Câteva greșeli gramaticale pe care le văd des făcute

Eu sunt genul de om care spune de multe ori care în loc de pe care. Mi se întâmplă când vorbesc, că în scris nu fac de obicei această greșeală, așa că bănuiala mea este că se întâmplă așa deoarece vorbesc repede și mai tai din prepoziții.

Încerc să mă corectez, dar la un clip video recent făcut am descoperit un “care” mare de tot băgat acolo în loc de “pe care”.

Îmi plăcea însă mult emisiunea Pastila de Limbă a lui Radu Paraschivescu la Digi24, care o urmăream mereu cu plăcere și am aflat multe lucruri interesante despre limba română de acolo. Puteți găsi o arhivă pe site-ul Digi24.

De exemplu, poate cea mai surprinzătoare informație aflată acolo a fost că nu se spune “păr grizonat”, ci “păr grizonant” (link).  Poate că acum veți găsi și grizonat pe dexonline.ro, dar termenul corect este grizonant, care înseamnă “cărunt, gri, sur”, pe când grizonat a fost adăugat recent în dicționar la fel ca multe cuvinte care, folosite prea des chiar și greșit, intră oficial în limbă. Mai stați 10 ani și probabil și succesuri va fi o formă acceptată.

Lăsând la o parte care / pe care, iată mai jos o listă de alte greșeli pe care le-au auzit foarte des în jurul meu, în caz că vreți să mai corectați pe cineva:

• mi-ar place este greșit, mi-ar plăcea este corect. Căutați pe net toată explicația, că se aplică doar anumitor forme ale verbului.
• spăsit este corect, spășit este greșit.
• “eu voiam” este corect, nu “eu vroiam”. Verbul este a voi, nu a vroi. Este corect și “eu vream”, de la verbul a vrea. Vroiam pare o combinație între cele două.
• se scrie înșală și așază, nu înșeală și așează.
• “a râde cu lacrimi de crocodil” nu există, ci doar “a plânge cu lacrimi de crocodil”, care înseamnă a plânge prefăcut (link). “A râde cu lacrimi” este suficient (sau puteți utiliza roflmao).
• niveluri, nu nivele (link). Treaba asta o știu de mult, explicată de profesorul de română din liceu, și n-am greșit-o niciodată (sper). Pe scurt, nivele este pluralul de la nivelă, care-i o unealtă de măsurat înclinația unui plan, o “bulă”. Când folosești nivel pentru a exprima etaje, trepte, straturi șamd, pluralul corect este niveluri. Nivelurile unui joc, niveluri în companie, niveluri de zgomot, niveluri de mârlănie.
• virusurile îți strică sănătatea, virușii îți strică doar computerul. Mulțumesc celor care mi-au atras recent atenția.
• “un prieten de-ai mei” sau “o colegă de-ale tale” sunt formulări corecte, nu “un prieten de-al meu” sau “o colegă de-a ta”. (link) Se pare că și ultimele variante sunt acceptate, conform unor site-uri de pe net, dar primele sunt sigur corecte. Explicația vine din faptul că de fapt zici “un prieten dintre ai mei” și prescurtezi la “de-ai mei”.
• delincvent, nu delicvent. (link)
• “ce-i cu prostiile astea” este corect, “ce-s cu prostiile astea” este greșit. Pare logic, că n-ai spune “ce sunt cu prostiile astea”.
• minim și maxim sunt adjective, minimum și maximum sunt adverbe (link). Adică spui corect “caut un preț minim” și “caut minimum 6 kilograme de făină”. Sau “temperatura maximă a fost de 40 de grade” și “s-au înregistrat maximum 40 de grade”.
• “enorm de mult” este pleonasm. Enorm înseamnă deja foarte mult. Pun pariu că am făcut de enorm de multe ori această greșeală și eu.
• “serviciu”, nu “servici”. Femeie de serviciu, elev de serviciu, dispecer de serviciu.

Cu “doar” vs “decât” s-a făcut mai mult buzz în ultima vreme. În construcții restrictive, “decât” se folosește numai alături de negații, în rest se utilizează “doar”, adică este corect “nu aveam decât 5 lei la mine” și “aveam doar 5 lei la mine”. “Aveam decât 5 lei la mine” este incorect.

Asta pe scurt. O greșeală pe care o aud foarte des la televizor este legată de “datorită” versus “din cauza”. “Datorită” se folosește pentru evenimente pozitive (sinonim cu “mulțumită”), “din cauza” pentru cele negative (sinonim cu “din pricina”). Altfel spus, corect este “din cauza ceții, avionul nu a putut decola”, nu “datorită ceții, avionul nu a putut decola”. Corect este “datorită scăderii TVA-ului la alimente, vânzarea de carne de pui a crescut cu 12%”, nu “din cauza…”, dar corect este și “din cauza scăderii TVA-ului la alimente, statul a încasat mai puțini bani la buget”, că are sens negativ.

Greșeala asta însă este foarte frecventă, uneori o aud de multe ori în aceeași zi, mai ales în interviuri. O mulțime de purtători de cuvânt transmit robotic prin telefon “datorită neadaptării vitezei la condițiile de drum, 5 oameni au murit într-un accident rutier”. Este din cauza!

Acordul predicatului cu un subiect multiplu vine cu o mulțime de reguli. Citez una dintre ele

Când termenii subiectului multiplu sunt substantive masive sau abstracte nearticulate, acordul cu predicatul se face la singular.

Carne și brânză se găsește.

Sigur, aș fi fericit dacă toată lumea ar scrie cu diacritice, după cum este limba noastră. Francezii fac efortul de a scris cu accente, nemții cu caracterele lor, nordicii cu ale lor, românii n-au chef să-și respecte limba, să se respecte pe ei, de fapt, scriind cu diacritice. Și nu, scuza că oricum se înțelege ce-ai vrut să zici nu ține. Se înțelege ce-ai vrut să zici și dacă scrii cu cratime în plus sau în minus, cu dezacorduri și cu prea puțini de i, dar ce spune asta despre tine?

Acomodarea la scrierea cu diacritice pe tastatură durează cam două zile cu instrucțiunile de aici și tastatura Romanian (programmers). Pentru mobil, Swiftkey vă recomandă direct cuvintele cu diacritice, iar orice tastatură are și acele caractere disponibile.