►► canalele mele de YouTube: youtube.com/RaduDumitru (personal) și youtube.com/NwraduBlog (tech) ◄◄
Presa reală o poți număra pe degete în România. Cel puțin așa credeam eu, deși am aflat recent de la o companie că are o listă de presă de aproape 200 de nume.
O mare parte din informația din orice domeniu vine însă acum de la creatori independenți de conținut. Un exemplu la îndemână este legat de tehnologie și gadgets, unde există de la bloguri care scriu și despre acest subiect și până la site-uri ample specializate doar pe acest lucru, plus oameni care activează doar pe video în domeniu.
Ce-am spus mai devreme este însă valabil în toate domeniile. Mulți dintre cei din “presa auto” sunt de fapt independenți care scriu/filmează doar pe propriul canal de social media și poate au și o colaborare cu presa clasică. Turism? Festivaluri? Fitness și îngrijire personală? Istorie, how-to, “teleenciclopedia”? Toate de la oameni independenți, uneori numiți influenceri din diverse alte motive, dar acum analizăm dacă fac parte din ceea ce se numea tradițional presă sau nu.
Presa tradițională a rămas de fapt cu trei mari domenii: politică, economie și sport. De ce? Pentru că accesul este pe bază de acreditări și conținutul se face cu interviuri sau comunicate de presă, iar cei independenți nu prea au chef de asta sau nu se potrivește cu metoda modernă de informare. Există și excepții în fiecare domeniu, desigur. Inclusiv o parte din divertisment și din documentare a fost luată la noi de independenți, că sunt multe podcast-uri mondene sau show-uri de stand-up pe YouTube, nu în televiziunea clasică, sau Zaiafet pe documentare.
Aceasta este lumea modernă. Și cum poți face, prin urmare, bani în ea pentru a finanța respectiva activitate?
Pentru că întâi trebuie să zic despre o idee păguboasă care s-a băgat cumva în mintea oamenilor: nu doar că întreg conținutul ar trebui să fie disponibil gratuit, dar nici măcar să nu fie susținut prin publicitate sau sponsorizare, adică cu bani care vin de la alții, nu de la consumatorul final.
Asta este ridicol din multe motive. De exemplu, de ce ar trebui să scrie gratuit un site de tehnologie despre lansările unei companii? De ce ar trebui să piardă ore în șir analizând un telefon nou, pe gratis, de parcă ar lucra în regim must-carry și astfel de conținut trebuie să fie creat, în timp ce producătorul dă bani în orice alt loc ca să-l promoveze? Așa că bani trebuie să vină de undeva, nu se poate altfel dacă lucrezi mai mult de 4 ore pe zi în acea direcție. În special pe video, care este un domeniu costisitor, este nevoie de bani.
Ce modele de business poți avea deci în acest domeniu? Cum poți monetiza ceea ce faci?
Sunt trei modele de business. Trei moduri de a face bănetul mare, ca să zic așa. Doar trei? Da. Simplu.
Ca și la jocurile free-to-play, dar care fac bani apoi vânzând ceva în plus utilizatorilor dispuși să cumpere: acces înaintea altora la materiale, accesul la anumite materiale disponibile doar plătitorilor etc.
OnlyFans face asta cu succes. Iată o poză gratis, dar pentru show-ul privat plătești. Dacă vreți exemple mai simple, există creatori care fac podcast săptămânal, pus gratuit pe YouTube, dar mai fac încă un episod în plus care este disponibil doar pe Patreon celor care dau 5 euro/lună.
Variante pot fi multe, de fapt. Poate că prezinți mașini pe canalul tău de YouTube, dar pe cel per-pay îți chemi și prietenul cu Lamborghini și faci câte un drag race cu mașina prezentată, ceea ce ar fi conținut destul de mișto. Sau pe canalul per-pay demontezi laptopul pe care pe cel principal doar îl prezinți și testezi. Turism? Două clipuri gratis, alte două sau un Q&A despre acea destinație după paywall. Sunt multe posibilități.
În România merge greu această metodă. Sunt puțini cei care lasă numărul de patreoni vizibil; la unul dintre creatori văd că nici 0,3% din audiența zilnică nu s-a abonat și pe Patreon ca metodă de susținere. Este echivalentul a 10.000 de vizitatori unici pe zi trafic și doar 30 dintre ei dau și 3 dolari pe lună pentru materiale suplimentare sau ca metodă de susținere.
Aici putem să o împărțim în mai multe subcategorii, pentru claritate.
