Jumătate din activitatea de creditare a BCR s-a mutat total în online

M-am uitat în articolele din urmă după niște date. Acum fix un an, pe 20 mai 2020, scriam ce-am văzut la o altă conferință online a BCR. Mă întreb de ce nu fac mai multe companii mari conferințe periodice în care să vorbească despre ce-au mai făcut și ce planuri de viitor au. Dacă e să număr acum, cred că doar operatorii telecom fac asta, iar din domeniul bancar, adică un alt domeniu cu care milioane de români au zilnic interacțiuni, doar BCR.

La conferința de ieri am auzit din nou niște cifre care mi s-au părut foarte mari. Cred că, în ciuda faptului că știu că BCR este una dintre cele mai mari bănci românești, nu conștientizez exact cât de mare. Uitați niște cifre:

• 1,15 milioane de clienți pe George, sistemul lor de banking online inteligent, cu 15% mai mult decât acum un an.
• 9 din 10 clienți George folosesc varianta de mobil.
• 45% din creditele date de bancă, 50% din cardurile de credit și 60% din produsele tip overdraft sunt luate și gestionate de clienți direct din George (în ultimele luni).

Asta ultima este tare de tot. Practic 50% din activitatea de creditare a BCR s-a mutat online, în aplicația George. George, care a împlinit acum 3 ani de la lansare, are 240 de funcționalități incluse, acum fiind în implementare posibilitatea de a vizualiza pensiile de Pilon 2 și 3 din BCR Pensii, multibanking, Google Pay, actualizarea datelor, rambursare anticipată și altele. Pentru o instituție uriașa precum BCR, să ajungi aici în doar 3 ani mie îmi sună a mobilizare pe toate planurile în direcția online-ului.

Încă o cifră: 97% din operațiunile legate de conturi de economii se fac prin George. Aici adopția a fost aproape totală.

Mi se pare… ireal. Adică eu mă consider early-adopter în ceea ce privește comerț online, plăți cu telefonul, făcut cât mai multe chestii de acasă, dar nu credeam că o bancă ce are milioane de clienți va spune “jumătate din toate creditele date se iau 100% prin George”. Nu credeam că atât de mulți oameni se pot adapta atât de rapid la gestionarea din aplicație a serviciilor bancare, în loc de clasicul “lasă că mă duc la ghișeu, ca să nu greșesc ceva”. Adică credeam că se va întâmpla asta, în cele din urmă, dar mă așteptam să fie în momentul când străinii vor avea orașe pe Lună, nu în 2021.

Am auzit spus în cuvinte foarte simple și un rezumat al strategiei lor legat de George și serviciile oferite online: clienții trebuie să-și poată rezolva toate nevoile bancare uzuale de acasă, din aplicația de mobil, astfel încât să nu se deplaseze la bancă pentru asta. Treaba asta permite eliberarea consultanților din bănci de astfel de activități și îi lasă liberi pentru acele servicii ce nu pot fi ușor mutate online, precum consultanță financiară pentru investiții, credite mari, pensii private și altele asemenea, unde este necesar un dialog de durată și explicații ce sunt mult mai bine acordate față în față cu clientul.

Probabil că aceasta este ideea tuturor sistemelor internet banking, de fapt. George pare însă dezvoltat în ritm intens, aplicațiile pe care le folosesc eu de la alte bănci nu au atâtea funcții. Au dat detalii și despre planurile de viitor: îmbunătățirea funcțiilor existente printr-un fine tuning și migrarea George și spre zona de microîntreprinderi. Au deja 25.000 de clienți microîntreprinderi înrolați în George cu care testează funcționalitățile specifice persoanelor juridice, dar serviciul (Micro George?) nu este încă lansat oficial.

Tot în această conferință am mai auzit spunându-se clar nu doar că băncile sunt într-o competiție directă cu serviciile fintech, ci și vorbindu-se admirativ despre suflul nou pe care Revolut l-a adus în această piață. Realist vorbind, mutarea băncilor spre online și creșterea numărului de funcționalități oferite în Internet Banking a fost declanșată și de adopția mare a Revolut în România, iar pandemia din 2020 a dat un nou impuls întregii acțiuni.

Am auzit o altă idee care pare bună: băncile ar trebui să-și lanseze propriile fintech-uri, cum se întâmplă deja în unele țări. Bănuiesc că de asta în SUA marile bănci au în grupul lor de companii și fintech-uri, fonduri de investiții, hedge funds și altele. Treaba asta le permite să se joace mai mult, să testeze noi servicii prin companii mai mici, nu direct cu brandul băncii în față.

De exemplu, BCR și alte bănci din România probabil nu vor implementa prea curând posibilitatea de a cumpăra acțiuni sau criptomonede direct din aplicația bancară, ceea ce Revolut oferă din propriul sistem. Un fintech creat însă de BCR ar putea, în teorie, să ofere asta ca firmă independentă.

O companie mică poate dezvolta și oferi mult mai rapid astfel de servicii ce țin în mare tot de lumea financiară, iar cu o aplicație bine gândită ar putea atrage noi clienți, mai ales dacă mai adaugă pe acolo și diverse posibilități de loializare sau oferte speciale cu diverși parteneri (pe care banca îi poate coopta în sistem, în special dacă le sunt deja clienți). Pe termen lung, daca un astfel de fintech adună mulți utilizatori, poate fi integrat în serviciul bancar principal sau utilizatorii pot fi convinși să devină și clienți ai băncii prin diverse oferte de cross-promotion.

Exemple bune sunt chiar Google Pay sau Apple Pay, care până la urmă sunt servicii fintech oferite de companii ce nici măcar nu au legătură directă cu domeniul financiar. Probabil că cei mai mulți utilizatori de Google Pay sau Apple Pay ajung să cumpere mai multe produse sau servicii de la Google sau Apple în acest mod.

Piața românească pare cam mică pentru această, dar în alte țări se întâmplă deja astfel de mutări.

A fost în conferință și directorul de cercetare pentru securitate IT de la Bitdefender, care a spus niște lucruri interesante despre hacking în perioada pandemiei, dar despre acestea într-un viitor episod al Teleenciclopedia.