un blog de Radu Dumitru

Uitați-vă și pe canalul meu de YouTube.

Recensământ versus evidența populației

30 Aug 2012  ·

GÂNDURI  ·

4 comentarii

sheep_250Am auzit de multe ori spunându-se că datele recensământului făcut anul trecut în octombrie vor clarifica numărul exact al românilor pentru discuţia referitoare la cvorum. E nevoie să aflăm rezultatele referendumului cât mai rapid.

Aici se face o micuţă confuzie şi vreau să o explic: referendumul nu-şi propune să afle numărul exact al românilor. Pentru asta există Evidenţa Populaţiei, iar MAI are oricând la dispoziţie bazele de date privind numărul de buletine existente, cine a murit şi cine s-a născut. Aşa cum zice legea referitoare la listele electorale, acestea se întocmesc de către primari, deci nu e ceva foarte complex de făcut.

Recensământul trece dincolo de asta. Recensământul vrea să afle câţi români mai sunt pe teritoriul ţării (pe când la vot contează şi cei din afara ţării) şi mai ales cum trăiesc aceştia. Care e structura populaţiei, care e nivelul de trăi, ce-au în casa aceştia. Amintiţi-vă că dincolo de cum vă cheamă şi ce CNP aveţi aţi fost întrebaţi dacă aveţi termopane, aer condiţionat, câţi copii ați născut, de câte ori v-ați căsătorit, ce religie declaraţi, cine-i capul familiei.

Recensământul este despre statistică şi structura ţării. Câţi copii are în medie o familie de români, câţi stau la sate şi câţi la oraşe, câţi şi-au pus termopane, la a câta căsnicie sunt șamd.

Aud că recensământul va fi totuşi folosit pentru a determina numărul parlamentarilor la alegerile de pe 2 decembrie, deoarece numărul de senatori şi deputaţi este proporţional cu populaţia ţării. N-am studiat problema, dar sunt sceptic deoarece acest recensământ a fost comandat de UE (s-a desfăşurat în toate ţările Uniunii în 2011), aşa că nu ştiu în ce măsură poate fi folosit oficial în legile ţării noastre, pe când Evidenţa Populaţiei rămâne o sursă bună și în acest caz.

    4 comentarii

  1. Prin condiția ingrată financiar de student am participat ca recenzor la fiascoul din octombrie. Indiferent de datele obținute, vor fi mai mult decât inconcludente pentru că:
    1) Oamenii au refuzat să răspundă. Am avut o familie de țigani care a refuzat să răspundă, locuind cu chirie și probabil crezând că îi luăm la rost că e la negru. Am venit cu boss-ul meu care a venit cu poliția și concluzia a fost că merge și fără ei recensământul. Explicația oficială e că toate cazurile semnalate au fost analizate și rezolvate, dar sunt convins că nu s-a întâmplat pentru că
    2) Organizarea a fost proastă. Am primit niște liste și hărți cu locuințe care nu aveau nici o treabă cu realitatea. Știu că jobul meu era să rectific lucrurile, dar erau imobile din anii 50-60 care apăreau pe hartă (de fapt un print jegos după GMaps), dar nu erau pe listă. Informațiile au fost ambigue, ba luam ba nu luam CNP-ul și multe altele.
    3) Finalul a fost criminal. După ce am terminat milioane și miliarde de formulare cu date dintre cele mai inutile a trebuit să completăm niște centralizatoare. Am mai lucrat în statistică și centralizatoarele sunt făcute pentru a avea o idee intermediară în timpul desfășurării studiului, nu la final când ai deja împachetate și completate toate formularele.

    Toată lumea implicată cu care am avut de a face au ajuns la aceeași concluzie: a fost făcut de mântuială. Ba chiar toți băgau mâna în foc că vor fi folosite doar centralizatoarele și formularele individuale nu vor fi luate în calcul.

    Deci evidența populației e mult mai precisă având în vedere că toți nou născuții, oamenii care schimbă buletinul, cei care cer un permis de ședere, un pașaport temporar etc, vor fi stocați într-o bază de date electronică. Chiar și bătrânii sunt în evidențele caselor de pensii, tot electronice. Și cu asta basta.

      (Citează)

  2. Norma de reprezentare, care stabilește câți parlamentari sunt, se ia după numarul de la INS. Evidența Populației nu are nici ea numărul exact, pentru că sunt puțini cei care, la plecarea din țară predau buletinul și devin persoane cu domiciliul in străinătate. Acum nu cred că e o problemă mare, dar care moare prin afară, nu-l mai scoate nici naiba din nici o evidență. Cei care renunța la cetățenie la fel.

      (Citează)

    • Pai am inteles ca domiciliu e una si resedinta e alta. Poti sa pastrezi buletinul de Romania daca aici ai domiciliul si sa ai si o alta resedinta in alta tara, ca poate esti milionar si ai 15 vile in 15 tari.

        (Citează)

  3. Eu știu sigur că trebuia să mă declar CDS când am plecat din țară. Nu știu sa se fi schimbat legile între timp. Bineînțeles că n-am facut-o. :)
    Aia cu 15 țari e cu rezidență și sunt niste reguli, de obicei din ce am văzut majoritatea cer măcar 180 de zile pe an. Asta ajuta la taxe, că dacă ești rezident în Monaco platești taxe acolo, nu mai plătești în România (dacă au tratat de evitare a dublei impuneri)

      (Citează)

    Alătură-te discuției, lasă un mesaj

    E-mail-ul nu va fi publicat. Fără înjurături și cuvinte grele, că vorbim prietenește aici. Gândiți-vă de două ori înainte de a publica. Nu o luați pe arătură doar pentru că aveți un monitor în față și nu o persoană reală.

    Apăsați pe Citează pentru a cita întreg comentariul cuiva sau selectați întâi anumite cuvinte și apăsați apoi pe Citează pentru a le prelua doar pe acelea. Link-urile către alte site-uri, dar care au legătură cu subiectul discuției, sunt ok.


    Prin trimiterea comentariului acceptați politica de confidențialitate a site-ului.



    Vreți un avatar în comentarii? Mergeți pe gravatar.com (un serviciu Wordpress) și asociați o imagine cu adresa de email cu care comentați.

    Dacă ați bifat să fiți anunțați prin email de noi comentarii sau posturi, veți primi inițial un email de confirmare. Dacă nu validați acolo alegerea, nu se va activa sistemul și după un timp nu veți mai primi nici alte emailuri

    Comentariile nu se pot edita ulterior, așa că verificați ce ați scris. Dacă vreți să mai adăugați ceva, lăsați un nou comentariu.

sus