un blog de Radu Dumitru

Uitați-vă și pe canalul meu de YouTube! Un subscribe ajută enorm.

Telescopul Celestron 130SL – toate detaliile

19 Oct 2011  ·

TEHNOLOGIE  ·

4 comentarii

Nu-i zic review, pentru că este primul meu telescop şi nu am cu ce să-l compar şi nici nu ştiu prea multe despre acest domeniu. Aşa că să-i zicem (aproape) “toate detaliile” şi sper să vă fie de folos dacă vă gândiţi să achiziţionaţi unul.

Aşadar, Celestron 130SL. E un telescop motorizat (serios, îl mişti dintr-o telecomandă, are motor electric în el), alimentat de la 8 baterii AA neincluse în pachet (decât în pachetul pe care l-a primit Nihasa de la mine când i-am predat telescopul ca să-l testeze şi el – le-am lăsat înăuntru… divaghez…) şi un zoom maxim teoretic de 306x, care habar nu am cum se calculează, dar vă zic eu mai încolo cât măreşte în realitate.

Ca telescop este de tip reflector newtonian, adică lumina intră prin faţă, se duce în spate, se reflectă iar spre faţă de unde iese printr-un ocular. Tu priveşti stelele de undeva de la o treime din telescop, nu de la capătul său din spate. O explicație bună a sistemului, avantaje și dezavantaje găsiți pe site-ul eMAG la produs.

Telescop Celestron NexStar 130SLT, reflector newtonian, computerizat – 2399 lei la eMAG.

CUTIA
Ambalajul este gigantic şi cântăreşte 16 kg. Comandaţi-l prin curier sau ridicaţi-l din showroom cu maşina, altfel e tortură. E greu de despachetat de unul singur, că sunt tot felul de cutii de scos şi desfăcut (exemplu în unboxingul meu), dar odată scos totul la iveală telescopul este foarte uşor de montat şi utilizat.

INSTALARE
Simplă şi rapidă, deşi cărţulia cu instrucţiuni are vreo 30 de paşi.

Din cutie iese întâi un trepied gigantic, care are în vârf chiar motorul telescopului, cel care îl învârte stânga-dreapta şi sus-jos. Acesta este foarte solid, făcut să stea bine pe sol, iar între cele trei picioare ale sale se montează inclusiv o mică tăviţă, foarte utilă pentru a pune pe ea capacele ce protejează lentila telescopului.

Telescopul în sine seamănă cu o mare bazooka (motiv pentru care vă sfătuiesc să nu priviţi stelele din preajma vreunui aeroport, cum era să fac eu lângă Băneasa). Culisează în sistemul de prindere al motorului şi se strânge acolo cu un şurub cu mâner, totul fiind gata în 5 secunde. Pe telescop se montează un fel de ţintă care te ajută să-l orientezi la modul grosier spre o stea sau spre Lună. Sistemul acesta de ochire seamănă cu un accesoriu din Call of Duty şi este un mic LED roşu care proiectează lumina sa pe o sticlă de ţintire. Prins în slotul său de pe telescop este aliniat cu acesta şi ajută la orientare.

Din telescop se scoate un căpăcel şi în acel loc se introduce un obiectiv. Cutia include două, un 25mm (zoom normal) şi un 9 mm (zoom mare), care se introduc în telescop şi se strâng foarte uşor cu două şuruburi. La motor mai trebuie cuplată apoi telecomanda, care se conectează la motor pe o mufă RJ-11, iar când nu o foloseşti stă în suportul ei de pe unul din picioarele trepiedului.

Ca proiectare, întregul ansamblu este uşor de montat, uşor de demontat şi uşor de folosit. Nu-ţi trebuie şurubelniţe, totul se strânge cu mâna, e destul de clar unde intră fiecare accesoriu şi ce rol are. Mobila de la IKEA, de exemplu, e mult mai complicată. Trepiedul nu este fix, putând ridica telescopul de la cam 1,3 metri la 1,7 metri, ca să fie mai confortabilă experienţa.

