Măsurile fiscale anunțate nu rezolvă nimic pe termen mediu și lung

Ministerul Finanțelor a publicat forma finală a proiectului de lege ce include noi taxe și impozite și schimbări fiscale prin care practic ia bani tot de la oamenii și companiile cinstite care își plătesc taxele, în loc să facă ceva pentru a micșora neîncasările și pentru a trage banii care i se cuveneau și înainte.

O să zic de la început, înainte de mici observații despre măsuri punctuale, că mie mi se par echivalentul unui pansament. Sunt prea mici și prea puține pentru a asigura banii necesari funcționării țării noastre, așa că multe sisteme se vor degrada în continuare, iar “nu avem buget” se va auzi în continuare în orice colț al țării.

Măsurile de acum poate că adaugă niște bani la buget în acest an sau în 2024. Cheltuielile statului însă cresc odată cu toate prețurile și salariile, măsuri reale de reducere și eficientizare a birocrației nu se iau, iar în curând urmează alegeri de câștigat și deci pomeni electorale de dat.

Mai stați un an și statul va fi în același impas în care se află și acum. Ce va face atunci? Va fura din nou bani de la oamenii cinstiți sau va lua în sfârșit măsuri pentru a opri corupția și evaziunea fiscală, pentru reducerea cheltuielilor și a sporurilor inutile care căpușează totul? Cred că știm deja răspunsul.

Articolul de pe Economedia este bine scris, începe cu un rezumat al măsurilor și apoi le prezintă detaliat. Citiți-l pentru a afla mai multe. Puteți găsi proiectul de lege aici, cu toate articolele sale, iar legea pe care o modifică este aceasta.

Pentru PFA-uri

Aici mă interesează mai degrabă pe mine și din ce îmi dau seama nu se schimbă mai nimic pentru PFA-uri. Rămân aceleași taxe ca până acum și cu aceleași plafonări raportate la nivelul a 6-12-24 de salarii minime.

Apare o singură excepție, un plafon nou de 60 de salarii minime:

31. Articolul 170 se modifică și va avea următorul cuprins:
”Art. 170 – Baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice care realizează veniturile prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b) – h)

(1) Persoanele fizice care realizează veniturile prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b), din una sau mai multe surse datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate, la o bază anuală de calcul egală cu venitul net anual realizat/brut sau norma anuală de venit, respectiv norma anuală de venit ajustată, după caz, stabilite potrivit art. 68, 68^1 şi 69, după caz, care nu poate fi mai mare decât cea corespunzătoare unei baze anuale de calcul egală cu nivelul de 60 salarii minime brute pe ţară în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei prevăzute la art. 120.

Veniturile corespunzătoare art 155 alin 1 litera b sunt cele din pensii.

ART. 155 – Categorii de venituri supuse contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate

(1) Contribuabilii/Plătitorii de venit la sistemul de asigurări sociale de sănătate, prevăzuți la art. 153, datorează, după caz, contribuții de asigurări sociale de sănătate pentru următoarele categorii de venituri:

b) venituri din pensii, definite conform art. 99;

Așa că îmi închipui că nu mulți dintre voi sunt afectați de asta.

Alte modificări

“În IT, construcții, agricultură și industria alimentară vor fi scutiți de impozit doar angajații cu venituri sub 10.000 lei.”

Altfel spus, doar programatorii cu venituri sub 10.000 de lei vor fi scutiți de impozitul pe venit. Mulți dintre ei câștigă mai mult de atât. Nu m-ar mira să vedem acum o încetinire a creșterilor salariale sau chiar o plafonare a lor. Salariatul IT care acum are 9.500 de lei probabil nu va primi prea curând o creștere de salariu pentru că ar fi nevoie ca angajatorul să plătească și impozit pe venit.

“Angajații din construcții, agricultură și industria alimentară vor plăti CASS”

Aici nu-mi dau seama ce se va întâmpla. Vor primi mai puțini bani în mână, dacă din același salariu brut se ia acum și CASS?

