un blog de Radu Dumitru

Uitați-vă și pe canalul meu de YouTube, dați un Subscribe dacă vă place.

Am testat rețeaua Orange 5G în 36 de puncte din București

9 Dec 2019  ·

TEHNOLOGIE  ·

38 comentarii

Am făcut probabil cel mai complex test al rețelei Orange 5G din București. Am un telefon Samsung S10 5G cu care am mers în mai multe zile prin oraș, în diverse zone, și am făcut zeci de teste, consumând în total 53 GB de trafic de date doar pe asta. Rezultatele sunt mai jos, apoi concluziile trase de mine pe baza lor.

REȚEAUA 5G ORANGE

Lansarea comercială a serviciilor Orange a avut loc pe 5 noiembrie în trei orașe, București, Cluj-Napoca și Iași, oficial anunțându-se viteze medii de 600 Mbps și maxime de 1200 Mbps. Oferta de lansare este construită în jurul telefonului Samsung S10 5G (pe care-l testez acum prin Orange Smartphone Tester) și a unui abonament cu trafic nelimitat de date, inclusiv în 5G, plus Deezer, Family HD TV Go și alte beneficii incluse.

Acoperirea nu-i totală în cele trei orașe, ci hărțile aproximative sunt acestea (le găsiți pe orange.ro/5g):

Din ce-au declarat sumar cei de la Orange despre noua rețea 5G, trag concluzia că este una de tip NSA Sub6, adică non-standalone în frecvențe mai mici de de 6 GHz.

3GPP, care-i organizația de standardizare în domeniul telecomunicațiilor, a definit două tipuri de rețele:

  • non-standalone (NSA), care-i o rețea 5G în principal în segmentul aerian, construită apoi peste nucleul 4G existent.
  • standalone (SA), care-i o rețea 5G de la cap la coadă.

3GPP recomandă ca primele implementări 5G să fie de tip non-standalone tocmai pentru a realiza o tranziție naturală, din mers, de la 4G către 5G, și de a introduce servicii specifice 5G treptat pentru clienți. Așa sunt toate implementările 5G de până acum.

Trecerea la o rețea SA va permite adăugarea facilă a unor funcții și servicii specifice 5G, precum slicing (împărțirea rețelei pe tehnologii adaptate diverselor servicii ce vor fi deservite de 5G, că poate utilizatorii au nevoie de download foarte rapid, dar mașinile autonome vor avea nevoie de upload rapid și latency mic), virtualizarea avansată

Sub6, care înseamnă în frecvențe de sub 6 GHz, pentru că cea Orange folosește blocuri din frecvențele 3,4-3,8 GHz după propria lor declarație, pe un bloc de 100 MHz. Termenul Sub6 vine dintr-o altă împărțire a rețelelor 5G:

  • Sub6, adică în frecvențele deja utilizate până acum de operatorii telecom. 5G definește un mod de a transmite informația, dar poți folosi acest mod pe orice frecvență, inclusiv deja existentele 700, 800, 1800, 2600, 3600, 4400 MHz șamd. Aceste frecvențe vor asigura acoperire de suprafață mare pentru 5G și viteze de câțiva Gbps.
  • mmWave, adică frecvențe pentru care lungimea de undă a semnalului este de ordinul milimetrilor, și aici de obicei vorbim despre frecvențe de peste 24 GHz. Pe astfel de frecvențe vor fi posibile acele viteze de 20 Gbps și latența de 1 ms promise de magia 5G, dar acoperirea va fi foarte mică și va fi nevoie de foarte multe stații de bază în teritoriu.

Va mai dura câțiva ani până când vom vedea rețele 5G în unde milimetrice în România. În prima parte a anului 2020, ANCOM va face celebra licitație pentru atribuirea de spectru nou către operatorii telecom, dar este vorba de blocuri în benzile Sub6, acolo unde funcționa și până acum telefonia mobilă. Noile blocuri, pentru care ANCOM vrea ca preț de pornire 580 de milioane de euro, le vor permite operatorilor să “adauge mai mult 5G”, ca să zic așa, pentru că, după cum veți vedea mai jos în testele mele, este nevoie pentru a crește și upload-ul la nivelul download-ului.