2.1 Materiale sponsorizate de un third party
Adică tu scrii un articol despre un laptop sau faci un clip video despre cum se prepară un cocktail bun, iar undeva în el zici despre sponsorul acelui articol, Tazz. “Vrei mâncare de la restaurant, adusă la botul calului? Folosește Tazz! Și dacă bagi codul “nwBotulCalului” în aplicație, ai încă 5% reducere. Mulțumesc, Tazz!”
Știți genul, se folosește des la străini. Majoritatea youtuberilor pe care-i urmăresc eu au fiecare clip sponsorizat de cineva, de obicei un third party fără legătură cu subiectul, ca să nu fie vreo discuție despre conflictul de interese. Am văzut reclame la pantofi în clipuri despre burgeri, reclame la baterii de camping în clipuri despre telefoane, reclame la aplicații care-ți găsesc prețul cel mai mic la avion în clipuri despre călătorii.
În practică, în România această metodă merge mai greu decât te-ai aștepta. What, și metoda aceasta merge greu? Da. Este un laitmotiv al articolului.
Eu, de exemplu, aproape am terminat de scris un articol destul de lung despre cei 10 ani de când mi-am dat demisia de la un job clasic, de ce am făcut asta, ce a fost bine, ce a fost rău. Mă gândeam “cum ar fi să-l sponsorizeze o bancă ce are diverse pachete pentru antreprenori sau freelancer? Poate chiar cea la care am eu un astfel de pachet de cont de mai bine de 10 ani?”. Mai am aproape finalizat un articol despre cum să asamblezi corect un burger gătit acasă, că unii pun brânza departe de carne sau nu prăjesc un pic chifla. “Cum ar fi să-l sponsorizeze un serviciu de livrare, la modul ‘și dacă n-ai chef să-ți gătești singur, comandă unul din aplicația X!'”. No such luck yet.
2.2 Publicitate clasică pe lângă materialele non-publicitare
Adică din când în când un articol sau clip video sau poză de Instagram sau clip de TikTok este despre serviciile sau produsele unei companii, care te-a și plătit să scrii despre ele. Nu să le lauzi în mod fals, foarte rar se va cere așa ceva. Cei care bagă bani de obicei promovează servicii/produse bune, că păcăleala nu ține mult.
Sau oricum nu au pretenția să le faci păpusă din mătușă, ci doar să le prezinți audienței tale (principalul obiectiv) într-un mod rezonabil și logic. Adică, de exemplu, să nu-i reproșezi unui hotel de 3 stele că nu are saună sau ouă poșate la micul dejun pentru că ar trebui să știi că nu te poți aștepta la servicii ca la 5 stele, dar nici nu plătești ca la 5 stele. Sau evident că un GH6 are senzor și performanțe mult mai slabe decât un full-frame de top, dar cei care au buget doar de GH6 ar vrea să afle ce-i bine și ce-i rău la acel aparat în segmentul din care face parte și în acei bani și față de concurența lui directă, iar o companie nu va avea niciodată probleme să menționezi aceste lucruri chiar și într-un material plătit.
Divaghez. Unele materiale sunt publicitare. Metoda este des întâlnită în România, cu diverse rate de incidență. Eu scriu multe articole lunar, dar cele publicitare sunt în număr fix, oscilând între 5 și 8%, după cum se aprobă campaniile sau dă norocul. Alți bloggeri scriu mult mai rar, dar sunt citiți de mulți oameni, ergo și multe campanii – se poate ajunge la 33% sau 50% articole publicitare. Pe Instagram am numărat la câțiva creatori de conținut (creatoare, de ce să mint?) că 8 din 10 fotografii recente erau reclame la ceva. Acolo e mai greu să te prinzi de asta, că unele au doar un mic (p) la finalul unui text plictisitor de lung plin de învățăminte de viață, dar asta e situația, banii vin.
Îmi spunea recent cineva că de la 300k în sus pe Instagram și 600k în sus pe TikTok deja faci vreo 4.000-5.000 de euro pe lună din astfel de materiale. Mie mi se pare puțin, dar așa o fi. Ideea este că, în România, companiile cam preferă să dea bani pentru a-și vedea numele în materiale dedicate despre serviciile sau produsele lor, nu ca insert în materiale pe alte teme fără legătură sau doar adiacente domeniului lor.
