Star Trek a împlinit 60 de ani de la lansarea seriei originale, pe 8 septembrie 1966. William Shatner, care l-a jucat pe căpitanul Kirk, avea 35 de ani în acel moment. Acum are 95 de ani și încă este în formă, îl văd uneori pe la emisiuni și podcasturi.
Universul Star Trek este unul emblematic, zic eu, pentru cultura modernă. Alături de Star Wars, este cel mai ușor de recunoscut univers SF și a generat nu doar foarte multe seriale și filme, dar și tot ce trebuie pe lângă acestea pentru a deveni parte din cultura pop, cum se zice, cu tot felul de replici și personaje emblematice, nave și obiecte ușor de recunoscut, meme și altele.
De exemplu:
Dincolo de toate aceste elemente inedite din principalele seriale, mie Star Trek mi se pare emblematic și pentru utopia pe care a vrut să o prezinte în societatea Federației. Am citit ulterior că Gene Roddenberry, primul producător, a insistat pe această idee și a apărat-o cu tărie inclusiv în fața altor scenariști care voiau să nuanțeze lucrurile pentru a face episoadele mai aventuroase.
În caz că nu ați observat, toate personajele principale din Star Trek (sau cel puțin toți cei din echipajul navei) sunt altruiste până în pânzele albe și insistă mereu să facă ceea ce este corect, chiar și cu prețul vieții.
Janeway preferă să-și condamne întreaga navă la a rămâne departe de casă decât să lase o tehnologie avansată pe mâna unora mai… mârlani din acel sector al galaxiei. Echipajul nu are o problemă cu asta. Picard și întreg echipajul său se confruntă în diverse episoade cu tot felul de dileme morale și întotdeauna aleg calea cea dreaptă, cea cinstită, fără compromisuri etice.
Star Trek prezintă, printre rândurile scenariului, o astfel de societate utopică. Este o tehno-utopie în care tehnologia a dus la dispariție banilor și a altor elemente tranzacționale. Este o societate post-scarcity, cum se zice prin alte SF-uri, în care mâncarea iese la o apăsare de buton pe un aparat, la fel și orice obiect ai dori, iar cetățenii de rând par a munci mai degrabă de plăcere, pentru avansarea tuturor și binele comun, sau au libertatea de a se deda plăcerilor vieții.
Dacă cineva își dorește o casă pe malul lacului, de unde să picteze zilnic nuferii, poate foarte ușor să aibă exact asta și să trăiască o viață la fel de bună ca oricărui alt membru al Federației.
Inegalitatea socială, banii, elitismul și clasele sociale au fost practic eliminate în Federație. Nu există rasism, toți au șanse egale, curajul, ambiția și dedicația sunt apreciate.
Acesta a fost, zic eu, o mare parte din farmecul Star Trek și unul dintre motivele pentru care a rămas celebru și a inspirat, de fapt, atâtea povești frumoase în ultimii 60 de ani.
O să profit de ocazie ca să fac un top al serialelor Star Trek. În ordine, pentru mine, ar fi:
Cum adică, Voyager? Da, nu glumesc. Mi se pare cel mai bun dintre toate și este, de altfel, singurul serial Star Trek pe care l-am văzut de trei ori.
Pur și simplu, Voyager are de toate. Are personaje bine construite, are o poveste bună care se întinde pe toate sezoanele (nava Voyager ajunge accidental la o distanță mare de Pământ, de unde călătoria înapoi va dura zeci de ani) și are poate cel mai bine pusă la punct partea aceasta de explorare, de descoperit lumi și specii inedite.
Mie mi-au plăcut personajele și dezvoltarea lor. În plus, Voyager introduce din plin elemente care plac fanilor, precum multe episoade în care apar borgii și este explorată “societatea” lor (Voyager este în cvadrantul Delta, care este practic controlat de borgi), are și un vulcanian, are și ceva romantism, are și umor prin felul în care doctorul hologramă și apoi Seven of Nine încearcă să devină umani.
Are de toate, inclusiv câteva episoade remarcabile. Îmi vin în minte cel în care Voyager ajunge la o planetă pe care timpul trecea mult mai repede pe sol decât pe orbită, se cheamă Blink of an Eye. Sunt vreo două geniale cu doctorul, Tinker Tailor Soldier Spy și Message in a Bottle, apoi altele chiar dramatice precum Scorpion, când este introdusă Seven of Nine, Year of Hell și Timeless.
Deep Space 9 este numit după stația spațială pe care au loc majoritatea episoadelor. Federația preia DS9 după ce planeta în jurul căreia orbitează, Bajor, este eliberată după decenii de dictatură cardasiană.
DS9, însă, ajunge departe. După o vreme, începe un război masiv între Federație și Dominionul aflat de partea cealaltă a unui wormhole, război în care sunt atrași și klingonienii și romulanii. DS9 schimbă mâinile de mai multe ori, comandantul Sisko devine profet, în fine… este complicat, dar foarte bine făcut.
