blog demisec cu note fine de tehnologie

Căutați o trotinetă electrică? Citiți review-ul de la Ninebot ES2. Urmăriți-mă și pe Instagram și YouTube.

Mitul cu “ai nevoie doar de 30 fps în jocuri” sau de ce este bun un monitor cu refresh variabil

26 Apr 2019  ·

TEHNOLOGIE  ·

28 comentarii

Unii spun că 30 fps este tot ce ai nevoie într-un joc și mai mult de atât este doar fiță, referindu-se la monitoarele de gaming cu refresh mai mare de 60 Hz, plăci video puternice și tehnologia G-Sync.

Este fals. O valoare de 30 fps este minimul necesar și iată de ce.

Vă redau istoria așa cum mi-a fost și mie predată în facultate la cursul de Televiziune: la începuturile cinematografiei, cam acum o sută de ani, s-a pus această problemă – “de câte cadre pe secundă este nevoie pentru ca ochiul să perceapă o mișcare fluentă?”

Testele făcute atunci au arătat că pe la 21 fps ochiul începe să perceapă un șir de fotografii ca fiind o animație, un film, o mișcare naturală. Cinematografia a adoptat atunci o valoare cât mai mică, 24 fps, ca să nu fie nevoie de aparate complexe de proiecție, mai ales că trebuia sincronizat și sunetul. Dacă nu mă înșel, cei 24 fps din cinematografie se păstrează și astăzi.

Niște ani mai târziu era în dezvoltare sistemul public de televiziune și a fost necesară găsirea unui mod de sincronizare a semnalelor TV. A fost aleasă, ca referință pentru sincronizarea diverselor componente din “semnalul TV”, frecvența curentului electric de la priză, care în SUA este de 60 Hz. Ideea a fost genială, că doar televizorul era alimentat de la rețeaua electrică și deci aveai deja în el frecvența de referință.

Televiziunea analogică funcționează cu semicadre (adică se afișează întâi liniile pare, apoi cele impare ale unei imagini), așa că se transmitea cu 60 de semicadre pe secundă sau, în total, cu 30 de cadre pe secundă. În Europa, unde la priză avem o frecvență de 50 Hz, televiziunea funcționează la 25 de cadre pe secundă. Prin urmare, pentru minim jumătate de secol tot ce s-a creat și transmis în televiziune a fost la 25 sau 30 fps, ca să zic așa, și din motive de compatibilitate și portare au fost păstrate ratele de 24, 25 și 30 fps inclusiv în transmisiunile digitale, streaming și orice altceva din lumea modernă de astăzi.

Rețineți însă că este vorba de un minim necesar. Se poate și mai bine.

În particular pentru jocuri, un FPS mai mare face animațiile mai plăcute și mai fluente. Nu există o limită ușor de atins. Dacă aveți placă video care să scoată 144 fps și monitor la 144 Hz, cu atât mai bine!

Nu-i vorba doar de plăcerea ochiului, ci poate fi diferența între victorie și înfrângere. Să facem un calcul. Un monitor normal are rata de împrospătare a ecranului de 60 Hz și asta înseamnă că afișează maxim 60 de cadre diferite pe secundă, chiar dacă placa video este performantă și-i poate da mai multe (iar dacă îi dă mai puține, le repetă pe unele). La 60 fps înseamnă că un cadru nou este desenat pe ecran la fiecare 16,6 milisecunde.

V-ați jucat vreodată Counter-Strike și v-a omorât un inamic parcă fix cu o milisecundă înainte să trageți voi în el? Sau ați jucat Mortal Kombat și primiți o lovitură exact înainte să apăsați Block pentru a vă apăra de ea?

E posibil să fie și de la monitor. Gândiți-vă că, pe un monitor de 60 Hz, trec 16,6 milisecunde între cadrul fără nici un inamic vizibil și cadrul în care primii pixeli ai acestuia ies de după un colț, ca să-l puteți observa și ținti.

Jucătorul inamic trece prin același lucru. Dacă are însă monitor de 120 Hz și placă video performantă, lui îi apăreți pe ecran după doar 8,3 milisecunde. Pe ecranul vostru el încă nu a fost desenat, dar pe ecranul lui v-a văzut și deja reacționează. Dacă are monitor de 240 Hz…

Update: un clip care arată cele de mai sus, făcut de cei de la WASD.ro:

Și apoi mai sunt alte efecte nedorite ce apar atunci când monitorul are rată de refresh fixă, dar placa video îi dă un număr diferit de cadre în fiecare secundă. Cele mai des întâlnite sunt:

  • stuttering: placa video dă mai puține cadre decât refresh-ul monitorului, așa că monitorul le repetă pe unele și imaginea pare că îngheață aproape imperceptibil din când în când, în anumite tipuri de mișcări.
  • tearing: placa video dă mai multe cadre decât refresh-ul monitorului, așa că monitorul le elimină sau amestecă pe unele dintre ele. Senzația vizuală este de “skip”, imaginea pare că sare dintr-o dată.


(exemplu de tearing luat din site-ul NVIDIA)

Numărul acestor efecte nedorite variază de la secundă la secundă, că și jocul are un alt fps în funcție de scena afișată. Într-o secundă placa video generează 50 fps și imaginea pare că îngheață pe un monitor de 60 Hz, în următoare generează 70 fps și treci în extrema cealaltă. Poate nu le observați în mod activ, dar subconștientul le simte pe toate.

