un blog de Radu Dumitru

►► canalele mele de YouTube: youtube.com/RaduDumitru (personal) și youtube.com/NwraduBlog (tech) ◄◄

Trei fapte bune

4 Dec 2013  ·

GÂNDURI  ·

20 comentarii

fapte_bune_mcdonaldsPe 22 noiembrie am fost la McDonald’s și am donat 50 de lei. McDonald’s strânge bani pentru a lua spitalului de copii Grigore Alexandrescu un tomograf nou. Știu un pic despre sistemul medical și cât de util este un tomograf în diagnosticare, plus că era vorba de un spital de copii.

M-a invitat Cristi Manafu la această acțiune, a fost ceva cu vedete care rugau în restaurant oamenii să doneze, dar eu eram ocupat cu Black Friday și nu m-am dus. Am trecut câteva ore mai târziu și am lăsat acești bani, am primit chiar și bon pentru ei.

***********

fapte_bune_portofelPe 15 noiembrie am găsit un portofel pe o trecere de pietoni. Avea de toate în el, buletin, permis de conducere, card bancar, 46 de lei. După CNP, pierzătorul avea 21 de ani, așa că am bănuit că-i student și m-am dus întâi la Drept, că era în zonă.

După ce-am găsit secretariatul prin clădirea care cred că-i legendarul labirint al lui Dedal, doamnele de acolo s-au mobilizat și au căutat numele pierzătorului în bazele de date, că poate aveau un telefon de-al său la dosar. Nu era student acolo.

Am sunat la banca emițătoare a cardului, le-am zis situația, cică nu aveau un telefon la dosar. Sau n-au vrut să mi-l dea, deși atunci cred că m-ar fi refuzat din prima.

Am mers la Medicină, altă facultate din zona în care l-am găsit. Acolo la secretariat m-a luat tare doamna respectivă când i-am explicat situația “trebuie să fiți rudă de gradul 1 ca să obțineți informații despre un student și întâi trebuie să demonstrați gradul de rudenie!”. Răspuns de robot, nici n-a trecut prin filtrul gândirii că am găsit portofelul cuiva și poate facem împreună un bine.

I-am zis și eu că întâi hai să-mi spună cu cine ar fi cazul să fiu rudă, că poate nu e student acolo. În fine, am cooperat, dar respectivul nu era student nici la Medicină.

Adevărul este că din zona Eroilor putea să ia RATB-ul către multe alte facultăți, inclusiv Politehnica sau Universitate. Ce vreau însă să spun este că, în era asta în care totul despre noi este online și public, e al naibii de greu să găsești telefonul cuiva al cărui buletin și permis și card le ai în față.

Am trecut strada și am dus portofelul la secția de poliție de vizavi de Medicină, conform legii. Am întocmit o declarație și un proces verbal, am completat chiar și seriile fiecărei bancnote din portofel (bine că nu erau multe), iar portofelul va ajunge la secția din zona pierzătorului (locuia prin Rahova) și i-l va duce la ușă polițistul de proximitate. Nici Poliția nu are o bază de date magică ce cuprinde telefoanele fiecărui cetățean.

Sfat de moment: punețî-va în portofel un bilet cu numărul vostru de telefon mobil și numărul unei persoane de contact. Scrieți “în caz de urgență sunați la…” pe el. Dacă-l pierdeți și-l găsește unul ca mine (că na, o discuție mai veche mi-a arătat că alții l-ar lua pentru ei), vă poate găsi. Dacă vi-l fură un hoț poate că-l aruncă după ce ia banii din el, caz în care poate vă sună un găsitor. Dacă vă calcă mașina, măcar cei din jur pot suna un contact pentru urgențe.

***********
fapte_bune_pisicaA doua zi după faza cu portofelul am stat la o terasă și m-a disperat o pisică ce mieuna puternic de o oră. Am găsit-o, un mic pui alb cu gri speriat, cățărată într-un copac din care nu mai putea să coboare. E ușor să urce, că vine în viteză și se agață de scoarță, dar la coborâre nu mai poate face la fel, iar de la acea înălțime ar fi rănit-o căderea.

Și na… hai să dau pisica jos din copac. Am scos un plic de mâncare umedă (aveam în mașină pentru a mea, tocmai veneam din hipermarket), i-am pus pe un gard că poate o conving să coboare. N-a coborat, v-am spus că îi era frică, se vedea când se uita în jos.

Nu puteam nici să ajung la ea, ne despărțea un gard ascuțit și alte crengi. I-am pus mâncare din aproape în aproape pe o creangă mai accesibilă, că poate o atrag acolo. Am atras-o, a mâncat, dar când am vrut să o prind a fugit înapoi pe creanga ei superioară.

M-am dat cu mâncare pe mână, ca să miros mai frumos. N-a avut încredere.

Într-un final, după vreo 30 de minute de astfel de încercări, am decis să înfig piciorul în gardul ascuțit, să mă arunc rapid prin crengi și să înfig mâna prin surprindere în pisica și să o dau jos cu forța. Ceea ce a mers foarte bine, până la dat jos pisica din pom, pentru că se agățase cu disperare de creanga ei, eu o țineam precar de burtă și cu cealaltă mână țineam precum Tarzan o creangă, în timp ce vreo 3-4 rămurele mă înțepau.

Până la urmă am tras pisica din pom. Drept mulțumire, odată ce-am ajuns înapoi pe sol pisica s-a zbătut cu forțe proaspete, m-a zgâriat groaznic și a scăpat, alergând în niște tufișuri din zonă. I-am lăsat mâncarea acolo și am plecat. Am avut chiar și o mică bubă la încheietură, dar a dispărut după două zile.