ANCOM va pune la dispoziţia operatorilor interesaţi spectrul disponibil în benzile 700 MHz, 800 MHz, 1500 MHz, 2600 MHz şi 3400-3800 MHz. În banda de 700 MHz este disponibilă o cantitate de 2 x 30 MHz (FDD) şi 1 x 15 MHz (SDL), în banda de 800 MHz – 2 x 5 MHz (FDD), în banda de 1500 MHz – 1 x 40 MHz (SDL) iar în banda de 2600 MHz – 2 x 40 MHz (FDD). 

În ceea ce priveşte banda 3400-3800 MHz, se vor putea aloca 90 MHz (în regim de funcţionare TDD) pe un termen mai scurt, de 6 ani, şi 400 MHz (în regim TDD) pe un termen mai lung, de 10 ani. (ANCOM)

În caz că vă întrebați când se vor licita și blocuri în domeniul mmWave pentru 5G-ul acela ultra-rapid, CEO-ul unui operator telecom mi-a spus într-o discuție informală că probabil acea licitație va avea loc în 2023. Asta era înainte ca ANCOM să o amâne pe cea curentă de pe 2019 pe 2020, deci nu m-aș mira ca 5G în banda mmWave să vedem abia prin 2025 în România.

După cum arată rezultatele de mai jos, începutul este bun.

CUM AM TESTAT

M-am plimbat cu telefonul S10 5G prin oraș și am testat în diverse locuri. Am făcut teste în mai multe zile, atât în weekend cât și în timpul săptămânii. Am mers cu mașina, am parcat unde voiam să testez, am făcut testul stând pe loc, cu telefonul în mână ca la o utilizare normală. Am testat inclusiv pe ploaie ușoară, care de obicei atenuează semnalul telecom, dar aici s-a dovedit că nu-i așa importantă.

Pentru a măsura viteza, am folosit aplicația oficială Speedtest.net, care-i cea mai bună unealtă pentru astfel de treburi, cu conexiunea setată pe “multi”, nu “single” și serverul Orange România. Am instalat și aplicația oficială Netograf, care face testele cu un server ANCOM, dar rezultatele s-au dovedit practic identice pentru că Orange are peering rapid cu restul ISP-urilor în România, așa că după un timp am renunțat la Netograf.

După unul sau mai multe teste pe conexiune 5G, am forțat telefonul să treacă pe 4G (Setări > Conexiuni > Rețele Mobile > Mod rețea) și am repetat testul.

M-am gândit dacă să testez și în alte moduri, de exemplu conectând telefonul la un laptop pentru a-l folosi ca modem 5G sau poate ca hotspot, dar nu avea rost. Eu vreau să văd ce oferă maxim conexiunea aeriană dintre telefon și antena telecom, iar altele elemente în sistem, precum conexiuni USB sau wifi, pot limita totul.

În plus, Speedtest folosește conexiuni multiple simultane, cum ar face și un PC, iar testele se fac cu transferuri de dimensiuni mari. De exemplu, în testul în care am obținut 697 Mbps, am transferat în total 811 MB. Good enough for me!

TELEFONUL SAMSUNG S10 5G

Acesta este bazat de fapt pe modelul S10+, nu S10 standard, dar cred că devenea prea complicat dacă-i spuneau S10 Plus 5G. Specificațiile sale hardware sunt:

  • ecran 6,7 inchi, rezoluție 1440 x 3040 pixeli, Gorilla Glass 6, AMOLED HDR
  • chipset Exynos 9820 octa-core, 8 GB memorie RAM
  • 256 sau 512 GB stocare internă, fără microSD
  • patru camere foto pe spate: normală 12 mpx, F/1.5-2.4, stabilizare optică; zoom 2x 12 mpx, F/2.4, stabilizare optică; ultrawide 16 mpx, F/2.2; cameră ToF; filmare 4K@60 fps.
  • două camere foto pe față: selfie 10 mpx, f/1.9; cameră ToF pentru defocalizarea mai bună a fundalului
  • wifi 802.11ax, bluetooth, wi-fi direct, senzor de amprentă în ecran, plăți prin NFC, USB 3.1 tip C
  • baterie 4.500 mah, încărcare rapidă 25W, încărcare wireless 15W
  • dimensiuni 162.6 x 77.1 x 7.9 mm, greutate 198 grame, carcasă IP68

Sunt câteva schimbări față de versiunea Samsung S10+ ce are doar modem 4G. În primul rând, S10 5G se încarcă mai rapid, are în cutie încărcător de 25W, nu de 15W, și este compatibil cu standardul USB Power Deliver 3.0, nu doar 2.0.