Ceva mai complicată este configurarea telescopului. Odată pornit, telecomanda îţi cere data, ora exactă şi oraşul în care te afli (ştie de Bucureşti). Apoi trebuie calibrată orientarea telescopului, utilizând trei puncte luminoase de pe cer. Cum prima oară am făcut asta în balcon, n-am găsit trei puncte luminoase şi n-am făcut niciodată calibrarea. Nu este obligatorie, dar ajută ulterior, deoarece telecomanda, odată ce ştie oraşul, data şi ora, poate orienta automat telescopul către ce planetă sau stea vrei tu, având câteva în memorie (“doar” 4000).

UTILIZARE
Îl poţi mişca sus-jos şi cu mâna, dacă nu vrei să foloseşti motorul aparatului. Altfel, telecomanda are 4 săgeţi de direcţie pe ea şi le poţi folosi pentru a învârti telescopul spre ce anume vrei tu. Cu butonul “Rate” poţi regla şi viteza de mişcare, pentru momentele când vrei fineţe sau viteză.

Odată orientat telescopul spre ceva (ţinta aceea ajuta), mai rămâne să fie focalizat. Pentru asta se foloseşte o rotiţă de lângă obiectivul la care pui ochiul. Când ai obţinut imaginea bună, îl laşi aşa şi admiri Luna sau planeta spre care l-ai orientat.

Dacă citeşti manualul şi înveţi să foloseşti telecomanda aşa cum trebuie, poţi observa că motorul poate fi configurat să urmărească automat un obiect de pe cer. De exemplu, cu obiectivul cu zoom mare poziţia telescopului trebuie adaptată foarte fin cam la fiecare 30 de secunde, că se mişca Luna pe cer şi trebuie să te roteşti şi tu după ea. Poţi configura motorul să se rotească automat, cu până la 0,5 grade pe secundă, după ce direcţie doreşti tu.

În plus, motorul are avantajul unor mişcări precise. În lipsa unor mecanisme fine, poziţionarea manuală ar duce la situaţii în care tu-l dai spre dreapta, el revine apoi un milimetru spre stânga, îl mai corectezi cu un bobârnac, îl mişti când focalizezi etc. Ai motor, îl mişti precis din telecomandă și scapi de-o grijă.

CE POŢI VEDEA
Luna se vede foarte frumos. Cu obiectivul mic (25mm) ocupă aproape 70% din câmpul vizual al telescopului. Se văd foarte multe cratere, se văd munţii de pe Lună şi tot felul de forme de relief. Printează-ţi o hartă lunară şi caută-le pe toate.

Obiectivul de 9 mm mai măreşte un pic imaginea, făcând Luna să intre cam în întreg câmpul vizual al telescopului. Evident, se văd şi mai bine unele detalii, dar dezavantajul este că Luna fuge rapid din obiectiv şi trebuie mişcat manual sau automat telescopul după ea. De asemenea, dacă atingi telescopul, îl mişti şi imaginea tremură un pic. Montura nu este suficient de solidă şi nici prinderea nu este în atâtea puncte încât să nu mişti imaginea când atingi, chiar şi fin, orice parte a telescopului, aşa că te obișnuiesti să duci ochiul la limita obiectivului, fără a te rezema cu arcada pe el.

Ţin să vă avertizez că privitul prin telescop nu este ca privitul normal, ci mai degrabă ca atunci când te uiţi prin microscop. “Găurica” din obiectiv e destul de mică, o cauţi întâi cu ochiul, îl apropii cât poţi de mult şi te uiţi la cer.

Dincolo de Lună, se mai văd binişor planetele. Din păcate, în această perioadă a anului Marte şi Venus, adică cele mai apropiate planete, sunt de partea opusă a orbitei, undeva în dreptul soarelui şi sub ecuator în timpul nopţii, aşa că nu le-am văzut. Am văzut în schimb Jupiter, care se prezintă ca un punct de lumină cam de 3 milimetri, cu ceea ce pare a fi un inel în jurul său, şi se văd 4 puncte luminoase pe lângă el, adică cei patru sateliţi Ganimede, Europa, Io şi Calisto (da, le-am ştiu din memorie; îmi place astronomia).

Probabil că Marte şi Venus s-ar vedea ceva mai bine, dar nu vă aşteptaţi la imagini ca cele capturate cu telescop de 30 de metri construit în vârful muntelui.

