Aș vrea ca ziariștii să pună întrebări mai bune

Jurnaliștii români își arată imediat limitările atunci când pun întrebări, într-o conferință de presă sau ad-hoc, cuiva. Acum ceva vreme pufneam în râs văzând cum o domnișoară reporter îl întreabă pe unul arestat (nu mai știu pentru ce, parcă accident auto) dacă “veți merge la închisoare?”. Se vedea până și pe fața arestatului că, în ciuda situației dezastruoase în care se afla, i-a venit să râdă la așa o întrebare.

M-am uitat recent la conferința de presă Dragnea-Dăncilă de după anunțul remanierilor din Guvern de pe 19 noiembrie și, din 30 de întrebări, maxim 5 au fost bune. Cea mai amuzantă a fost următoarea:

• Reporter anonim: Va aplica Parlamentul modificările cerute în raportul MCV?
• Dragnea: Parlamentul va acționa la fel ca parlamentele altor țări din Uniunea Europeană.
• Reporter anonim, revine la microfon: Nu mi-ați răspuns, veți aplica modificările cerute de UE?
• Dragnea: Ba v-am răspuns, Parlamentul va acționa așa cum fac și parlamentele altor țări.
• Reporter anonim: Păi nu sunt obligați prin Constituție să le aplicăm?
• Dragnea: Nu știu, nu sunt profesor de drept constituțional.

Și reporterul a tăcut. Mi-l închipuiam acolo, cu gura căscată, neștiind ce să facă pentru că Dragnea nu-i răspunde așa cum se aștepta el să răspundă, poate cu un simplu Da sau Nu, pentru a obține acea declarație senzațională de trecut în titlul știri. Practic, Dragnea l-a încuiat cu răspunsuri simple, evazive, iar reporterul nu a știut ce să facă. Odată ieșit de pe șina lui, omul s-a zăpăcit complet și procesorul i-a dat eroare.

Așa este când școala de jurnalism dispare, se vânează doar clickurile și afișările, iar nicăieri în școală sau la muncă nu se fac niște cursuri de dezbateri, nu se exersează un dialog astfel încât, indiferent de situație, creierul să gândească și să dea un răspuns pe măsură interlocutorului.

Eu, de acasă din fața televizorului, îmi doream ca reporterul să întrebe în continuare:

• Dar tratatul de aderare ce spune, suntem obligați sau nu să implementăm modificările respective?
• Ce au făcut parlamentele altor țări în situații similare?
• După parlamentul cărei țări credeți că ar trebui să luăm exemplu? Să fim ca al Franței, ca al Germaniei, ca al Ungariei, ca al Olandei? Ce model veți urma?
• Sunteți președinte al Camerei Deputaților, când și pe ce profesor de drept constituțional îl veți întreba cum stau de fapt lucrurile astfel încât, din funcția pe care o aveți, să conduceți Parlamentul într-o direcție sau alta?

N-a fost să fie. Parcă jucau Fazan și Dragnea i-a zis “restaurant”, iar omul nostru a rămas cu ochii mari și gura deschisă.

Meanwhile:

Eurostat: România conduce detașat în topul țărilor cu cele mai multe WC-uri în fundul curții

Media europeană a locuitorilor care nu au toaleta în casă este de doar 2,4%. Procentul ajunge la 29,7% în cazul României.