Acumulator are o capacitate mai mare, 4.500 mAh față de 4.100 mAh (și 3.400 mAh pe S10 normal).

Ecranul a crescut ușor de la 6,4 inchi la 6,7 inchi. Pe spate a apărut suplimentar acea cameră ToF care ajută la defocalizarea fundalului în modul Live Focus. Pe față și S10+ avea două camere.

Singurul dezavantaj este lipsa slotului microSD. Totuși, capacitatea de stocare începe direct de la 256 GB si cred că nu-i o pierdere mare în aceste condiții, având în vedere că primești în schimb bateria mult mai mare și încărcarea mai rapidă.

E un telefon bun, e ca un Note10 fără stylus.

MODEMUL 5G

În interior, o diferență mare este la modemul de comunicație, care acum suportă 5G. Modelul Samsung S10 5G cu chipset Exynos utilizează modelul Exynos Modem 5100, produs tot de Samsung, alături de două unități transmițător-receptor Exynos RF 5500 și un modulator de alimentare Exynos SM 5800. Iată ce fac acestea:

Exynos Modem 5100 – modem, adică modulator-demodulator, adică împachetează datele ce trebuie transmise într-un semnal conform cu specificațiile 5G sau despachetează pachetele primite pentru a extrage din ele datele utile, adică fotografia, filmul, site-ul sau ce altceva aveți nevoie pe mobil.

5100 suportă atât benzile Sub6 cât și cele mmWave, cu viteze maxime de download de până la 2 Gbps și respectiv 6 Gbps. Este compatibil și cu tehnologiile vechi 2G-4G, unde suportă până la 1,6 Gbps download cu 8CA, deși n-am auzit vreodată de o rețea telecom ce face agregare de 8 frecvențe diferite în același loc.

Este construit în tehnologia de 10 nm și suportă modulație de până la 256-QAM în Sub6 și 64-QAM în mmWave pentru a ajunge la acele viteze. Samsung îl utilizează nu doar în S10 5G, ci și în Note10 5G și Note10+ 5G.

Exynos RF 5500 – transceiver, adică transmițător și receptor. Este componenta care ia semnalul pregătit de modemul 5100 și îl urcă în frecvență pe cea necesară transmisiei propriu-zise, adică frecvența pe care “dialoghează” în mod curent telefonul cu stația de bază la care este conectat. Când primești un pachet, face operațiunea inversă de coborâre în frecvență.

RF 5500 suportă 4×4 MU-MIMO, același 256-QAM ca și modemul 5100 și un total de 14 canale de downlink. De ce sunt două astfel de unități în telefon? Nu știu, probabil e nevoie de ele pentru compatibilitatea cu toate tehnologiile anterioare.

Mai interesant este că Exynos RF 5500 suportă doar frecvențe Sub6. Adică, deși modemul Exynos Modem 5100 suportă și semnale în frecvențe mmWave, telefonul Samsung S10 5G nu ar putea emite sau primi în acele frecvențe pentru că hardware-ul care face efectiv transmisia și recepția lor nu suportă acele frecvențe.

Treaba asta nu contează absolut deloc în România pentru că, după cum vă spuneam, vom avea 5G în mmWave abia prin 2024-2025, din ce se estimează acum, și mă îndoiesc că atunci veți mai utiliza tot Samsung S10 5G, ci probabil vreun Samsung S15 5G sau ce-o mai apărea între timp. Personal nu văd acest element ca pe unul negativ.

Exynos SM 5800supply modulator în limba engleză, adică modulator de alimentare pentru componentele de mai sus. SM 5800 suportă și el doar frecvențele Sub6, iar scopul său este să sigure o alimentare cu tensiune variabilă, adică să ofere modemului și transceiverului puterea strict necesară pentru a emite sau primi semnalele în funcție de tipul lor, de frecvența lor, raport semnal-zgomot șamd.

