Legea prevede despăgubiri în caz că te logodești cu cineva și nu mai faci nunta

Mariah Carey a primit 5 milioane de dolari de la fostul logodnic pentru că acesta a făcut-o să piardă timpul și nu s-a mai căsătorit cu ea. Un fel de amendă pentru că n-a mers până la capăt cu nunta. Ah, și păstrează și inelul de logodnă de 10 milioane de dolari.

Amuzant, dar ce nu știe foarte multă lume este că inclusiv legislația românească prevede despăgubiri în astfel de cazuri.

De exemplu, în aprilie 2019, un bucureștean a fost obligat de instanță să-i ofere despăgubiri fostei logodnice după ce înaintea nunții a fugit cu o altă femeie. Fosta logodnică a arătat că a cheltuit mulți bani cu petrecere, rochie și restul pregătirilor de nuntă.

În Caransebeș, un bărbat a câștigat în instanță despăgubiri într-un caz similar, după ce a fost părăsit de o femeie. Bine, acolo s-ar părea că respectiva domnișoară a vrut de la început să-l ușureze de niște bani și nu că-și dorea musai șaiba pe deget, ca să folosesc o expresie auzită de la cineva.

Prevederile în baza acordării acestor despăgubiri sunt în legea 287/2009, Codul Civil, cartea a II-a “Despre familie”, unde articolul 269 spune urmățoarele:

Articolul 268
Restituirea darurilor
(1) În cazul ruperii logodnei, sunt supuse restituirii darurile pe care logodnicii le-au primit în considerarea logodnei sau, pe durata acesteia, în vederea căsătoriei, cu excepția darurilor obișnuite.
(2) Darurile se restituie în natură sau, dacă aceasta nu mai este cu putință, în măsura îmbogățirii.(3) Obligația de restituire nu există dacă logodna a încetat prin moartea unuia dintre logodnici.

Articolul 269
Răspunderea pentru ruperea logodnei
(1) Partea care rupe logodna în mod abuziv poate fi obligată la despăgubiri pentru cheltuielile făcute sau contractate în vederea căsătoriei, în măsura în care au fost potrivite cu împrejurările, precum și pentru orice alte prejudicii cauzate.
(2) Partea care, în mod culpabil, l-a determinat pe celălalt să rupă logodna poate fi obligată la despăgubiri în condițiile alin. (1).

Articolul 270
Termenul de prescripție
Dreptul la acțiune întemeiat pe dispozițiile art. 268 și 269 se prescrie într-un an de la ruperea logodnei.

Adică o astfel de acțiune în instanță trebuie începută în termen de un an. Dacă treceți prin așa ceva, aveți grijă să nu vă duceți cu zăhărelul până când trece un an.

Legea are astfel de prevederi doar pentru cheltuielile făcute în vederea căsătoriei, nu și despăgubiri morale.

Iar în caz că vă întrebați cum sunt definite cele de mai sus, cu câteva articole mai sus avem și:

Articolul 266
Încheierea logodnei
(1) Logodna este promisiunea reciprocă de a încheia căsătoria.
(2) Dispozițiile privind condițiile de fond pentru încheierea căsătoriei sunt aplicabile în mod corespunzător, cu excepția avizului medical și a autorizării instanței de tutelă.
(3) Încheierea logodnei nu este supusă niciunei formalități și poate fi dovedită cu orice mijloc de probă.
(4) Încheierea căsătoriei nu este condiționată de încheierea logodnei.
(5) Logodna se poate încheia doar între bărbat și femeie.

Articolul 267
Ruperea logodnei
(1) Logodnicul care rupe logodna nu poate fi constrâns să încheie căsătoria.
(2) Clauza penală stipulată pentru ruperea logodnei este considerată nescrisă.
(3) Ruperea logodnei nu este supusă niciunei formalități și poate fi dovedită cu orice mijloc de probă.