Și mi-a plăcut fix asta: este un serial foarte bine făcut. După câteva episoade care par mai degrabă construite pe ideea “ce oameni și cu ce probleme ajung săptămâna asta pe stația spațială”, DS9 își găsește un ritm masiv și vedem, pentru prima oară, Federația în război.
DS9 este, de altfel, și singurul serial din cele core în care valorile tehno-utopice ale Federației, despre care vorbeam mai sus, sunt întinse la maxim și chiar încălcate. Aici este introdusă Secțiunea 31, o agenție secretă a Federației care acționa prin multe moduri necurate pentru ca restul Federației să fie ferită de diverse pericole. Practic orice personaj din DS9 este pus în situația de a face uneori alegeri dificile, contrare cu valorile lor anterioare. Este, însă, o vreme de război și se fac multe compromisuri.
Poate cel mai bun episod este unul numit In The Pale Moonlight. Federația se află într-o situație disperată, pierzând războiul împotriva unor inamici mult mai puternici. Sisko, ajutat de un fost agent secret cardasian, face un întreg complot astfel încât romulanii să fie atrași de partea Federației în război. Este un episod cu înscenări, terorism, chiar și asasinate și în care valorile Federației nu contează, dar este foarte bine redată disperarea și regretul că acestea trebuie încălcate pentru binele comun, altfel totul dispare.
Un alt episod legendar este The Visitor. Aici, îl vedem pe fiul lui Sisko în viitor, este bătrân și povestește unui jurnalist cum și-a pierdut tatăl, într-un accident stupid. Finalul este cu un twist puternic și foarte emoționant. Matilda a plâns la final, când l-am văzut împreună acum niște ani.
Mai este un episod numit Trials and Tribble-ations, în care personaje din DS9 ajung în trecut, într-un episod the Star Trek-ul original, iar totul este excelent îmbinat pe cadre luate din serialul vechi. Este comedie până la capăt.
Ce pot reproșa serialului DS9 este că nu are personaje cu adevărat emblematice. Sisko este ok, are greutate, mi-a plăcut, la fel și Kira. Medicul Bashir, Jadzia Dax, ferengii și chiar și Odo sunt neinteresanți. Odo este un shape-shifter care poate lua orice formă, dar nu-i crucial pentru serial.
DS9 îi aduce din Star Trek: The Next Generation pe Chief O’Brian și pe Worf, reciclând un pic aceste personaje, și nu se poate abține de la trope-urile cu cute kids, avându-i pe Jake Sisko și pe prietenul său ferengi Nog. Aș spune că un personaj cu adevărat emblematic a fost croitorul acela cardasian care este fost agent secret, i-am uitat numele, dar este un personaj secundar care apare rar.
Știu că seriile originale au revoluționat SF-ul și au inclus tot felul de momente emblematice (gen primul sărut dintre un alb și o femeie de culoare), dar pentru mine, The Next Generation a fost serialul emblematic al copilăriei mele.
Mă uitam cu sfințenie duminică, de la ora 17, așteptând un episod după ce Mironov și… celălalt… vorbeau și ei oleacă.
Pentru mine, Picard a fost tipologia căpitanului inteligent. TNG mi-a arătat motorul warp, teleportorul, mici navete, mari nave, romulanii când se decloakuiau. Am urmărit cu sufletul la gură prima întâlnire cu borgii, apoi episoadele în care aceștia atacă Federația.
Am văzut cu plăcere și evoluția lui Data spre umanizare, flirtul dintre Riker și Troi sau dintre Picard și Beverly Crusher.
Au mai fost și multe episoade emblematice, din care două îmi vin imediat în minte. Unul ar fi când o sondă extraterestră îl face pe Picard să trăiască o viață întreagă pe o planetă, cu familie și copii, într-o clipă, doar ca apoi să se trezească înapoi la cea de căpitan. Ăla este extraordinar. Al doilea ar fi cel în care Picard este capturat de romulani și singura întrebare care i se pune este câte lumini vede pe tavan, fiind pedepsit de câte ori spune adevărul.
Și mai sunt multe altele, de fapt, cu tot felul de dileme morale și discursuri excelente. Dacă intrați aici, cineva a făcut un ranking al tuturor episoadelor și spune pe larg și ce se întâmplă în ele.
TNG a avut și problemele lui. Wesley Crusher nu a fost un personaj pe placul fanilor, iar primele două sezoane sunt slabe, de fapt vechi și limitate.
Pentru mulți, serialul original este cel mai bun. Am spus însă mai sus, pentru mine TNG a fost cel emblematic care m-a introdus în lumea SF-ului, iar TOS nu poate fi mai sus decât acela.
Sunt sigur că pe undeva este un alt blogger de… 70 de ani care pune TOS pe primul loc.
TOS are meritul că a introdus o mulțime de idei noi pentru anii 1966, în special pe Kirk în rolul căpitanului curajos care merge primul să exploreze o planetă nouă, care sare rapid la bătaie pentru a-și apăra principiile, dar care este și cuceritor și mereu vrăjește orice femeie.