Mie personal mi se pare că ar trebui să fie mult mai deschise la inserturi de acest tip, că pot obține mult mai mult awareness pentru ele ca parte dintr-un material interesant/evergreen/viral pe alt subiect, decât dintr-unul dedicat lor. Dar na, nu eu controlez bugetele, că dacă le-aș controla, pre mulți aș popi și eu! (am parafrazat dintr-o nuvelă, nvm)
2.3 Reclame clasice plătite la afișare, precum bannere, Adsense, YouTube Ads
Știți la ce mă refer.
Voiam să zic că și acestea merg greu în România, dar adevărul este că merg de fapt pe măsura veniturilor și cheltuielilor de aici. Un YouTuber român cu 100k abonați poate face 2.000 de euro pe lună din reclamele care-i rulează înainte sau în timpul clipurilor. Un YouTuber american cu 100k abonați probabil face 6.000 de euro sau poate mai mult. Situația este similară și pe AdSense și alte rețele de reclame.
Rețelele împart venitul din publicitate cu posesorului canalului de social media respectiv, dar veniturile acestea variază mult de la o țară la alta în funcție de domeniu și limbă și concurență pe subiect. La noi poate se plătește cu 5 cenți clickul pe o reclamă la un credit bancar. La americani poate se plătește cu 50 de cenți. (sume scoase din burtă pentru exemplificare, n-am mai studiat în ultimii doi ani aceste diferențe că nu mi-a păsat așa tare de ograda altuia.)
2.4 Bani dați de fani pentru că ești tu cool
În principiu, cam același lucru ca și la modelul freemium, cu diferența că nu dai nimic în plus celui care plătește. Oamenii îți dau bani ca o metodă de susținere, dar nu vor nimic în plus pentru asta. E ca un tips, un bacșiș, un “te susțin să continui tot așa”.
Modelul fan-supported poate îmbracă multe haine sau—iată o glumă bună apropo de expresia aceasta—scoate hainele pe site-uri precum OnlyFans. Majoritatea creatorilor de conținut din OF se bazează pe tips-uri suplimentare de la abonați, nu pe abonamentul plătit deja de aceștia.
Pe YouTube sunt diverse funcții de super-chat și say thanks, la fel și pe Twitch. La unele primești ceva de formă în plus, un emoticon, o culoare specială la nume, o stea pe avatar, chiloții influencerului sau ceva la fel de inutil sau făcut doar ca să vadă ceilalți că tu mai dai și bani, dar fără vreun avantaj real.
2.5 Afiliere
Adică tu folosești linkuri afiliate către anumite site-uri, linkuri cu un tracking special de click. Dacă cineva cumpără un produs pornind de la linkul tău, se cheamă că poate i-ai influențat decizia de cumpărare și magazinul îți poate da un mic comision și ție, de obicei 1%, uneori mai mult.
Afilierea merge tot mai greu în România, cel puțin pe canalele de conținut real. Încă merge bine pe site-urile făcute special de SEO, care captează din traficul Google pentru că sunt mai bine indexate decât magazinul de la care vei cumpăra. Tu cauți “fular albastru” și ajungi pe un site care are un articol de genul “top 5 tipuri de fulare pentru iarna aceasta”, de obicei scris contra a 50 de lei de cineva care face astfel de materiale. Acel articol te trimite pe magazinul care vinde de fapt fular albastru, funcționând ca un intermediar și luând un comision pentru asta.
Trackingul de linkuri pentru alocarea comisioanelor scârțâie însă tot mai mult de când iOS blochează astfel de tracking 3rd party, iar Chrome vrea să facă trecerea aceea la cohorte și alte minuni. Rețelele de afiliere compensează prin diverse metode de first party tracking, dar de obicei în stadiul incipient. Oamenii mai folosesc și dispozitive multiple, se informează pe laptopul de muncă și apoi cumpără de pe telefon în metrou, se consumă tot mai mult conținut fără linkuri (Instagram, TikTok, YouTube doar în descriere) șamd, deci afilierea pe conținut real, nu SEO, este în scădere.
Sau poate nu în scădere per total, că apar tot mai mulți creatori de conținut și poate suma totală din domeniu crește, dar cred că în scădere pentru fiecare individ în parte și considerând audiența sa constantă.
Se poate și așa, dar mai rar. În general, se ajunge în situația aceasta când tu ai adunat cumva o audiență mare și apoi vinzi accesul la ea către companii. Trebuie să fii destul de mare ca să poți cere bani pentru realizarea fiecărui material.
