un blog de Radu Dumitru

Uitați-vă și pe canalul meu de YouTube.

Ford Focus, testare și calitate

14 Jun 2012  ·

TEHNOLOGIE  ·

13 comentarii

V-am spus cum se fabrică maşinile Ford Focus, caroseria şi asamblarea, dar mai am ceva de zis: sistemul de testare, asigurarea calităţii atunci când e vorba de fiecare maşină în parte. Pentru ca Ford a implementat testarea destul de amănunţită a fiecărei maşini care iese de pe linia de producţie (şi ies peste 1600 în fiecare zi), pe când de obicei se testează doar un număr redus de unităţi aleator alese.

Până la testarea Focus-ului asamblat se fac multe alte teste pentru a asigura calitatea pieselor. Furnizorii de componente sunt aleşi şi pe baza criteriul “calitate”, fiindu-le solicitate teste frecvente pe care aceştia le execută intern în producţia lor, iar apoi sunt auditaţi de către beneficiarul Ford şi de firme independente de audit. Piesele sunt, deci, bine testate.

Cât despre ce construieşte Ford la Saarlouis, v-am spus deja despre testele făcute pe linia de producţie a caroseriei. Piesele care ies din presele gigantice sunt inspectate vizual sub lumină specială. Sudura este testată cu ultrasunete. Elementele finale sunt inspectate de camere de înaltă rezoluţie ce detectează imediat orice defect cât de mic, iar chiar caroseriile întregi sunt uneori rupte de roboţi speciali pentru a testa puncte de rezistenţă.

Testele făcute se împart deci în două categorii: cele făcute pentru securitatea pasagerilor unui Ford Focus şi cele făcute pentru confortul lor. Ca teste individuale, există unele ce se efectuează pe toate maşinile şi unele care se fac doar pe un număr mai mic de maşini.

Un test interesant din categoria “confort” este S&R, aducă Squeek & Rattle test. Întreg bordul unei maşini este pus pe un dispozitiv special şi mişcat, vibrat puternic vreo câteva minute, astfel încât eventuale părţi slabe sau componente ce nu sunt bine îmbinate, închegate, să facă zgomot şi să cadă. Mai bine acum decât după ce bordul este pus pe o maşină şi aceasta livrată clientului, căruia îi va scârţâi la gropi şi denivelări.

Pare ceva normal, nu? Acum gândiţi-vă că fiecare bord este testat astfel, 1600+ pe zi. De-a lungul asamblării v-am spus că există diverse alte puncte de lucru în care oamenii sau roboţii testează şuruburile, alinierea pieselor, îmbinarea motorului în caroserie şi tot aşa. Restul testelor se fac la finalul liniei de asamblare.

Aici maşinile circulă pe un fel de bandă ce le avansează încetişor, iar un număr de oameni le inspectează în interior şi exterior în căutarea defectelor. Un angajat Ford testează, de exemplu, aerul condiţionat şi verifică dacă scoate cele 11-12 grade ce indică buna funcţionare. Altul se urcă în maşină şi verifică toate butoanele şi dotările din interior, în timp ce pe afară alţi angajaţi inspectează alinierea capotei, îmbinarea farurilor şi a uşilor şi alte asemenea elemente, plus motorul şi instalaţia electrică.

Vopseaua se inspectează vizual într-un mod inedit. Există oameni antrenaţi special pentru a sesiza cu ochiul liber eventuale imperfecţiuni ale vopselei şi ale caroseriei, acest lucru făcându-se sub o lumină a cărei intensitate se modifică automat în funcţie de culoarea vehiculului aflat în acel moment sub ele. Probabil că pentru modelele albe este necesară o lumină mai slabă decât pentru cele roşii…

După ce maşinile sunt testate astfel, sunt duse la “baie”, adică un test de 5 minute de stat în ploaie simulată. Abia apoi testele sunt încheiate şi maşina iese de pe poartă, asta dacă nu are alte probleme raportate, caz în care este inspectată suplimentar.

Toate cele de mai sus sunt teste 100%, adică se fac pe toate maşinile produse. În plus faţă de acestea, vreo 60 de maşini pe zi se testează suplimentar. Sunt conduse pe un traseu mai lung, se măsoară nivelul de sunet emis, se bagă 20 de minute la ploaie simulată şi tot aşa.

Toate acestea sunt guvernate de un sistem numit QLS, Quality Leadership System. Acesta reprezintă o centralizare a testelor şi eventualelor probleme pe care le au maşinile produse, fiind crucial atât în managementul de zi cu zi al fabricii cât şi în descoperirea de eventuale greşeli.

În QLS se introduce orice problemă găsită la o maşină, chiar de către tehnicianul care o vede. De exemplu poate găseşte o imperfecţiune în vopsea sau un şurub nestrăns cât trebuie, moment în care introduce aceste probleme în QLS. Pentru asta sunt mai multe metode, precum calculatoare disponibile la fiecare punct de lucru sau PDA-urile prinse de mână.