TOS a introdus și vulcanienii ca specie dedicată logicii, pe Khan ca personaj negativ, dar și tot felul de alte premiere care acum par a nu fi mare scofală, dar pentru anii 1960 erau. Mă refer la prima actriță de culoare într-un rol principal, primul sărut între ea și parcă chiar Kirk, fuste foarte scurte… în fine, diverse.
Pentru mine, însă, TOS este prea vechi și asta i-a luat mereu din farmec. Efectele speciale, costumele alea de cauciuc, scenele printre bolovanii planetelor diverse erau prea simpliste deja, inclusiv pentru anii 90.
Nu am pus în top serialele Star Trek ceva mai moderne. Pentru mine, cele 4 de mai sus sunt core Star Trek. Restul de după ele s-au abătut de la calea inițială.
Enterprise a fost poate cel mai apropiat de conceptul inițial Star Trek. A avut actori buni, cu Scott Bakula în rolul principal, dar per total serialul a fost plictisitor, fără zvâc. A mai fost acuzat și că încearcă să bage prea multă sexualitate, că era tipa aia vulcaniană T’Pol prea subțirel îmbrăcată, dar să zicem că nu asta m-a deranjat.
Enterprise a rezistat 4 sezoane. Prin al treilea deja a cotit mult acțiunea, cu un sezon întreg cu o poveste unitară și ceva mai dark, dar… nu mi-a rămas nimic remarcabil în minte, deși l-am tot văzut pe AXN.
Discovery a fost mediocru. A alternat între episoade bune și unele atât de prostești încât nu merită menționate. Părea improvizat. A vrut și bifeze toate clișeele și toate tipurile posibile de personaje, a ieșit o shaorma cu de toate.
Meritul să principal a fost că a introdus-o pe Michelle Yeoh într-un rol excelent, chiar memorabil, dar apoi a sărit calul ducând nava Discovery în secolul 31, când Federația era deja distrusă.
Picard a fost un serial bun, dar nu musai un “Star Trek”. Este ca filmul Logan pentru universul X-Men, în sensul că ajungi să-ți vezi eroii bătrâni și depășiți, dar na… a fost ok.
Picard s-a îndepărtat însă și de valorile clasice Star Trek. Este o poveste în acel univers, dar una modernă, cu diverse întorsături de situație, personaje care mor etc. L-am văzut, dar nu m-a entuziasmat.
Lower Decks este un serial de animație. Are 5 sezoane și am înțeles că-i bun. Nu l-am văzut.
N-am văzut nici Strange New Worlds și nici Starfleet Academy. Primul înțeleg că-i bun, are 4 sezoane, dar nu va fi continuat. Academy va avea un sezon 2, dacă țin bine minte, dar atât. Oricum nu-i dădeam multe șanse.
Și astfel, la 60 de ani de la Star Trek, de fapt universul acesta pare în impas. Serialele din ultimii ani nu au mers bine și nu este niciunul plănuit pentru viitor. Filmele de cinema, cele rebooted cu Chris Pine, mi s-au părut bune, dar au fost două și seria nu pare că va fi continuată.
Vreau, însă, noul LEGO cu nava Enterprise:
Am căutat, desigur, pe net numele acelor episoade, că nu le mai știu pe de rost.
Dacă ați ajuns până acum, puteți citi și cum am fost mințit de filmele SF: laserele din bătăliile spațiale nu se pot vedea cu ochiul liber.
Vreți un avatar în comentarii? Mergeți pe gravatar.com (un serviciu Wordpress) și asociați o imagine cu adresa de email cu care comentați.
Dacă ați bifat să fiți anunțați prin email de noi comentarii sau posturi, veți primi inițial un email de confirmare. Dacă nu validați acolo alegerea, nu se va activa sistemul și după un timp nu veți mai primi nici alte emailuri
Comentariile nu se pot edita ulterior, așa că verificați ce ați scris. Dacă vreți să mai adăugați ceva, lăsați un nou comentariu.
2 comentarii
22/09/2026 la 8:43 AM
TNG m-a introdus in universul Star Trek, TOS am descoperit-o pe Netfilx, tarziu, dar am savurat-o, in special pentur actori. DS9 si Voyager mi-au placut foarte mult. Recomand oricui sa evite Discovery, asa o porcarie …
22/09/2026 la 8:51 AM
Strange New Worlds a fost bun odata, si va avea 5 sezoane (ultimul vine in 2027, 6 ep). Acum abia a reusit doua episoade “rasarite” in sezonul 4, plus trei de nota 4/10 pe IMDb si doua de 5. Adica au experimentat in acelasi sezon episoade cu papusi / soap opera / film noir /Hangover / fairy tale.
In afara de ultimul sezon Picard care a fost perfect, o sa tin minte TNG fiindca urcam de afara sa vad episodul si introducerea. Stargate FTW!