O să ziceți că ce tip de conținut mai este acela, dar sistemul în sine este destul de des întâlnit în lume. Uitați un exemplu din alt domeniu: hipermarketurile cer bani de la toți furnizorii lor pentru a le pune produsele la raft. Nu le garantează vânzări, nu le pun la loc special pe raft (plătești extra ca să fii în capăt, de exemplu), ci este o simplă taxă de acces în incintă. Hipermarketurile au însă mulți vizitatori și deci, dacă vrei ca produsul tău să apară în fața acestei mulțimi, plătești niște bani.
Se poate și în online. Groupon lua bani de la fiecare comerciant care voia să pună o ofertă specială în platformă. Există bloggeri/vloggeri/influenceri de travel care se cazează doar la hotelurile care le dau bani pentru a figura pe canalele lor de social media în clipuri despre respectiva destinație. Mă uit la unii care prezintă vile de lux prin Hollywood și este clar că sunt plătiți pentru asta. La început probabil o făceau pe gratis, pentru a crește numărul de subscriberi prin conținut interesant, dar după o vreme, după o masă critică de abonați, au început să ceară bani pentru că deveneau practic un canal de vânzare, nu doar de promovare cu beneficii mutuale.
Dincolo de un anumit număr de fani, mulți creatori de conținut din Instagram sau TikTok fac același lucru. Pot pune un număr nelimitat de fotografii cu ei veseli sau melancolici la piscină sau în pădure, dar nu mai menționează nici un brand decât pe bani. Nu mai arată gratuit, ca la începuturi, ce șampon folosesc și ce marcă de lapte, ci cer bani înainte de a face asta. Kim Kardashian, de exemplu, cerea un milion de dolari pentru o fotografie de Instagram.
Personal n-am o problemă cu metoda asta. Este dreptul fiecăruia să ceară sau nu bani pentru apariția pe canalul său de social media și este dreptul altora de a accepta sau nu oferta respectivă.
În acest subcapitol devine cu adevărat important cum tratezi subiectul respectiv. Treaba asta stârnește de obicei teamă. Mă uit din nou la străini. Linus Tech Tips sau canalul său secundar ShortCircuit declară fără nici o problemă “ne-a plătit X să testăm noul lor laptop”. O să spuneți “dar cum, review pe bani, ce obiectivitate mai este acolo?” Simplu, este vorba de încredere. Dacă ai încredere că acea companie a plătit creatorul de conținut doar ca să aloce timp și atenția sa respectivului produs, te uiți în continuare. Dacă crezi că l-a plătit ca să pupe produsul respectiv în fund, nu te mai uiți. That simple.
Străinii au trecut de multă vreme de etapa discuțiilor cu “asta e campanie? Sigur e campanie, știu eu!”. Uitându-mă pe discuțiile din jurul unor clipuri sau articole, îi interesează doar dacă au aflat sau nu o informație bună de acolo. Nu le pasă despre cum a ajuns bloggerul/youtuberul în posesia acelui produs sau de ce a creat acel material.
Discuția aceasta, cu de ce străinilor le este mai ușor să facă bani din materialele lor, deși poate nici nu sunt la fel de bune, o păstrez pentru alt articol viitor.
Vreți un avatar în comentarii? Mergeți pe gravatar.com (un serviciu Wordpress) și asociați o imagine cu adresa de email cu care comentați.
Dacă ați bifat să fiți anunțați prin email de noi comentarii sau posturi, veți primi inițial un email de confirmare. Dacă nu validați acolo alegerea, nu se va activa sistemul și după un timp nu veți mai primi nici alte emailuri
Comentariile nu se pot edita ulterior, așa că verificați ce ați scris. Dacă vreți să mai adăugați ceva, lăsați un nou comentariu.
24 comentarii
03/11/2022 la 7:52 AM
Felicitări pt articol. Poate off topic dar eu am luat PS5 copiilor si trotineta electrica datorită tie, Radu, si iti mulțumesc. Esti un influenser de calitate si companiile ar trebuie sa aibă mai multa incredere in tine.
Ionuț(Citează)
03/11/2022 la 8:51 AM
subscriu
Pyro(Citează)
03/11/2022 la 8:51 AM
Apropo de asta, oferta buna la Altex la dual charger, ~80 lei.
https://altex.ro/statie-de-incarcare-hyperx-chargeplay-duo-pentru-controller-dual-sense-ps5/cpd/GAM51P68AA/
Pyro(Citează)
03/11/2022 la 1:22 PM
Da, not bad oferta.