Dacă oferi componentelor alimentate întotdeauna o putere maximă, constantă, ca pentru cea mai defavorabilă situație, autonomia telefonului va fi mică. SM 5800 ajustează constant alimentarea celorlalte două componente astfel încât să ofere o putere mică semnalelor ce pot fi trimise cu putere mică și putere mare atunci când este nevoie de un semnal mai puternic.

Cea mai bună analogie este cu procesoarele moderne, a căror frecvență de lucru variază în funcție de încărcarea de moment pentru a nu consuma multă energie electrică atunci când nu fac operațiuni complicate.

Și asta se află în interiorul telefonului cu care am făcut testele de mai jos.

REZULTATELE TESTELOR

Am scris mai sus cum am testat. Iată rezultatele pe Download 5G versus 4G în 36 de puncte din București:

Și pe Upload 5G versus 4G în aceleași puncte:

Și diferența de Ping e 5G versus 4G:

CONCLUZII

Sunt multe concluzii de tras pe baza rezultatelor de mai sus și le arunc într-o ordine aleatoare mai jos.

1. Acolo unde ai acoperire 5G în acest moment, diferența față de 4G este fantastic de mare, de ordinul 20x, uneori 40x în favoarea noii tehnologii. Indiferent dacă folosești direct telefonul sau îl conectezi ca modem pentru un laptop, vei avea în acest moment o viteză foarte mare.

Sigur, banda aceasta mare de download este disponibilă în prezent și pentru că nu sunt mulți utilizatori pe 5G, că altfel se va micșora, dar rămâne valabil ce-am zis mai sus: în acest moment, dacă ai nevoie de bandă mare pentru cine știe ce scenarii sau aplicații, 5G îți oferă această bandă, în timp ce pe 4G observați ce rezultate am obținut. În timp, probabil că vor fi mai mulți utilizatori pe 5G, dar mă aștept ca Orange să suplimenteze și spectrul trecut în 5G.

2. Cel mai bun rezultat obținut de mine a fost un 692 Mbps obținut la Șincai. Mi se pare un început foarte bun. Dacă pot obține atât de mult cu telefonul pe puținul spectru pe care Orange l-a trecut în 5G din ceea ce deține, mă aștept ca rezultatele să fie mult mai bune după licitația din 2020, când se va aloca spectru suplimentar, moment când telefonul va putea agrega mai multe frecvențe purtătoare.

Toate rezultatele au fost însă foarte bune și destul de apropiate. Altfel spus, când am avut 5G, am avut la maxim în majoritatea situațiilor, exceptând în acele zone de la marginea acoperirii.

Iată un scatter plot cu rezultatele pe 5G comparat cu cele pe 4G în exterior. Pe 5G majoritatea sunt de peste 400 Mbps, în 4G am trecut o singură dată de 100 Mbps în toate testele mele făcute în vreo 5 zile diferite:

3. Upload-ul este mic față de download, dar mereu egal, ba chiar un mic mai mare cu ce poți avea pe 4G în acest moment. Nu știu de ce a fost upload-ul ușor mai mare în 5G decât în 4G, poate că eficiența spectrală este mai bună în noul standard. Oricum, putem spune că rețeaua curentă este una 5G doar pe download, de fapt.

Dacă cei de la Orange ar avea încă pe atâtea blocuri de spectru disponibile, poate că am putea obține și în upload valori de ordinul 600-700 Mbps. În practică, însă, nu este nevoie de ele. Marea majoritate a utilizatorilor nu fac upload masiv (ci doar burst, gen upload de 5 fotografii pe Facebook), iar un upstreaming video ia maxim 30 Mbps constant, dar sunt puțini care vor face asta.

Mai mult, modemurile în sine vin proiectate pentru download, de exemplu specificațiile 3GPP recomandă 1T4R pentru rețele NSA și 2T4R pentru rețele SA, adică 1 canal transmit (upload) la 4 canale receive (download). Rămâne de văzut în viitor, după licitația ANCOM din 2020, dacă vom vedea și upload mult mai rapid.

4. Acoperirea 5G indicată de Orange în harta de pe site (aici) este adevărată, ba chiar din testele mele a ieșit un pic mai mare decât spun ei, nu mai mică. De exemplu, Parcul Grădina Icoanei este într-o gaură de acoperire 5G conform Orange, dar eu am prins chiar acolo 387 cu 12 Mbps. Și Moșilor cu Olari este în afara acoperirii, dar am prins 455 Mbps lângă biserica de acolo.

