un blog de Radu Dumitru

►► canalele mele de YouTube: youtube.com/RaduDumitru (personal) și youtube.com/NwraduBlog (tech) ◄◄

Cum poți măsura dacă galaxia noastră s-a micșorat cu 5 milimetri

3 Feb 2016  ·

TEHNOLOGIE  ·

9 comentarii

Acest clip video explică foarte bine ce sunt undele gravitaționale, cum sunt formate și cum încercăm să le detectăm.

Acum, două observații despre acest lucru.

Prima, că astfel de clipuri pot face minuni pentru educație. Închipuiți-vă acest fenomen explicat de un profesor folosind doar cuvinte, gesturi și cretă pe tablă. Nu că ar fi mult mai greu? Nu că o simplă animație poate transmite mult mai ușor aceste lucruri și poate face mult mai mulți oameni să le înțeleagă?

Și nu-i vorba doar de a le explica mai simplu. Prin astfel de animații (am văzut de-a lungul timpului altele ce explică foarte bine diverse fenomene sau funcționarea diverselor aparate) poți chiar să scazi vârsta la care se predă un anumit subiect, din moment ce-l poți preda într-un mod mai ușor de înțeles.

Din clipul de mai sus am priceput și eu de ce este nevoie de două corpuri foarte masive pentru a genera unde gravitaționale. Știam ce-s acestea, dar îmi scăpa ceea ce le produce. Poate cu un clip similar aș fi înțeles la vremea lui cum funcționează un tranzistor, nu multă vreme mai târziu.

Al doilea lucru mișto de văzut este unde a ajuns tehnologia noastră. Ați văzut ce zice acolo, închipuiți-vă că aveți o bară lungă de un miliard de miliarde de kilometri și vreți să descoperiți dacă s-a micșorat cu 5 milimetri. Lungimea aia înseamnă aproximativ 100.000 de ani-lumină, cât diametrul galaxiei noastre, iar ei vor să sesizeze dacă s-a micșorat cu 5 milimetri. Și nu fac asta măsurând lungimi cu o riglă uriașă, ci măsurând dacă lumina a parcurs într-un timp mai scurt distanța dintr-un tub de 4 kilometri.

Dacă-ți place subiectul, citește și: Un mic soare în laborator.

Sunt sigur că nu fac asta cu senzori clasici pe care cade lumina la un singur drum, ci probabil o plimbă mult și bine prin acele tuburi de 4 kilometri și după un timp măsoară dacă cele două fascicule mai sunt identice ca oscilație sau alte proprietăți. Chiar și așa, este nevoie de o tehnologie de foarte mare finețe pentru a măsura diferențe infime între două stări ale fasciculului.

Observatoarele LIGO sunt funcționale și la lucru. Se folosesc mai multe, construite la distanță mare unul de altul, astfel încât “undele” gravitaționale să le lovească pe rând și astfel să poată calcula și din ce direcție au venit. Auzisem de posibilitatea unui proiect asemănător în spațiu, cu doi sateliți aflați la distanță mare unul de altul și puși în spațiu astfel încât gravitația planetei să fie eliminată ca sursă de erori.

sursa video: phdcomics.

    9 comentarii

  1. raportat la ce ?

    care este etalonul acestei masuratori ?
    ce aplicatie practica are acest test in lumea reala ?
    cand se lanseaza noul m10 ?

      (Citează)

  2. Apreciez aplecarea ta catre fizica pura. Lucruri care ni se par acum fantasmagorice isi vor gasi aplicatie practica candva.
    Pana atunci ti-as propune un paradox mult mai la indemana noastra la care ma gandesc de cand a preluat Apa Nova serviciul in cauza si anume explicarea diferentei dintre inregistrarea contorului de bransament si suma inregistrarilor locatarilor.
    Explicatii gen “sunt de clase de precizie diferite” nu ma multumesc. Contorul de scara al Radet pentru masurarea apei calde furnizate “se inchide” mult mai bine pe suma consumurilor declarate.

      (Citează)

    • Nu mă pricep la ce face Apa Nova. Dincolo de ce s-a zis la știri, că au tot scumpit nejustificat apa, nu știu nimic despre sistem și cum funcționează, nici măcar cine e furnizorul meu de apă (bănuiesc că ei sunt).

      De ce diferă contoarele? Pot fi diverse explicații, de la pierderi pe traseu (se mai inundă subsolul, se sparge o țeavă pe undeva) și până la vecini care fură apă.

      Sunt diferențe mari?

        (Citează)

  3. super fain clipul.

      (Citează)

  4. O chestie și mai drăguță decât animația de mai sus este o demonstrație practică:

    https://www.youtube.com/watch?v=KPfURpxf_vM

      (Citează)

    Alătură-te discuției, lasă un mesaj

    E-mail-ul nu va fi publicat. Fără înjurături și cuvinte grele, că vorbim prietenește aici. Gândiți-vă de două ori înainte de a publica. Nu o luați pe arătură doar pentru că aveți un monitor în față și nu o persoană reală.

    Apăsați pe Citează pentru a cita întreg comentariul cuiva sau selectați întâi anumite cuvinte și apăsați apoi pe Citează pentru a le prelua doar pe acelea. Link-urile către alte site-uri, dar care au legătură cu subiectul discuției, sunt ok.


    Prin trimiterea comentariului acceptați politica de confidențialitate a site-ului.



    Vreți un avatar în comentarii? Mergeți pe gravatar.com (un serviciu Wordpress) și asociați o imagine cu adresa de email cu care comentați.

    Dacă ați bifat să fiți anunțați prin email de noi comentarii sau posturi, veți primi inițial un email de confirmare. Dacă nu validați acolo alegerea, nu se va activa sistemul și după un timp nu veți mai primi nici alte emailuri

    Comentariile nu se pot edita ulterior, așa că verificați ce ați scris. Dacă vreți să mai adăugați ceva, lăsați un nou comentariu.

sus