Noi cei 1% care nu ascultăm manele

Iată la ce cauză nobilă poți să aderi pe net:

Doar 1% nu ascultă manele? Wow!

Uneori mi se pare că cei care nu ascultă manele văd asta ca pe un semn de superioritate absolută, indubitabilă, asupra celorlalţi. Să vină peste noi ploaie, frig, război, cataclisme sau extratereştri, ei vor fi întotdeauna superiori altora pentru că nu ascultă manele. Ar trebui să fie primii salvaţi de pe Titanic, primii la care vine Moş Crăciun, iar Anul Nou soseşte cu 10 secunde mai repede pentru ei. Pe bune, când tu numeri 4…3…2… ei deja se pupă şi sunt de ceva vreme în noul an. Ascultă muzică adevărată, nu manele, iar prin acest unic lucru sunt mai buni decât tot ce ar realiza alţii în viaţă. Întâi li se dă lor premiu, apoi se anunţă şi câştigătorii Nobel-urilor pentru pace şi medicină.

Nici mie nu-mi plac manelele, dar nu din cauza muzicii, ci din cauza ideii de ţigănie pe care o asociez cu manelele, de borfaşi, “combinaţii”, curve şi bani nemunciţi. Sunt totuşi conştient că este vorba doar de muzică şi că este o preferinţă personală. Nu mă simt nici mai bun şi nici mai rău decât unul care ascultă manele, ba chiar, sincer să fiu, mă doare în fund de ce ascultă fiecare în casa şi în căştile lui.

Poate o dovadă mai bună este faptul că la străini, unde nu sunt atâtea probleme cu ţiganii, manelele au prins şi au succes.

Până la a spune însă că doar 1% dintre romăni nu ascultă manele este o cale lungă rău. Atât de lungă şi atât de science-fiction încât îi consider proști pe cei care au făcut această “cauză”. Mai bine stau cu un manelist decât cu un idiot care a scos această idee din fundul minţii sale, că doar 200.000 de romani nu ascultă manele, ceilalţi probabil conducându-şi viaţa pe ritmuri de Guță şi George Caşcaval sau ce nume şi-au mai găsit cântăreţii.

Mie mi se pare că în ultima vreme aud tot mai puține manele și chiar nu mai țin minte când le-am auzit ultima oară răsunând din vreo mașină sau prin geamurile unui chef de apartament. De unde 1%? Și oricum tonul este unul resemnat, prin acel “puținii care nu ascultă încă manele”.