Eventualele probleme se introduc în QLS chiar dacă angajatul care le sesizează le şi rezolvă (adică strânge el şurubul slab, înlocuieşte el becul ars etc). Este important ca sistemul de managament să afle de ele chiar dacă sunt uşor de rezolvat. Calculatoarele din spatele QLS trag concluzii în timp şi pot vedea conexiuni precum apariţia mai deasă a şuruburilor slab strânse în partea din stânga față sub etrier, care poate înseamna că robotul ce efectuează acea strângere e decalibrat sau are nevoie de o sculă nouă. Calculatorul concluzionează automat şi dacă diverse probleme apar atunci când este o anumită echipă de angajaţi la lucru şi-l anunţă direct pe şeful acesteia prin email.

QLS este un exemplu bun despre cum calculatoarele pot îmbunătăţi major producţia mecanică prin asigurarea calităţii şi identificarea unor eventuale greşeli. Graficul de mai jos arata cum a scăzut masiv numărul de reparaţii efectuate în fabrică după introducerea QLS.

O altă abordare interesantă este ca o maşină cu probleme nerezolvate raportate în QLS nu iese de pe poarta fabricii. Nu se ridică fizic bariera astfel încât Focus-ul să fie dus afară în zona de livrare, pentru că maşinile poartă în fabrică nişte tag-uri electronice şi senzorii le identifică întreg traseul şi tot istoricul.

Totul este un exemplu bun despre cum Ford duce la extrem asigurarea calităţii maşinilor produse aici. E şi normal, mai bine identifici aici o problemă şi o rezolvi în fabrică, decât să ţi-o arate clientul după achiziţie şi să te coste mult mai mult reparaţia ei în garanţie.

Funcţionează sistemul? Da, numărul de probleme (care sunt toate minore gen elemente care nu sunt bine fixate, imperfecţiuni în vopsea şi altele asemenea, fără a necesita reparaţii serioase) este mic, iar toate sunt rezolvate în aceeaşi zi. Calitatea mașinilor produse a crescut cu 23%, calculată pe baza diverșilor indicatori de mai sus. Pentru o situaţie de ansamblu a unei zile de producţie, iată mai jos un exemplu din care puteţi observa că cele mai multe imperfecţiuni apar la vopsitorie. 1331 de maşini n-au avut nici o problemă în acea zi, iar restul au fost rezolvate pe loc.

Urmăriți tag-ul Ford pentru toate articolele.

    13 comentarii

  1. Adică, ce vrei să spui? Că maşinile care nu trec testele nu ajung în România? E clar, te-a plătit Ford! :lol:

    În acest sens a fost la un moment dat o discuţie înfierbântată pe forumul Ford, unde cred că mai mult de jumătate sunt convinşi că un Ford din străinătate este mai bun decât cel cumpărat din România. La un moment dat am băgat o ironie cu roboţi de generaţii diferite care fac maşini pentru est şi vest, chestie pe care am văzut-o apoi preluată şi pe alte forumuri auto.

      (Citează)

    • @Cristian: eu am vazut acolo Focus-uri facute pe rand pentru toate pietele din zona, fara vreo intentie de a dezavantaja pe cineva. Acum, daca nu ma crede lumea, e treaba lor.

      @ipo: sunt chestii foarte diferite. Fiabilitatea tine si de calitatea pe care o soliciti producatorilor, de materialele folosite, de tehnologia de fabricare. De aici rezulta costuri diferite, iar unii aleg sa faca niste compromisuri. De asemenea, regimul de functionare al masinii conteaza foarte mult. Vorbeam ieri cu Razvanbb si imi spunea ca la Subaru Impreza STi pe care-l are ii schimba ambreiajul la fiecare 20.000 km, fiind considerat consumabil. Atat rezista la o asemenea masina si un regim de mers cu ea. La altele n-as accepta sub 100.000 km.

        (Citează)

  2. Foarte interesant, intotdeauna mi s-a parut un domeniu misto controlul calitatii. Sunt curios care or fi sistemele de conmtrol la Alfa Romeo, sa spunem, masina cunoscuta cu fiabilitate scazuta pentru pretul ei. Probabil ca reguli exista, dar italienii se stie ca nu prea dau doi bani pe reguli. :)
    Era si mai interesant daca graficul R/1000 avea si axa Y gradata.

      (Citează)

  3. @ipo fix acelasi lucru il voiam si eu. Gradatie pe axa Y :))

      (Citează)

    • @jules: e mai putin relevanta. De exemplu acele probleme identificate nu reprezinta “Service” in adevaratul sens al cuvantului. Ei nu repara masinile acolo, ci doar corecteaza imperfectiuni in productie, precum praf in vopsea sau suruburi nestranse sau un far nemontat bine de robot, pe care-l ia un om si-l monteaza cum trebuie. Nu se intampla ca o masina sa nu porneasca, de exemplu, sau altceva major.