În alte părți, acoperirea este exact precum indicată pe hartă. La Dedeman în Băneasa am prins o urmă de 5G, dar nu și în fața mallului, exact cum spune harta. Sunt chiar surprins că Orange n-a acoperit și acea zonă, mai ales că au un magazin mare în interiorul Băneasa Shopping Center.

La Swan Office am prins 313 Mbps, deși este la marginea acoperirii. Per total, harta pare foarte realistă.

5. Acoperirea indoor este mai greu de măsurat, că depinzi de o mulțime de factori și nu există o definiție clară pentru ea. Am testat doar în câteva locuri: un magazin Lidl, un magazin Profi și în Mega Mall în două locuri.

Culmea este că atât acel Lidl cât și acel magazin Profi apar pe hartă în zone doar cu acoperire exterioară, dar am obținut ceva și în  interior. Asta nu înseamnă prea mult, astfel de magazine sunt un fel de cutie simplă, cu pereți subțiri.

Am fost uimit însă de acoperirea bună din interiorul Mega Mall. Am obținut 409 Mbps în food court, la etajul 2, și chiar 574 Mbps în magazinul Peek & Cloppenburg de la etajul 1. Nu știu de ce a apărut această diferență, însă acestea au fost rezultatele.

6. Singurul loc unde am obținut rezultate neașteptate a fost în propriul cartier. Stau la granița dintre o zonă cu semnal exterior și una cu semnal și interior, dar rezultatele obținute în fața blocului sunt de 22 Mbps. Destul de slab. N-am o explicație, nu pot da vina pe clădiri înalte pentru că sunt multe spații largi.

7. Ping-ul este asemănător pe 5G și 4G. Uneori mai bun pe 5G, dar nu contează, important va fi când scade la câteva milisecunde.

O latență de câteva milisecunde va fi posibilă doar într-o implementare 5G standalone cu slicing adevărat. Se vorbește despre trei tipuri de servicii 5G, pe scurt Enhanced Mobile Broadband (bandă mare pentru telefoane, cum avem aici), Ultra Reliable and Low Latency Communications (URLLC, pentru latență mică) și Massive Machine-Type Communications (mMTC, care nu-i subiectul acum).

8. Comparând cu alte orașe, Bucureștiul are o acoperire totală mai mică decât Iașiul sau Clujul, deși ca suprafață probabil că este mult mai mare. Personal văd asta ca un avantaj pentru ieșeni și clujeni, că poți avea acum beneficiile 5G-ului în orice colț al orașului, în timp ce în București și împrejurimi nu ai aceeași acoperire.

9. Nu știu unde s-ar putea obține cei 1200 Mbps prezentați ca viteză maximă de Orange. Poate foarte aproape de o antenă telecom? În testele mele n-am trecut de 692 Mbps.

10. Deși în bara de notificări a telefonului scrie 5G, în Speedtest unele teste sunt văzute ca LTE și altele ca 5G. Poate e ceva ce ține de identificatorul stației de bază la care eram conectat, nu știu. Oricum, rezultatele vorbesc de la sine, plus că poți comuta telefonul între 5G și 4G, deci nu am dubii despre ce am testat.

Iată un test făcut în Pipera, pe Dimitrie Pompeiu în fața clădirilor Novo Park, vineri la ora 15 și ceva:

Și rezultatele testelor puse pe o hartă:

    38 comentarii

  1. Felicitari pentru articol, foarte multa munca bine organizata.
    Cred ca cel mai bun rezultat l-ai obtinut la pod Timpuri Noi 697 Mbps.

      (Citează)

    • Da, nu știu de ce am reținut că la Șincai. Când am pus pe hartă datele mi-am dat seama că la Timpuri Noi a fost cel mai bun, dar am uitat să corectez în text.

        (Citează)

  2. Toata lumea pe pod la Timpuri Noi!
    Este ca te plictiseai grav acasa?

      (Citează)

    • De fapt voiam de mult să fac un astfel de articol, chiar și la lansarea 4G aveam în minte ceva așa.

      Aș fi putut să o fac la lansarea Vodafone 5G, dar ei nu mi-au trimis un telefon de teste, iar eu n-am cerut.