@Ionuț: mulțumesc, mă bucur că ți-a fost utilă informația.
nwradu(Citează)
04/11/2022 la 3:37 PM
Awwww 🤗
Matilda(Citează)
03/11/2022 la 8:39 AM
S-a incercat si la noi monetizarea pe baza abonament sau chiar si numai pe baza de achizitii separate. Imi aduc aminte ca acum vreo 15 ani precursori au fost unii de la un site de subtitrari, care au incercat sa vanda subtitrarile (prin sms, parca). Bineinteles ca n-a tinut, pentru ca imediat subtitrarile ajungeau la liber pe alte siteuri. Exact asa s-ar intampla si cu : “Sau pe canalul per-pay demontezi laptopul pe care pe cel principal doar îl prezinți și testezi.” Va fi mereu unul la inceput de drum care va demonta laptopul respectiv gratis, ca sa adune followeri. Tu ai prezentat numai partea care-ti convine, oarecum simplist (uite clipul – da banul) dar gandeste-te si la utilizatorul de rand. Consider ca am dreptul sa urmaresc gratis reviewul laptopului, pentru ca il ajut pe “creatorul de continut” sa creasca. Poate prezenta statisticile cand negociaza cu firmele. Poate profita de pe urma celor multi care vin sa urmareasca gratis clipurile lui. Dupa ce isi face el masa critica de abonati, poate renunta la gratuitati. Iar eu renunt la el si il urmaresc pe altul, aflat la inceput de drum. Win-win.
Kopa_Kopan(Citează)
03/11/2022 la 1:56 PM
Da, nu-i nimic în neregulă cu asta, și eu cred că informația trebuie să fie gratuită și banii să vină din altă parte, nu de la cititor.
Aia cu “statisticile te ajută oricum” nu prea ține la noi. Nu le cere nimeni. T5 a murit de două săptămâni. Se compară mere cu portocale pe views de text versus video etc.
nwradu(Citează)
03/11/2022 la 8:44 AM
“Străinii au trecut de multă vreme de etapa discuțiilor cu “asta e campanie? Sigur e campanie, știu eu!”.”
Au trecut de etapa asta pt ca creatorii sunt transparenti si spun de la inceput, nu ca la noi.
De exemplu tu Radu continui sa nu marchezi toate articolele publicitare. As zice ca marchezi undeva la 50%, poate mai putin.
Sigur, e mai bine decat pe alte bloguri unde nu se marcheaza mai nimic si e mai bine ca in anii trecuti, cand nici tu nu marcai nimic, dar mai e mult pana departe.
Iar de contat conteaza de ce scrie blogerul despre un produs.
Cunosc situatii concrete in care unii bloggeri au refuzat sa scrie despre anumite produse pentru ca nu li s-au parut de calitate in timp ce alti bloggeri nu numai ca au laudat acele produse, dar nici macar nu au marcat publicitatea.
Marean(Citează)
03/11/2022 la 12:32 PM
Tu practic spui că marcatul este inutil pentru ca TU oricum crezi ce vrei. A zis ceva despre un produs care nu-ți place ție? Sigur este campanie! A lăudat ceva? Sigur e campanie, că pe net se scrie doar de nașpa.
La finalul zilei, tu stai și analizezi tot felul de scenarii și faci supoziții despre un domeniu pe care sigur nu-l cunoști. Alții s-au prins că nu stă viata lor într-un articol de blog sau clip video. Au văzut ceva bun, bine. Dacă nu, nu. Oricum ar fi, dau next.
nwradu(Citează)
03/11/2022 la 12:55 PM
“Tu practic spui că marcatul este inutil pentru ca TU oricum crezi ce vrei.”
Nu stiu de unde concluzia asta. Eu spun ca toate articolele ar trebui marcate si asta ar fi sfarsitul oricarei discutii pe tema asta. Atat timp cat unele sunt marcate si altele nu si nu exista o politica clara in privinta asta, evident ca lumea comenteaza.
Pare ca in ultimii ani influencerii au inceput sa mai marcheze cate ceva doar ca sa nu poata spune nimeni ca nu marcheaza deloc, ceea ce este uratel, dupa mine.
Oricum, marcatul publicitatii este o chestiune de etica a influencerului si atat.
Nu are nici o relevanta ce crede un cititor sau altul.
Cat despre ce stiu eu sau nu stiu – e irelevant, pentru ca multe din articolele nemarcate se pot identifica si fara sa stii absolut nimic despre domeniu.