“Microîntreprinderile care realizează venituri de până la 60.000 de euro pe an vor fi impozitate cu 1% din cifra de afaceri iar acest impozit crește la 3% dacă veniturile depășesc 60.000 de euro.”

“Companiile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro vor plăti impozit de 1% pe cifra de afaceri, dacă aceasta este mai mare față de impozitul de 16% pe profit. Anterior, existau două varianta, respectiv de 0,5% și 1% din cifra de afaceri, în funcție de un criteriu de profitabilitate.”

Nu plâng de mila marilor companii, dar totuși trebuie să reținem că toate aceste creșteri de taxe se vor transfera în prețul plătit de consumatori pentru diversele lor produse și servicii. Companiile atât de mari practic fac parte din viața fiecăruia dintre noi. Așteptați-vă din nou la creșteri de prețuri la abonamente, alimente, benzină și altele.

“Crește de la 5% la 9% TVA pentru livrarea de locuințe sociale, livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă

Crește de la 9% la 19% TVA pentru livrarea de bere fără alcool și de alimente cu zahăr adăugat.”

Creșteri de TVA = creșteri de prețuri pentru consumatorul final. Aș vrea să văd și definiția pentru alimente cu zahăr adăugat. Orice preparat în care se pune și zahăr? Sucul de roșii sau conserva de fasole, doar pentru că are și zahăr adăugat suplimentar?

“Guvernul obligă persoanele fizice care dețin imobile mai scumpe de 500.000 euro și mașini mai scumpe de 75.000 euro să plătească un impozit special.”

Fair enough. Trebuie totuși că este vorba de o formă de impozitare progresivă, în esență. Doar pentru că nu se aplică pe praguri de venit, ci doar mașinilor și caselor scumpe, nu înseamnă că de fapt nu se taxează suplimentar oamenii cu avere mai mare.

“Voucherele de vacanță vor fi majorate la valoarea de 1.600 lei, dar se va plăti contribuție de asigurări de sănătate de 10% și se vor acorda doar persoanelor cu venituri nete sub 8.000 lei.”

OK, deși mi se pare birocrație în plus ca statul să dea vouchere și apoi tot statul să ia înapoi impozite pe ele.

Partea mai rea este următoarea:

“Voucherele de vacanță și tichetele de masă vor putea fi acordate și în bani, iar cota de CASS va fi aplicată și acestei sume.”

Asta este o greșeală mare. Chiar ascultam o rugăminte a patronatelor din turism care spuneau că acordarea voucherelor de vacanță în lei îi va face pe cei care le primesc să cheltuie acei bani la supermarket și la benzinărie, nu la hotelurile din România. Voucherele acestea mai dădeau o infuzie de turiști în diverse stațiuni din țară, ceea ce asigura acolo salariați, autoserviri, magazine cu suveniruri și altele.

Este ridicol ca statul să dea cadou vouchere de vacanță direct în lei. Dacă statul dă astfel de beneficii, măcar să fie unele de cheltuit doar în România.

Și tichetele de masă tot în lei? Păi cine le-ar mai vrea atunci în formatul de până acum? Și eu aș alege lei pentru ambele cazuri, dacă aș beneficia de ele.

“Începând cu data de 01 iulie 2024, se propune modificarea cotei de impozit pentru veniturile realizate de persoanele fizice a căror proveniență nu poate fi dovedită, prin introducerea unei cote de 70% aceasta având ca scop creșterea conformării voluntare a contribuabililor, cu implicații favorabile asupra creșterii încasărilor bugetare.”

Asta este o măsură bună.

Creșteri de prețuri

Lăsând la o parte creșterile de taxe și impozite din diverse domenii, care se vor resimți până la urmă tot în prețuri, creșteri directe vor avea și următoarele:

“Acciza în prezent la țigarete este 594,97 lei / 1.000 țigarete. Va crește la 672,92 lei / 1.000 țigarete în 2024.” Este o creștere de vreo 11%.

Se introduc și taxe speciale pentru:

“d) băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este cuprins între 5g – 8 g/100 ml;
e) băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este peste 8 g/100 ml.”