Dacă nivelul mic al Dunării oprește centrala de la Cernavodă, de ce construim încă două acolo, în loc de fotovoltaice sau eoliene prin țară?

Un reactor de la Cernavodă a fost oprit pe 28 iulie pentru că Dunărea avea un nivel foarte mic de apă. Reactoarele au nevoie de cantități mari de apă pentru funcționare (sunt fierbătoare de apă moderne) și în general din acest motiv centralele nucleare se construiesc pe lângă un râu, în cazul nostru Dunărea la Cernavodă.

Doar că Dunărea este la un nivel minim al debitului. Oprirea reactorului a început, din ce văd pe graficul Transelectrica, fix la ora 9 în data de 28 iulie. La ora 14 era deja scos din funcțiune.

(Am scris acest articol ieri, înainte să vină știrea că și al doilea rector urmează a fi oprit din același motiv, nivelul prea mic al apelor Dunării. Cu atât mai mult întărește ceea ce am de zis.)

Asta cu nivelul foarte scăzut ale apelor Dunării este ceva ce se întâmplă în fiecare an, doar că acum situația este mai precară decât în trecut.

Încălzirea globală nu-i vreun mit și se manifestă fix așa. În fiecare an este caniculă un pic mai mare, apă un pic mai puțină, vijelii un pic mai puternice. Fenomenele extreme devin, treptat, mai extreme.

Ministerul Energiei a emis un comunicat în care spune că, pentru această perioadă, estimează un consum maxim de 7300 MW în România, dar noi putem produce doar 4000-4300 MW, iar restul necesarului de energie va fi importat.

Pare o diferență cam mare. Graficele Transelectrica arată în ultimele zile doar câteva momente în care producția a fost pe la 4000 MW și consumul pe la 7000 MW, dar niciodată simultan!

România are un deficit de producție în momentele de vârf de consum, dar de obicei de 1000 MW, nu 3000 MW. Iar apoi sunt momente în care producția depășește considerabil consumul, acela fiind un moment bun de înmagazinat energie electrică.

Asta mă aduce la ceea ce voiam să spun, de fapt. Cu problemele acestea naturale și necontrolabile care afectează CNE Cernavodă și în alte părți Hidroelectrica (degeaba ai putea folosi pompe pentru a umple barajele noaptea, când ai oricum supraproducție, dacă nu ai apă cu care să faci asta), poate ar fi cazul ca acum, în al 12-lea ceas, cineva deștept de pe la Guvern și ministere să facă o strategie de țară pentru a încuraja dezvoltarea de parcuri fotovoltaice și eoliene.

De ce? Pentru că mai mereu pe undeva prin România este soare și/sau vânt. Un sistem descentralizat de producție este mai eficient, iar adăugarea de baterii de stocare a energiei preîntâmpină exact astfel de momente când apar vârfuri de consum sau probleme în sistem. În loc să cumperi scump energie și să o imporți, o scoți din baterii.

Uitați o dovadă bună. Ieri, 29 iulie, la ora 14, fotovoltaicele asigurau 2700 MW din totalul producției de 5400 MW din România. Jumătate. Vara o fi secetă și debitul apelor mic, dar în schimb avem din belșug soare!

Dacă intrați aici, puteți vedea o prognoză legată de cantitatea de energie solară produsă de prosumatori. Dați click pe fiecare județ și veți vedea cifra estimată pe acolo.

Așa mi se pare că arată o rețea electrică modernă. Distribuită în teritoriu, cu energia electrică ușor de împărțit la fața locului, ca să zic așa, nu care are un single point of failure precum este acum Cernavodă și care, în restul timpului, necesită o infrastructură complexă de transport a energiei de la locul său centralizat de producție.

N-am nimic cu CNE Cernavodă, ar trebui să funcționeze în continuare bine mersi. Are însă costuri fantastice de exploatare, aproximativ 2 miliarde de lei anual, pentru că are nevoie de personal bine instruit, mentenanță periodică, sisteme de securitate șamd.

Combustibilul necesar este de asemenea scump, iar costurile se adună cu ale altor companii din rețea, de exemplu Fabrica de Combustibil Nuclear de la Mioveni (am fost acolo!), care produce fasciculele de uraniu pentru reactoarele de la Cernavodă.

În aceste condiții, când Dunărea te forțează să oprești întâi unul și apoi al doilea reactor, ce rost mai are planul statului român de a investi mai multe miliarde de euro în construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă? Le construim și apoi ne rugăm cu toții la Sf Ilie să vină apă pe Dunăre pentru patru reactoare, când acum abia ajunge pentru unul singur (și, iată, nici măcar pentru acela)?

(În practică, sunt o mulțime de companii private, românești și străine, care fac lobby pentru acest proiect deoarece apoi vor profita de pe urma lui oferind diverse servicii de proiectare, securitate, trasat noi linii în parcare – ce-o fi, dar toate pe bani mulți de la buget. Asta este altă discuție.)

Fotovoltaice, eoliene, acestea sunt simplu de instalat treptat, iar beneficiile vin pe măsură ce investești, nu abia la final după mulți ani. Parcurile fotovoltaice și eoliene livrează energie în sistem pe măsură ce sunt instalate și activate, unitate cu unitate. Baterii de stocare pot fi montate local, lângă fiecare astfel de parc.

Nu de alta, dar pentru crescut debitul Dunării în astfel de situații nu cred că este vreo soluție.