Marean(Citează)
03/11/2022 la 2:00 PM
Nu ar fi. Oamenii oricum ar fi convinși că și alte materiale sunt tot publicitate pentru că așa li se pare lor că sunt. Eu de exemplu am printre cele mai vizibile marcaje din România, este titlul mare și albastru și scrie și Publicitate sub el. Asta nu oprește pe oameni să creadă că 1 din 2 articole sunt oricum pe bani.
Plus că este o discuție amplă acolo. Ce anume este publicitate? Să publici un advertorial? Să fii plătit pentru a aborda un subiect, dar fără alt input de la sponsor decât “te plătim ca să-i acorzi niște atenție”? Să scrii despre o cofetărie bună, deși nu o faci pe bani? (tot publicitate este) Apar atâtea situații încât s-ar pierde mai mult timp discutându-le.
nwradu(Citează)
03/11/2022 la 2:09 PM
Nu, tu nu marchezi bine publicitatea. Faptul ca e albastru nu inseamna nimic, ca nu stau acum sa tin minte cu ce culoare marcheaza care blogger. In plus, unde scrie pe site ca marchezi cu albastru articolele publicitare? Nu am vazut publicata o politica in acest sens.
Iar categoria este mica si nu atrage atentia.
Modul cel mai simplu si vizibil de a marca este cu (P) la finalul titlului.
Dar in fine, chiar e secundara discutia asta.
Ref la ce reprezinta publicitate… numai tu ai dilemele astea ca daca sponsorul nu a dat cash ci a facut barter atunci nu e publicitate.
Altfel pt toata lumea lucrurile sunt simple: ORICE folos material primit in ORICE forma pentru a scrie trebuie prezentat. Ca e barter, ca e orice altceva, nu conteaza. Orice folos material, e f simplu.
Barterul trebuie si impozitat, de altfel, dar hai sa nu o dam in diverse.
Daca scrii tu despre cofetarie fara sa fi primit bani sau prajituri evident nu e nimic de marcat. Desi unii influenceri spun explicit ca NU au primit nimic.
Marean(Citează)
03/11/2022 la 2:22 PM
Eu cred ca este destul de simplu de stabilit ce reprezinta publicitate. Daca ai primit bani sau altceva la schimb ca sa scrii despre un anumit produs, este publicitate.
Chiar daca nu ti s-a cerut neaparat sa spui anumite lucruri, tot esti influentat de faptul ca ai primit bani si nu poti fi 100% obiectiv.
Daca nu ai primit nimic si doar te-ai dus tu in vizita la o cofetarie, un restaurant, un magazin si ai scris despre experienta de acolo, nu mai intra la categoria publicitate.
Cititorii fideli de obicei isi dau seama cand un articol este scris la comanda sau nu. De exemplu “Turul burgerilor” nu mi-a lasat nici o secunda impresia ca ar fi material publicitar. Sper ca nu m-am inselat.
Andrei G(Citează)
03/11/2022 la 9:59 AM
Foarte misto articolul. Am vreo doua observatii legate de ideile pe care le-ai prezentat aici:
1. Creatorii de continut din SUA castiga de 2-3 ori mai mult indiferent de tipul de monetizare. Asta este oarecum normal in conditiile in care si salariile acolo sunt de 2-3 ori mai mari. Oamenii avand mai multi bani, este mai probabil sa cumpere produsul prezentat decat intr-o tara saraca, cum este Romania.
Acelasi lucru este valabil si la Adsense sau Youtube Ads. Castigi mai mult per click in SUA pentru ca rata de conversie este mai mare sau valoarea achizitiei este mai mare.
2. Ai spus ca firmele prefera materiale dedicate, nu insert in materialele pe alte teme. Poate ca tu nu controlezi bugetele de publicitate, dar ai putea sa propui un test in care sa promovezi ceva pe baza unui cod de reducere si sa vezi care ar fi rata de conversie in fiecare tip de articol.
Dar din ce stiu eu, multi dintre creatorii de continut din Romania nu prea sunt de acord cu campanii cu coduri de reducere pentru ca nu reusesc sa-si fidelizeze suficient de mult urmaritorii incat sa foloseasca exclusiv codul lor.
Andrei G(Citează)
03/11/2022 la 10:26 AM
E mică rata de conversie la bloguri. Facebook s-a angajat la un moment dat că poate măsura precis care e rata de conversie, doar că n-a prea funcționat, iar acolo tracking și targeting sunt la cel ami înalt nivel. Mai ales că pe bloguri (și în special pe acest blog) sunt multe articole și rar se întoarce lumea la ele, așa că dacă un produs/suiect n-a făcut valuri 2-3 zile, peste o lună nu se mai uită nimeni.