************
Și o faptă bună la care am fost invitat să merg, dar nu m-am putut prezenta: Campofrio a donat pachete cu mâncare la 4000 de copii din satele mai sărace din județul Dolj, într-o inițiativă a World Vision. Cum a decurs totul puteți vedea în albumul foto de aici.

    20 comentarii

  1. tare faza cu pisica, daca aveai caine…. te mai urcai dupa ea? cu portofelul pierdut: pana sa te duci la nu stiu cate facultati, incearca cu cartea dde telefon (eu asa am facut, a mers ca uns); si in legatura cu tot articolul, de urmarit ep 2/sez 6 din curb your enthusiasm (anonymous donor);

      (Citează)

  2. Nici o fapta buna nu va ramane nepedepsita :))

      (Citează)

  3. ce sa zic, e misto sa ajuti. multumirea interioara e priceless. chiar daca nu e mare lucru ajutorul, e ceva. e altceva.

      (Citează)

  4. Bun sfat referitor la nr. de telefon din portofel. Chiar m-am uitat sa vad daca am ceva cu nr. de telefon :) Poate ca lumea nu se gandeste sa faca asta, deoarece educatia noastra civica lasa de dorit… De unde si zicala populara “ce-ai gasit, al tau sa fie”.

      (Citează)

  5. Eu l-as fi cautat pe respectiv pe facebook. Daca aveai buletin, ai fi avut sanse mari sa imperechezi niste poze :)
    Oricum, felicitari pentru atitudine !

      (Citează)

    • @Mimanu: am căutat de pe telefon, dar nu l-am găsit. Am sunat și la o carte de vizită din interior să aflu dacă lucrează acolo sau le-a fost client.

        (Citează)

  6. Eu in portofel am o hartie pe care scrie “If found please call at:” 4074… or email to xx@yyyy.com

      (Citează)

  7. tot respectul, mai ales pentru partea cu portofelul.

    l-am pierdut si eu pe al meu acum vreo cinci ani si a fost gasit de o doamna care a stat vreo jumatate de ora sa sune la toti Tuchila din cartea de telefon. bine ca nu sunt multi.

    l-am recuperat cu tot ce aveam inauntru :)

      (Citează)

  8. Tot din categoria “nici o fapta buna nu ramane nepedepsita”, recomand seria http://www.andreicrivat.ro/tag/irina-kecskey/

      (Citează)

  9. Radu, mai era si Facultatea de Medicina Veterinara close… :)

      (Citează)

    • @Ovidiu: da, păi la Medicină mi-am dat seama că și Politehnica e relativ aproape dacă urci dealul de la Botanică. De asta am și renunțat.

        (Citează)

  10. ti-ai cam pierdut juma’ de zi cu portofelul

      (Citează)

    • @rivi: găsit la 9, terminat la 10 și un pic. Eram sigur că-l voi găsi la Drept, apoi eram sigur că la Medicină și de asta m-am ambalat cu ele.

        (Citează)

  11. Buna sugestia cu nr de telefon, am gasit actele unei masini -noroc ca avea si asigurarea printre acte si era numarul brokerului care a contactat-o pe respectiva.Am incercat sa dau de ea si pe facebook dar nu am avut noroc.Si-a recuperat actele a doua zi.
    Bineinteles ca la biroul de la pipera nu raspundea nimeni ca doar lucreaza la stat.

      (Citează)

  12. Radu, my hero!!

      (Citează)

  13. Ai foarte mult timp liber.

      (Citează)

  14. Multumesc tare mult, articolul tau mi-a reamintit ca in RO mai exista inca oameni saritori si altruisti, oameni care pot si fac, in loc sa se rezume la a comenta in stil balcanic vietile celor din jur. Sfatul cu date de contact in portofel e o idee desteapta, am si luat masuri. Donatia pentru spitalul Gr. Alexandrescu este si ea binevenita, orice suma, fie si un biet RON ajuta. Cat despre pisica, aici ti-ai asumat intr-adevar un risc necalculat, dar a meritat pentru ca pana la urma ai dat-o jos din copac, ai hranit-o, toate astea fara s-o admonestezi verbal (articolul nu precizeaza nimic in acest sens :-D) pentru urmele lasate. Replica mea: well done & keep ’em good deeds comin’, Radu!

      (Citează)

    Alătură-te discuției, lasă un mesaj

    E-mail-ul nu va fi publicat. Fără înjurături și cuvinte grele, că vorbim prietenește aici. Gândiți-vă de două ori înainte de a publica. Nu o luați pe arătură doar pentru că aveți un monitor în față și nu o persoană reală.

    Apăsați pe Citează pentru a cita întreg comentariul cuiva sau selectați întâi anumite cuvinte și apăsați apoi pe Citează pentru a le prelua doar pe acelea. Link-urile către alte site-uri, dar care au legătură cu subiectul discuției, sunt ok.


    Prin trimiterea comentariului acceptați politica de confidențialitate a site-ului.



    Vreți un avatar în comentarii? Mergeți pe gravatar.com (un serviciu Wordpress) și asociați o imagine cu adresa de email cu care comentați.

    Dacă ați bifat să fiți anunțați prin email de noi comentarii sau posturi, veți primi inițial un email de confirmare. Dacă nu validați acolo alegerea, nu se va activa sistemul și după un timp nu veți mai primi nici alte emailuri

    Comentariile nu se pot edita ulterior, așa că verificați ce ați scris. Dacă vreți să mai adăugați ceva, lăsați un nou comentariu.

sus