Sunt mai deconectat de Internet decât ați crede

Users take our technologies with them to bed. When they wake up, they check for notifications, tweets, and updates before saying “good morning” to their loved ones.

Știu, am blog, e cu mii de cititori zilnic, am telefon ultra modern și urlă des notificările din el.

Cu toate acestea, auzind recent cum vorbeau niște copii despre cei 12 GB de trafic inclus în abonamentul lor de telefon, mi-am dat seama că sunt mult mai relaxat și deconectat de net decât ei. Eu consum maxim 3 GB pe lună.

În primul rând, nu i-am înțeles niciodată pe cei care zic “primul lucru pe care-l faci dimineața este să verific Facebook”. Serios? De ce? Ce-i așa urgent?

Telefonul meu nu doarme în aceeași cameră cu mine, ci rămâne în alta și stă pus pe un mod Do Not Disturb unde nu dă sunet decât apelurilor, nu și notificărilor (cu excepția Telegram). Când mă trezesc, întâi mă spăl, apoi fac cafeaua (luni, marți, joi și vineri, că în rest o face Matilda), apoi pornesc televizorul pe știri și mă uit și la telefon.

Ultima oară când am dormit cu telefonul lângă mine a fost când Trump a câștigat alegerile, dar asta pentru că am citit știri până târziu în noapte. Deși am activată alerta de cutremur, la cel mai recent m-a trezit și din camera cealaltă, așa că nu am văzut nici un motiv să-l țin lângă mine.

În concedii nu stau aproape deloc pe telefon pentru a posta ceva pe social media. Folosesc telefonul pentru fotografiere și hartă, nu altceva. Articolele de pe blog sunt programate dinainte. Pe social media nu zic nimic, poate cu excepția a vreo două fotografii aruncate pe Instagram. N-am hashtag de vacanță, nu dau check-in-uri decât rar, verific emailul poate o dată pe zi, de obicei titlurile.

Hashtag pentru vacanța ta? Are you mad? Trăiești complet pentru Facebook, de nici în acea săptămână nu-l poți lăsa deoparte? În Zanzibar am citit de câteva ori știrile și atât. În Colmar cred că n-am intrat deloc pe net. Am făcut fotografii, am notat idei, am scris la întoarcere articole despre asta (citiți despre Colmar și Zanzibar) și mai am unele pregătite.

Știți cât de relaxant este să nu alergi după hotspot-uri wifi și să nu ți se termine bateria după 5 ore? Pfoai, incredibil. Știți și cât de relaxantă și plăcută este o carte din care înveți sau îți imaginezi ceva nou în locul orelor pierdute pe 9gag, Facebook și altele, atunci când n-ai ce face la plajă? Tot “pfoai, incredibil”!

Inclusiv într-o zi uzuală citesc puține bloguri, mai exact cred că sunt vreo 5 pe care intru eu cu mâna mea. În rest, am ajuns tot mai mult să mă bazez pe ce-mi scoate Facebook în față și pe scanarea titlurilor în Feedly. Nu că n-aș vrea, dar nu mai am timp, prefer să lucrez ceva pentru acest blog. Știu că nu-i frumos ce fac, că și mie ca blogger îmi place când aud despre cum alții intră zilnic pe acest blog, dar timpul e limitat și, spre deosebire de mulți alții, seara telefonul meu rămâne în altă parte, iar în pat citesc o carte. În ultimii 2-3 ani am terminat peste o sută de cărți în acest mod.

În caz că vă întrebați, #pebudă mă uit pe Instagram, în special la Stories, dacă nu iau tot tableta ca să citesc ceva.