      Și da, vreo 3 zile de teste, plus una pentru scris articolul…

        (Citează)

  3. Cătălin Tănase

    09/12/2019 la 8:35 AM

    Eu am luat popcorn-ul și a aștept comentariile despre cancer și fisuri anale

      (Citează)

  4. Tot respectul pentru munca ta, dar eu nu am reușit să urmăresc articolul.

    Upload-ul este mic față de download, dar mereu egal, ba chiar un mic mai mare cu ce poți avea pe 4G în acest moment. Nu știu de ce a fost upload-ul ușor mai mare în 5G decât în 4G, poate că eficiența spectrală este mai bună în noul standard. Oricum, putem spune că rețeaua curentă este una 5G doar pe download, de fapt.

    Ori sunt eu mai greu de cap, ceea ce nu-i deloc exclus, ori vorba cuiva, te cam plictisești acasă. :)

      (Citează)

  5. Acum să ne imaginăm ce viteze avem undeva în pustiu, lângă București, să zicem, dacă la Tineretului ai 8-11 Mbps.
    Cum am mai zis, pentru utilizatorul de rând mi se pare inutil să aibă viteze de sute de Mbps lângă birou sau casă și când pleci din oraș nu se încarcă nici Google Maps decent. Sau cum e la Rimetea, în Alba (Piatra Secuiului etc), unde efectiv nu te poți înțelege om cu om la telefon, ce să mai zic de net. Situația e la fel de proastă ca acum 3 ani. Și cred că mai sunt multe zone turistice unde abia ai un pic de net.

      (Citează)

    • În afara orașelor nu mai ai aceeași densitate de clienți, deci ai putea avea rezultate mai bune sau măcar la fel.

      Greu de zis. Astfel de teste consumă zeci de GB de trafic și nu prea le face nimeni. P3 oferă statistici bune în această privință.

        (Citează)

  6. Salut, excelent articol, felicitări, o să urmeze o perioadă interesantă în următorii 5-10 ani pentru tehnologie.

      (Citează)

  7. “5. Acoperirea indoor este mai greu de măsurat, că depinzi de o mulțime de factori și nu există o definiție clară pentru ea.”

    Serios? Chiar asa? Pia la articolul despre Ancom te plangeai ca nu ofera informatia asta… si acolo vorbim de o tar aintreaga nu de cateva locuri din mirobolanta capitala…..

      (Citează)

    • Păi asta zic și eu, dacă nici ANCOM n-a măsurat-o, cum să o fac eu?

      ANCOM, spre deosebire de mine, are echipamente de sute de mii de euro de la Rhode Schwarz sau altceva la fel de bun cu care măsurătorile pot fi repetate în același mod, în timp ce telefonul nu raportează puterea semnalului către utilizator sau o face la un interval greu de controlat și măsurat. Tot ANCOM are pârghiile necesare pentru a intra în diverse clădiri pentru a măsura semnalul prin diverși pereți, la diverse etaje șamd, chit că o făceau în instituțiile statului.

      Eu ce-ai fi vrut să fac? Să bat la ușa apartamentelor din Pantelimon și să zic oamenilor “mă scuzați, pot să fac și eu un speedtest la dvs în bucătărie lângă fereastră și apoi pe hol, mai în centrul casei?”. Și apoi în Tineretului. Și apoi în Mântuleasa. Și apoi la Victorie în blocurile de cărămidă și în cele de beton și în cele izolate termic și în cele cu luminator și în cele fără luminator.

      Înainte să te indignezi de pomană, gândește un pic.

        (Citează)

  8. Picaoar (puneți voi cratime dacă nu aveți altceva mai bun de făcut) ciorile din cer cu 5g. Și poate acum o sa devina realitate femeie cu 3 tatze.

    Altfel testele sunt degeaba, ești tu cu bunici care sug banda.
    Peste 10 ani când Instagram o sa meargă doar pe 5g, mai vedem.

      (Citează)

    • Ehm, ce?

      Testele arată ce poți avea în acest moment dacă iei un abonament 5G. Nu văd de ce ar fi degeaba din această privință.