De asemenea, e important de reţinut că telescopul este cu atât mai util cu cât eşti mai departe de oraşe şi mai sus în altitudine. Departe de oraşe scade poluarea din aer şi poluare luminoasă, adică luminile oraşului care se reflectă un pic în atmosferă şi maschează stelele slab vizibile. Iar cu cât eşti mai sus la munte, cu atât ai mai puţină atmosferă deasupra ta şi deci imaginea este mai puţin deformată de aer şi poluare.

De asemenea, să faci fotografii este aproape imposibil fără adaptor. Cutia nu include adaptoare, aşa că trebuie să cauţi şi să-ţi iei unele separat. Altfel, dacă te gândeşti să duci aparatul foto la marginea obiectivului şi să faci poza în loc să te uiţi cu ochiul, află că e foarte dificil, apar timpi de expunere mari şi nu poţi ţine aparatul nemişcat. Cea mai bună reuşită de-a mea este aceasta.

CONCLUZIE
E bun un telescop? Asta depinde de fiecare dintre voi, dar cu siguranţă este interesant să priveşti, măcar de câteva ori, printr-unul. Modelul acesta de top, 130SL, nu l-aş recomanda decât pasionaţilor care îşi permit să dea 2400 de lei pe pasiune şi au şi un loc unde să-l monteze şi să-l folosească des. Altfel, pentru amatori, eMAG vinde multe alte modele acceptabile pentru a privi Lună şi poate şi Marte, la preţuri între 200 şi 500 de lei.

Telescop Celestron NexStar 130SLT, reflector newtonian, computerizat – 2399 lei la eMAG
Gama întreagă de telescoape

    4 comentarii

  1. Frumos review-ul, mi-a placut! Iar poza lunii este destul de edificatoare in ceea ce priveste capacitatea telescopului. Ai reusit cumva sa observi “ramasite” de la aterizarile pe luna, sau e nevoie de un obiectiv mai puternic?

      (Citează)

  2. pacat ca nu ai apucat sa vezi Saturn cu inelele.. eu am ramas tare impresionat cand l-am vazut prima oara..

      (Citează)

  3. din cîte ştiu eu “rămăşiţe” ale aterizărilor pe lună nu se văd cu nici un telescop, nici cu cele mari, pt că sînt prea mici ca să fie văzute de pe pămînt (pe poza lui Radu se vede toată luna în obiectiv; cu cel mai mare telescop terestru, se văd probabil munţii, văile individuale, dar nu urme de paşi, un steag, ceva echipament suficient de mic pt. a fi încăput în modulul lunar); ăsta e un motiv pt care “incredulii” susţin teoria (evident aiurea) că omul nu a ajuns niciodată pe lună.

      (Citează)

    • Corect, eu n-am nici o sansa sa vad asa ceva si nu se vad cu nici un telescop de pe Pamant. Se pot obtine rezolutii de metri doar de pe orbita.

        (Citează)

    Alătură-te discuției, lasă un mesaj

    E-mail-ul nu va fi publicat. Fără înjurături și cuvinte grele, că vorbim prietenește aici. Gândiți-vă de două ori înainte de a publica. Nu o luați pe arătură doar pentru că aveți un monitor în față și nu o persoană reală.

    Apăsați pe Citează pentru a cita întreg comentariul cuiva sau selectați întâi anumite cuvinte și apăsați apoi pe Citează pentru a le prelua doar pe acelea. Link-urile către alte site-uri, dar care au legătură cu subiectul discuției, sunt ok.


    Prin trimiterea comentariului acceptați politica de confidențialitate a site-ului.



    Vreți un avatar în comentarii? Mergeți pe gravatar.com (un serviciu Wordpress) și asociați o imagine cu adresa de email cu care comentați.

    Dacă ați bifat să fiți anunțați prin email de noi comentarii sau posturi, veți primi inițial un email de confirmare. Dacă nu validați acolo alegerea, nu se va activa sistemul și după un timp nu veți mai primi nici alte emailuri

    Comentariile nu se pot edita ulterior, așa că verificați ce ați scris. Dacă vreți să mai adăugați ceva, lăsați un nou comentariu.

sus