blog demisec cu note fine de tehnologie

Out of office pentru o vreme. Mă găsiți în Instagram Stories și o să pun diverse și pe Facebook. Robotesc și la canalul de YouTube.

Statistici despre divorțuri, căsătorii, nașteri și decese în 2018 în România

5 Sep 2019  ·

GÂNDURI  ·

10 comentarii

Institutul Național de Statistică a scos un raport privind căsătoriile, nașterile, divorțurile și decesele din România în 2018 (cele patru evenimente importante din viața omului, nu?). Probabil știți că-mi plac mult statisticile, așa că l-am citit pe tot.

Am scos mai jos cele mai interesante statistici de acolo, dar îl puteți citi pe tot aici.

De exemplu, iată distribuția noilor-născuți pe grupe de vârstă. Cei mai mulți copii se fac din tați între 30-34 de ani și mame între 25-29 de ani, deși și grupa 30-34 de ani este foarte apropiată la femei. Sunteți în afara acestor vârste și nu aveți copii? Deja ați ieșit din medie.

70% dintre copii se nasc în cadrul unei căsătorii. Aici… nu intuiam această statistică. Adică am destui prieteni care au făcut copii fără a se căsători, deși majoritatea sunt în relații de durată cu partenerul/partenera, dar dacă ar fi fost să ghicesc, aș fi zic că e mai degrabă spre 80% statistica de mai sus. În mediul rural, cifra este chiar de 63,7%, după cum vedeți.

Undeva în text zice încă o cifră interesantă: 47% dintre copiii născuți în cadrul căsătoriei au fost născuți în primii doi ani de căsnicie, din mame aflate la prima căsătorie.

Dintre judeţele cu o natalitate ridicată (peste 9 născuţi-vii la 1000 locuitori) se numără şi judeţele: Bihor, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Iaşi, Mureş, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiş şi Municipiul Bucureşti. Rate scăzute de natalitate (sub 7 născuţi-vii la 1000 locuitori) s-au înregistrat şi în judeţele Brăila, Tulcea şi Caraş-Severin.

În ce privește căsătoriile, în 2018 s-au înregistrat 143.292 de căsătorii, cu 679 mai multe decât în 2017. O diferență infimă față de anul trecut, mai ales raportat la peste 140.000 de căsătorii, ceea ce arată că ritmul în care oamenii se căsătoresc a rămas de fapt constant.

Cele mai multe căsătorii (14,4% din numărul total de căsătorii) s-au încheiat de bărbaţii şi femeile din grupa de vârstă 25-29 ani, urmate de cele încheiate de bărbaţii din aceeaşi grupă de vârstă cu femeile din grupa de vârstă 20-24 ani (12,2%).

Iată distribuția pe vârste privind căsătoria:

Vârsta medie la căsătorie este de 33,8 ani la bărbați și 30,6 ani la femei, decalajul mediu fiind deci de 3,2 ani. Există diferențe între urban și rural. În mediul urban, bărbații se căsătoresc în medie la 34,6 ani și femeile la 31,7 ani; în mediul rural, bărbații la 32,2 ani și femeile la 28,7 ani. În București, apropo, vârsta medie este de 36,5 ani pentru bărbați și 33,8 ani pentru femei, deci eu și Matilda am fost cu doi și respectiv patru ani sub medie, în ciuda tuturor rudelor care ne întrebau de ce nu ne căsătorim mai repede. Voi cum stați, sunteți sub sau peste medie?

30.857 de divorțuri au fost pronunțate în 2018. Iată distribuția pe vârste:

Se vede aici că intervalul în care divorțează cei mai mulți bărbați este de 40-44 ani, deși și cele învecinate au o pondere mare. Pentru femei este practic același lucru, se divorțează cam la fel în intervalul 30-44 de ani.

Dacă vă întrebați cât durează în medie o căsnicie, iată răspunsul:

Vârsta medie a soţilor la divorţ a fost de 43,0 ani pentru bărbaţi şi de 39,3 ani pentru femei. Comparând vârsta medie la divorţ cu vârsta medie la căsătorie (33,8 ani pentru bărbaţi şi 30,6 ani pentru femei) se poate observa în cazul cuplurilor care au divorţat că secvenţa de viaţă maritală durează, în medie, 9,2 ani pentru bărbaţi, respectiv 8,7 ani pentru femei.

Oare de ce? Ce se întâmplă într-un cuplu de abia după 8-9 ani se ajunge la momentul de rupere?

Observați că mai apare o creștere a divorțurilor pe la 60+ ani. M-am întrebat mereu de ce, că știam că de acest spike. Mi-am închipuit mereu că este vorba despre oameni care au stat căsătoriți de dragul copiilor și acum când aceștia au plecat pe la casele lor, își dau seama că nu-i mai unește nimic și divorțează.