        (Citează)

  9. Vezi ca ai facut o greseala legat de lungimea de unda a frecventelor microundelor. Acolo vorbim de lungim de unda de ordinul zecilor de millimetri. De exemplu pentru 4400 MHz avem o lungime de unda de 68mm, iar pentru 24GHz avem 12.5mm.

      (Citează)

  10. iar la sub 6 cum spui tu, nu sînt micrometri ci zeci de cm pînă la cm.
    în metri ai 300 împărțit la frecv în MHz.

    la 300 MHz ai lungimea de undă de 1m
    la 600 ai 0.5m = 50 cm
    la 3000 (3GHz) ai 10cm
    la 6000 ai 5cm

    deci nici vorbă de micrometri.

      (Citează)

  11. Ciudat de mic downloadul pe 4G. Sau s-a conectat doar pe 4G nu 4G+ si nu a facut carrier aggregation? Adica imi amintesc ca acum 2-3 ani cand ma jucam cu un telefon CAT4, aveam spre 120-150Mbps in zona Victoriei-Aviatorilor

      (Citează)

    • În puține locuri am prins 4G+. Acum 2-3 ani era altă situație peste tot :)

      De asta va fi nevoie și de 5G, că pe măsură ce sunt tot mai mulți consumatori, trebuie o bandă mult mai mare pe care să o împărțim cu toții. Traficul din rețea cred că se dublează în fiecare an, dacă țin bine minte.

        (Citează)

  12. Va fi interesant de vazut daca 5G se va transfoma in inlocuitor de net fix, cum se tot prezinta mereu la avantajele lui.

      (Citează)

    • Pentru mulți va fi, da, în special în zone de case.

      Telekom vinde deja acel smart wifi prin 4G, dacă țin bine minte. Este suficient pentru o mulțime de oameni care nu vor wifi de 800 Mbps, ci le ajung și 50 Mbps pentru browsing și Netflix.

        (Citează)

  13. nu se transforma, sunt balarii alea.
    e mult mai scump sa sustii trafic ‘de fix’ prin 5g.

    probabil o sa fie modemuri cu abonamente la preturi pe masura de la operatori.

    Kopa_Kopan:
    Va fi interesant de vazut daca 5G se va transfoma in inlocuitor de net fix, cum se tot prezinta mereu la avantajele lui.

      (Citează)

    • De ce să fie scump? Până la stația de bază operatorul trage fibră optică și oferă doar segmentul last mile prin 5G FWA. Ce-i costa așa mult, antena aia care deservește un cartier de case? Orange a testat deja asta la Cluj anul trecut și a mers bine.

        (Citează)

    • @Radu, ii costa infrastructura din spate :)
      Una este sa ai o retea fixed cu echipamente dedicate in access si alta e sa ai o antena. Dimensionarea retelelor de fix si mobile sunt total diferite fata de ce se intampla acum.
      Daz se migreaza catre retele convergente, se incearca mutarea procesarii (edge computing) mai aproape de antena tocmai sa acopere si acest scenariu, dar nu stiu daca costurile necesare vor putea fi acoperite cu abonamente la pret normal (adica in loc sa dai 10 euro acum la RDS pe 1G sa dai 10 euro la un abonament de 5G mobile cu trafic nelimitat).

        (Citează)

  14. De fapt nici nu exista micrometri, sunt microni. Dar poti sa zici ca la 6.000 MHz ai 50.000 de microni :)

    alias:
    iar la sub 6 cum spui tu, nu sînt micrometri ci zeci de cm pînă la cm.
    în metri ai 300 împărțit la frecv în MHz.

    la 300 MHz ai lungimea de undă de 1m
    la 600 ai 0.5m = 50 cm
    la 3000 (3GHz) ai 10cm
    la 6000 ai 5cm

    deci nici vorbă de micrometri.

      (Citează)

    • Pe mine m-a învățat la unități de măsură că micronul este o altă denumire pentru micrometru. Nu văd nici un motiv pentru care n-ai putea pune prefixul micro la metru.

        (Citează)

    • Iti las aici un articol despre unitatiile de marime ale metrului : https://ro.wikipedia.org/wiki/Metru

      Marian:
      De fapt nici nu exista micrometri, sunt microni. Dar poti sa zici ca la 6.000 MHz ai 50.000 de microni :)

      In inginerie si cercetare denumirea corecta este ordinul de masura + metru … In limbaj colocvial te poti rezuma doar la ordinul de masura doar atunci cand toata lumea stie despre ce este vorba . In toate articolele stiintifice ce redau unitati masurate , folosesc forma prescurtata ori ordinul de masura 10^-x metri.

