar acesta este primul ingredient care te determina sa greșești.
    Te gândești la o posibilă greșeală in timp ce vorbesti

      (Citează)

  6. Eu am auzit de Mind Architect cu ocazia Europa FM, ca altfel nu îl urmăresc. Nu îmi imaginam ca e asa un subiect sensibil Paul Olteanu însuși. Mi s-a părut ca explica introductiv (ca nici nu ai cum sa intri în detaliu în 15 min cât au episoadele astea) niște chestii foarte util de înțeles. Și chiar dacă nu o fi adevărul absolut, tot mi s-au părut niște idei practice de bun simt ce sugerează el acolo. Măcar de le-am aplica!

    Mi-am notat sa citesc și Bill Bryson însă 😁

      (Citează)

    Alătură-te discuției, lasă un mesaj

    E-mail-ul nu va fi publicat. Fără înjurături și cuvinte grele, că vorbim prietenește aici. Gândiți-vă de două ori înainte de a publica. Nu o luați pe arătură doar pentru că aveți un monitor în față și nu o persoană reală.

    Apăsați pe Citează pentru a cita întreg comentariul cuiva sau selectați întâi anumite cuvinte și apăsați apoi pe Citează pentru a le prelua doar pe acelea. Link-urile către alte site-uri, dar care au legătură cu subiectul discuției, sunt ok.


    Prin trimiterea comentariului acceptați politica de confidențialitate a site-ului.



    Vreți un avatar în comentarii? Mergeți pe gravatar.com (un serviciu Wordpress) și asociați o imagine cu adresa de email cu care comentați.

    Dacă ați bifat să fiți anunțați prin email de noi comentarii sau posturi, veți primi inițial un email de confirmare. Dacă nu validați acolo alegerea, nu se va activa sistemul și după un timp nu veți mai primi nici alte emailuri

    Comentariile nu se pot edita ulterior, așa că verificați ce ați scris. Dacă vreți să mai adăugați ceva, lăsați un nou comentariu.

sus