Era o teorie la nu moment dat că șansa ca cititorii unui blog să cumpere ceva e mai mare, pentru că e o comunitate care gravitează în jurul acelor domenii. Doar că în practică nu e chiar așa, cei ce se documentează mult sunt și pretențioși, nu cumpără cum văd o reclamă, iar simplul fapt că sunt dispuși să citească și să vorbească despre înseamnă că au răbdare și nu se grăbesc să cumpere nimic.
Dar nu-i nimic, subiectele astea se discută sub o formă sau alta de minim 15 ani. Reiterăm și peste alți 15, cu aceleași rezultate.
dam167(Citează)
03/11/2022 la 2:05 PM
Nu musai asta. Este vorba în principal de audiența mult mai mare pe engleză. Nu doar SUA, ci la nivel mondial. Pe română ești limitat la români si atât.
Greu de făcut, majoritatea nu au astfel de unelte ușor de implementat. E treabă lungă să-ți genereze cineva un cod de reducere.
N-aș numi-o fidelizare. Poate nu ai nevoie în acel moment de acel produs. Poate însă ai auzit de el acum și vei cumpăra peste un an. Poate nu ți se potrivește etc.
Mie mi se pare că publicitatea pe bloguri/video nu este musai despre achiziție în sine. Este în principal despre awareness și explicat cu multe amănunte ceva despre un produs sau serviciu, ceea ce într-o reclamă de 30 de secunde nu poți face.
Am avut experiențe bune cu coduri de reducere, aș zice eu. De exemplu s-au abonat mulți la Genius sau la Yoxo prin codul meu. Mulți = zeci, dar nu mă așteptam la așa de mulți.
nwradu(Citează)
03/11/2022 la 10:14 AM
Interesantă ideea cum că un procent mic din vizitatori se abonează la Patreon pentru că, în mod ironic, e fix ce au zis tot timpul blogării: că like-urile și vizualizările nu fac conversie (sau ceva exprimare de genul ăsta). Ca să te finanțeze cineva (că asta înseamnă Patreon) trebuie să îi placă de tine ca persoană sau să aprecieze foarte mult ceea ce faci – e cam greu în RO pentru că 1) unii s-au chinuit să nu fie plăcuți de lume dând vina pe cititori pentru orice și 2) poate conținutul ăla nu e așa apreciat cum credeau. Am mai spus-o, la noi au toți pretenția să le dai bani pentru că au făcut ceva și vai, oamenii au pretenția să fie totul pe gratis.
N-au pretenția să fie totul pe gratis, ci au pretenția ca ce a fost pe gratis să rămână gratis – că așa s-au obișnuit. Dacă ai lansa de la început un serviciu pe bani ar fi complet altceva.
Ia vezi ce succes au review-urile plătite, că a mai vorbit Linus de asta – spoiler, not much.
dam167(Citează)
03/11/2022 la 11:05 AM
Da, unii creatori de continut tot bat apa in piua ca romanii nu sunt dispusi sa plateasca pentru continut si ca s-au obisnuit sa primeasca lucruri pe gratis. Dar niciunul nu se gandeste ca poate continutul oferit nu este atat de interesant incat sa justifice plata unui abonament lunar.
Si cu toate ca romanii nu vor sa plateasca, ei aleg sa continue cu modalitatea aceasta de a face bani, nu se reorienteaza spre alte domenii. Asta ne arata ca de fapt se castiga destul de bine chiar daca nu suntem la nivelul SUA.
Andrei G(Citează)
03/11/2022 la 10:48 AM
Rata de conversie este de 0.6-0.8% in functie de nisa, incredere a site-ului si alte chichite. Poate fluctueaza un pic in functie si de magazin sau ce tip de promovare ai pentru continut.
Afilierea de conținut aproape că nu mai există la noi, oricât ne-am lupta noi. Pe de alta parte, fata de spamul din trecut, continutul de afiliere s-a imbunatatit masiv. Noi intelegem fenomenul, stim sa ne dam seama de continutul de acolo, de nuante, dar omul de rand care ajunge pe acolo gaseste niste idei decente, fata de spam-ul ce era in trecut. Deh, eram piata mica.
Plus ca afilierea nu functioneaza la fel pe text versus video. Acolo trebuie sa ai alte forme de monetizare, comportamentul omului nu este sa dea click in descriere, pe link-ul din story atat de usor cum ar da pe un link din text. Si ca sa documentezi un video, de multe ori, stai zile intregi sa lucrezi la asta, apoi sa-l pun in aplicare. Nu doar pornesti o camera, dai un hate de 2 minute si ai dat export.