        (Citează)

  15. Conform hartii Orange de acoperire a semnalului, in Drumul Taberei va fi semnal 5G atunci cand va fi si metrou :)))

      (Citează)

  16. Din pacate aceasta viteza crescuta pe 5G vine cu pretul sanatatii populatiei, sanatate care va fi grav afectata de bombardamentul la care va fi supusa din cauza acestor unde… :-(

      (Citează)

    • Care bombardament? Se folosesc aceleași frecvențe ca și până acum, dar cu datele codate în pachete mai eficiente.
      Frecvențe mai mari înseamnă adâncime de pătrundere mai mică, deci risc mai mic. Antene mai multe, înseamnă puteri de emisie mai mici, deci risc mai mic. Până și ANCOM le-a măsurat și au ieșit la 5% din limita maximă.

        (Citează)

  17. N-ai folosit si tu un Cellmapper, sa pui semnalul 5G pe harta … :)

      (Citează)

    • Am folosit Speedtest, Netmonster și Opensignal, iar la unele am activat funcția de mapare. Nu prea ai ce pune pe hartă pentru că unele stații încă se raportează singure ca fiind LTE, nu 5G.

        (Citează)

  18. Radu in cat timp estimezi ca o sa vedem servicii de router WiFi 5G in piata ?
    In acest moment eu am o solutie de la orange de un router WiFi 4G cu sim si trafic de 50GB pt o casa de vacanta.
    Chiar daca siguranta si stabilitatea pe care ti-o da firul este superioara fata de antena 5G , tu vezi sustenabila varianta asta . Oare cat costa sa iti montezi si configurezi la mine acasa (la cucuietii din deal ) o astefel de solutie ?

      (Citează)

    • @Mircea, depinde foarte mult unde este casa de vacanta. Avand in vedere ca ai deja 4G pare o zona ok, dar o sa mai dureze pana pung 5G acolo. Intai acopera partea de urban evident, ca sa poata sa inceapa sa scoata bani din solutiile 5G si apoi vor extinde acoperirea in rural. Pentru retelel mobile 5G banii vor veni acum din serviciile B2B.

        (Citează)

  19. nwradu:
    Am folosit Speedtest, Netmonster și Opensignal, iar la unele am activat funcția de mapare. Nu prea ai ce pune pe hartă pentru că unele stații încă se raportează singure ca fiind LTE, nu 5G.

    Am înțeles,mersi.

      (Citează)

  20. Catalin Alexandru

    11/12/2019 la 10:27 AM

    Partea nasoala care o retin din testul asta: In mai toate zonele viteza 4G este foarte proasta, incarcarea fiind foarte mare in prezent pe 4G. Putin probabil sa trecem majoritatea pe dispozitive 5G in urmatorii 2-3 ani. Nu cred ca vor mai investi in imbunatatirea 4G, prin urmare in perioada urmatoare pana vom trece majoritatea la 5G vom avea un internet 4G din ce in ce mai prost.

      (Citează)

    Alătură-te discuției, spune-ți părerea:

    Your email address will not be published. Required fields are marked *

    Vreți un avatar în comentarii? Mergeți pe gravatar.com (un serviciu Wordpress) și asociați o imagine cu adresa de email cu care comentați.

    Dacă ați bifat să fiți anunțați prin email de noi comentarii sau posturi, veți primi inițial un email de confirmare. Dacă nu validați acolo alegerea, nu se va activa sistemul și după un timp nu veți mai primi nici alte emailuri

    Comentariile nu se pot edita ulterior, așa că verificați ce ați scris. Dacă vreți să mai adăugați ceva, lăsați un nou comentariu. Fără înjurături și cuvinte grele, că vorbim prietenește aici, și fără mesaje doar de dragul URL-spam-ului. Link-urile către alte site-uri, dar care au legătură cu subiectul discuției, sunt binevenite. Apăsați pe Citează pentru a cita întreg comentariul cuiva sau selectați întâi anumite cuvinte și apăsați apoi pe Citează pentru a le prelua doar pe acelea.

sus