      Tendinta de scadere este mai mult dovada ca robotii, sistemul computerizat si trainingul permanent al angajatilor dau rezultate. Imbunatatirea este constanta. Ca repara 100 sau 1000 pe zi nu mai conteaza, din moment ce pe poarta toate ies in stare perfecta. Am intrebat acolo, in jur de 200 de masini din 1600 au nevoie de mici interventii, chiar daca asta inseamna ca uneori doar ii infige mai bine un furtun in motor.

        (Citează)

  4. @Cristi Banu:

    De fapt, romanii au cateodata impresii tocmai pe dos decat realitatea. Imi vine in minte cazul Renault care are cea mai noua fabrica, cu cei mai noi roboti si implicit cu cele mai putine defecte (determinate experimental) in Turcia. Daca ai intreba un roman, ti-ar zice “asta nu e facuta la mama ei, in Franta, deci e slaba. Eu am Renault din ala bun facut in Franta, la mama lui”.

      (Citează)

    • @nashu: culmea este ca acel QLS presupune si propagarea informatiei spre celelalte fabrici, intr-un limbaj comun, astfel incat urmarirea imbunatatirilor sa se faca in toate locurile. Sistemul pus la punct e ca unul de backup, practic se face o clona a fabricii din Saarlouis in alta parte (mai au trei prin lume, daca am retinut corect).

        (Citează)

  5. In industria auto, standardele de calitate sunt foarte riguroase si bine puse la punct. Pe langa certificarile ISO obisnuite, orice furnizor care vrea sa produca pentru industria auto trebuie sa aibe certificar ISO TS, speficia pentru industria auto, plus alte audituri facute de OEM sau furnizorul de tier superior si la nevoie, alte certificari cerute de clienti. Fie ca e vorba de Renault, BMW, Mercedes, GM, etc, toti au norme interne si reglementari pe care le impun (mai mult sau mai putin, in functie de putere si de cati bani sunt dispusi sa investeasca), furnizorilor. Daca un furnizor vrea sa fie certificat ISO TS (ca asta e cea mai importanta), trebuie sa demonstreze ca aplica aceleasi reguli pentru toti clientii (la care se adauga cerintele specifice)
    Asra inseamna ca fiecare component trece printr-un proces strict de validare inca inainte sa intre in productie.

      (Citează)

  6. frumoasa masina… nu e wow, dar super ok pentru oras si pentru mici escapade in week-end.

      (Citează)

  7. Exista diferente in functie de zona dar asta nu inseamna ca daca iei o masina in Romania este mai putin buna decat in Franta. Componentele sunt aceleasi, la cat de mult timp iti ia sa demarezi un component in productie (1 an, 2 sau chiar mai mult), nu se va amuza nimeni sa faca piese mai putin bune pentru anumite piete.

    Exemplu de diferente in functie de zona: pentru climatizare se face un tratament mai special anti coroziune, pentru zone cu clima foarte calda sau cu mult nisip si cu risc mare sa rugineasca tevile de aluminiu. O chestie extra dar de care nu ai neaparat nevoie daca cumperi masina din Romania, pentru Romania, unde nu ai parte de atata sare si nisip in atmosfera.

      (Citează)

  8. Din cate stiu eu banul face legea. Daca gasesc o masina cu probleme, aceasta nu va fi lasata sa plece pana nu remediata. Dar daca un lot de 100 masini are probleme si nu depisteaza in timp util cauza, nu vor sta cu 1.000.000 Euro blocati pe criza asta pentru o piesa de 1 Euro defecta, le vor plasa pe pietele unde manopera din service e mica (de ex. Romanica), si o vor rezolva ulterior prin emiterea unui TSB. It’s all about the money!!!

      (Citează)

    Alătură-te discuției, lasă un mesaj

    E-mail-ul nu va fi publicat. Fără înjurături și cuvinte grele, că vorbim prietenește aici. Gândiți-vă de două ori înainte de a publica. Nu o luați pe arătură doar pentru că aveți un monitor în față și nu o persoană reală.

    Apăsați pe Citează pentru a cita întreg comentariul cuiva sau selectați întâi anumite cuvinte și apăsați apoi pe Citează pentru a le prelua doar pe acelea. Link-urile către alte site-uri, dar care au legătură cu subiectul discuției, sunt ok.


    Prin trimiterea comentariului acceptați politica de confidențialitate a site-ului.



    Vreți un avatar în comentarii? Mergeți pe gravatar.com (un serviciu Wordpress) și asociați o imagine cu adresa de email cu care comentați.

    Dacă ați bifat să fiți anunțați prin email de noi comentarii sau posturi, veți primi inițial un email de confirmare. Dacă nu validați acolo alegerea, nu se va activa sistemul și după un timp nu veți mai primi nici alte emailuri

    Comentariile nu se pot edita ulterior, așa că verificați ce ați scris. Dacă vreți să mai adăugați ceva, lăsați un nou comentariu.

sus