Continutul mai bun se face din concurenta. Nu are nimeni interes sa faca un continut OK daca e singur pe nisa, cel mai bun exemplu e cel de pe travel de la noi. S-au nisat foarte bine fiecare, unii dau un pic de istorie, unii fac can can, unii pe opulenta, unii stil documentar.
Eu sunt de parere ca lumea trebuie sa inteleaga ca si genul asta de munca trebuie monetizata si cu cat sunt mai multe surse de venit(a se citi tipuri de monetizare) creatorul de continut n-o sa pice pe fenta unui brand sau altul.
Cum ai spus si tu Radu, in articol, sunt canale in Romania care au taxa pe fiecare material, dar e total normal sa platesti pentru expunere pentru audienta X, pentru angajatii din spatele audientei X. Ca cine face asta pe termen lung, care are cate un baiat pe montaj, poate unul pe marketing sau habar n-am, un fotograf pentru pitiponceala de pe Instagram, a avut curaj sa joace cartea asta, sa le garanteze un salariu, pana la urma tii niste familii in spate.
Marius(Citează)
03/11/2022 la 11:01 AM
@Marius
in Romania, rata de conversie e mai putin importanta pentru simplul motiv ca stocurile magazinelor sunt mici iar site-urile sunt proaste
stiu cazuri in care influencerul a promovat un produs iar in urmatoarele ore stocul s-a epuizat sau site-ul magazinului a picat din cauza traficului
deci nu mai conteaza cat e rata de conversie, ca magazinele nu sunt in stare sa satisfaca oricum cererea chiar si la rate de conversie mici
sa zicem ca [cineva], care are 1 milion de views/vizitatori whatever pe zi, scrie despre un router iar rata de conversie ar fi 0.1% – asta inseamna ca 1000 de oameni ar cumpara acel router
pariem ca nici macar emag nu are 1000 de bucati pe stoc dintr-un model de router?
Marean(Citează)
03/11/2022 la 11:29 AM
Cred că tu te referi la campanii de reduceri, unde normal că stocurile erau mici. Iar site-ul picat din cauza traficului nu înseamnă neapărat că toți ăia au și cumpărat. Hai să vedem la câte laptopuri nou lansate s-a întâmplat treaba asta.
Eu văd așa problema: profitul pe care-l fac eu ca magazin din vânzarea a 1000 de routere justifică plata pentru conținut la [cineva]? Și dacă da care e limita pentru acea plată? că eu am impresia că e destul de mică și că nu rentează tot timpul să faci asta ca magazin. Așa că mai degrabă plătești o sumă pentru expunere, că oricum nu ai cum să știi că fix de la [cineva] au venit o mie de comenzi.
dam167(Citează)
03/11/2022 la 11:33 AM
nu stiu ce inseamna “campanie de reduceri” dar nu, nu e vorba de BF sau etc
de multe ori influencerul primeste si un cod de discount pt cititorii lui (5% – 10%) si in felul asta magazinul stie exact de unde au venit cumparaturile
plus ca daca ai o avalansa de comenzi in primele 2-3 ore dupa ce influencerul a postat, e destul de clar de unde vin comenzile, nu?
iar daca vinzi 1000 de bucati de ceva, eu zic ca iti permiti sa platesti influencerul cu 1-2 euro pe bucata, nu?
Marean(Citează)
03/11/2022 la 1:01 PM
As zice mai exista o metoda de a face bani, poate chiar cea mai banoasa: vanzarea de produse “proprii”, originale sau doar branduite. Sapca x, surubelnita y, slime-ul z, de obicei chestii usor de facut prin China. De aici se pot scoate cei mai multi bani, e drept ca si cu mai multa bataie de cap.
Cristis(Citează)
03/11/2022 la 3:00 PM
Radu, felicitarile mele.
Ai un blog foarte cinstit si transparent, multe din produsele recomandate de tine le-am cumparat si ma bucur cu succes de ele. Ultimul este incarcatorul triplu de la Samsung, e o bestie.
In rest, cainii latra ursul merge. Ca de ce nu marchezi publicitatea cu panselute roz deasupra titlului in patrate galbene nu intereseaza pe nimeni.
Eu am stiut articolele publicitare si tot am citit. Si am cumparat de multe ori.
Ai un “multumesc” mare de la mine.
Corcoran(Citează)