Raportul nu include și o distribuție a divorțurilor în funcție de durata căsătoriei, că eram curios câți divorțează după 1-2 ani. Am o teorie că destul de mulți, dar revin altă dată cu ideea asta.

263.463 de persoane au murit în 2018, ceea ce comparat cu cei 190.000 de nou-născuți arată cât de mult scade populația țării în fiecare an doar din cauze naturale, excluzând emigrarea. Tabelul de cifre nu este însoțit de un grafic, dar l-am făcut eu:

După cum vedeți, pe la 60 de ani începe să crească numărul de decese. Vestea bună este, totuși, că după 75 de ani se înregistrează marea parte a deceselor, deci aveți grijă de voi ca să ajungeți în acea categorie.

Motive de deces sunt multe și lista este chiar creepy.

De exemplu, din cei 263.000 de decedați, aproape 150.000 au murit de inimă și alte probleme ale aparatului circulator, incluzând aici atacurile vasculare.

Tumorile sunt pe locul doi, cu 51.000 de decese. Bolile aparatului respirator sunt pe trei, cu 17.000 de decese, deși fumatul și poluarea provoacă afecțiuni diverse și probabil o mulțime de decese sunt cauzate tot de acestea, în special prin categoria tumorilor sau a bolilor de inimă. Accidentele, leziunile din diverse cauze externe și alți factori de acest tip sunt abia pe locul 5, după bolile aparatului digestiv.

Diabetul zaharat omoară anual 2.765 de oameni, deși am senzația că o mulțime de alte decese au diabetul ca factor agravant, nu ca o cauză directă.

România are o mortalitate de 13,3 decese la mia de locuitori, mult peste media europeană de 10,3 decese la mie. Și mortalitatea infantilă până într-un an a fost de 6,4 decedați la 1000 de născuți-vii, dar cu o scădere bună față de anul anterior, de la 1.366 la 1.215 bebeluși morți. Un sistem bun de spitale, în special în mediul rural, probabil ne-ar duce la media europeană.

sursa: Hotnews.

    10 comentarii

  1. Interesante aceste statistici! Multumesc pt aceasta informatie, Radu!

      (Citează)

  2. Poza aleasa pt acest articol este pentru divorțuri? :)

      (Citează)

  3. urat mai suna “nascuti vii”. mortalitatea infantila e imensa… :|

      (Citează)

  4. Mi se pare incredibil de mare mortalitatea infantilă. Mi se părea mare când am văzut-o pe graficul făcut de tine, ulterior m-am speriat și mai tare când ai exprimat-o la mia de născuți.

      (Citează)

    • in 2007 mortalitatea infantila era la 12/1000, deci a scazut la jumatate in 10 ani

      problema este ca nu e uniform distribuita, inca exista judete/ regiuni unde e peste 10 (Botosani de exemplu)

      adica se coreleaza cu saracia

      dar mie nu mi se pare asa de mare, media in europa este cam 3-4/1000

      oricum nu-i problema, suntem pe primul loc in europa si la mame adolescente, adica fetele o iau de tinere si au timp sa fie abuzate si violate asa incat sa faca si mai multi copii

      il astept pe comentatorul ala care o sa zica de selectia naturala :-)

        (Citează)

    • oricum nu-i problema, suntem pe primul loc in europa si la mame adolescente, adica fetele o iau de tinere si au timp sa fie abuzate si violate asa incat sa faca si mai multi copii

      Realizezi că ai scris un rasism voalat?

        (Citează)

    • nu, eu am fost sarcastic.

      dar nu prea inteleg ce legatura are cu rasismul – vrei cumva sa spui că suntem pe primul loc in Europa la mame adolescente din cauza tigancilor?

        (Citează)

    • oricum nu-i problema, suntem pe primul loc in europa si la mame adolescente, adica fetele o iau de tinere si au timp sa fie abuzate si violate asa incat sa faca si mai multi copii

      Wrong! Marea Britanie are cele mai multe mame adolescente, urmata de Romania si Bulgaria.

        (Citează)

  5. Astept un tl;dr

      (Citează)

  6. De ce divortul dupa 8-9 ani?
    A mai crescut copilul/copiii, e mai facila separarea.

      (Citează)

    Alătură-te discuției, spune-ți părerea:

    Your email address will not be published. Required fields are marked *

    Vreți un avatar în comentarii? Mergeți pe gravatar.com (un serviciu Wordpress) și asociați o imagine cu adresa de email cu care comentați.

    Comentariile nu se pot edita ulterior, așa că verifică ce-ai scris. Dacă vrei să mai adaugi ceva, lasă un nou comentariu. Fără înjurături și cuvinte grele, că vorbim prietenește aici, și fără mesaje doar de dragul URL-spam-ului. Link-urile către alte site-uri, dar care au legătură cu subiectul discuției, sunt binevenite. Apăsați pe Citează pentru a cita întreg comentariul cuiva sau selectați întâi anumite cuvinte și apăsați apoi pentru a le prelua doar pe acelea.

sus