Update: avantajul milisecundelor câștigate ca timp de reacție este important doar pentru puțini gameri și de obicei în mediu competitiv. De asta este cam 1% din importanța unui refresh mare. 99% din ponderea avantajelor este dată de dispariția artefactelor vizuale, care apar în orice tip de joc, și de mișcarea mult mai fluidă a oricărei animații, inclusiv a celor din Windows, la o adică.

De asta G-Sync-ul inventat de NVIDIA este mișto. Ideea din spatele G-Sync este ca monitorul să aibă o rată de refresh variabilă, egală în fiecare secundă cu rata de cadre pe care i-o dă placa video, eliminând toate problemele de mai sus. G-Sync este practic prima îmbunătățire majoră adusă monitoarelor după mulți ani, chiar zeci de ani, în care doar plăcile video au fost îmbunătățite. Este ca și cum ar fi îmbunătățit des motorul unui mașini, dar fără a schimba deloc și interiorul său, locul unde stă șoferul.

G-Sync a fost lansat în 2013. Tehnologia era scumpă, doar monitoarele premium de gaming erau compatibile G-Sync, iar gamerii cereau și o variantă mai accesibilă, la jumătatea drumului, un fel de versiune “light”. La începutul acestui an, NVIDIA a anunțat că monitoarele cu G-Sync vor fi de acum împărțite în trei categorii:

G-Sync Compatible: cea mai simplă categorie, include monitoare care pot varia rata de refresh pentru a oferi gaming fără tearing și stuttering. Practic, dacă aveți o placă video bună, ar fi păcat să nu alegeți măcar un astfel de monitor pentru a beneficia la maxim de performanța acesteia. Sunt o mulțime de monitoare G-Sync pe piață.

NVIDIA le testează pe toate, iar certificarea G-Sync Compatible garantează că producătorul nu doar spune despre monitor că are refresh variabil, ci acesta chiar variază într-un interval suficient de mare pentru a fi o funcție utilă în jocuri, de obicei între 48 Hz și cât poate duce monitorul. Cred că aceasta este principala idee de aici: că nu producătorul pune o etichetă pe monitor, ci se fac niște teste pentru asta.

G-Sync : aceste monitoare au și un chip NVIDIA în ele și includ mai multe funcții G-Sync decât cele de mai sus. De exemplu, acel chip poate varia refresh-ul în overdrive al monitoarelor, eliminând un ghosting specific LCD-urilor prin adaptarea rapidă a împrospătării ecranului între două cadre ce altfel ar genera ghosting.

Intervalul în care poate varia rata de refresh este mult mai mare, de obicei chiar de la 1 Hz și până la maximul monitorului. Asta înseamnă că dacă placa video dă de un joc foarte solicitant și scoate doar 35 fps, să zicem, monitorul se poate adapta chiar și la acest refresh foarte mic.

Mai există pe aceste monitoare G-Sync și o tehnologie numită Ultra Low Motion Blur. ULMB-ul micșorează acel blur specific obiectelor în mișcare rapidă pe ecran, adică per total imaginea este mai clară. Poate că în mijlocul jocului nu conștientizați direct avantajul ULMB, dar este genul de tehnologie care face oamenii să spună “ce bine se vede” sau, când trec înapoi la un monitor mai banal, să spună “parcă ceva nu-i în regulă”.

Producătorii de monitoare de obicei integrează acest chip G-Sync în monitoare foarte bune, cu paneluri de calitate, timp mic de răspuns și gamut larg de culoare, iar NVIDIA face suplimentar alte teste de calitate a imaginii înainte de a oferi certificarea G-Sync. Prin urmare, monitoarele G-Sync sunt de obicei printre cele mai bune de pe piață.

G-Sync Ultimate: această certificare este rezervată chiar pentru cele mai bune monitoare și din acest motiv sunt destul de puține pe piață. Momentan site-ul NVIDIA listează doar trei: Asus PG27UQ și Acer X27, ambele de 27 de inchi, și un HP Omen Emperium 65 care are diagonala de 65 inchi și intră în clasa BFGD – big format game display.

G-Sync Ultimate au paneluri HDR la 1000 de nits, timp de răspuns excelent, iluminare full matrix și gamut de culoare DCI-P3. Conceptul de HDR este cunoscut de la televizoarele compatibile și filmele pe care le pot reda cu mult mai multe detalii în zonele luminoase sau întunecoase; același lucru se aplică și în jocuri. În rest, fiecare caracteristică a monitorului este dusă la extrem.

 

Ca o paranteză amuzantă, explicațiile acestea în format text sunt greoaie și ar merge mult mai bine un video care să arate diferența între G-Sync on și off, nu? Culmea este că e imposibil. Ați vedea acel video la un frame rate fix oferit de YouTube pe un monitor care nu are nici un motiv să-și modifice refresh-ul pe YouTube, așa că efectele n-ar fi vizibile. Dacă însă prindeți prin vreun magazin/showroom un monitor G-Sync ce rulează o aplicație demonstrativă, veți sesiza rapid diferența între on și off.

Am văzut acel Asus PG27UQ în acțiune, este uimitor ca specificații și design (și are ecran quantum dots certificat inclusiv Ultra HD Premium, dar este listat la 13.099 lei) și cred că vă dați seama că trebuie împerecheat și cu o placă foarte performantă (sau două) ca să vă puteți bucura cu adevărat de un joc de ultimă oră în rezoluție 4K, HDR și cu peste 100 fps, poate chiar 144 fps. Numele Ultimate este bine ales.

Pe Omen X Emperium 65 nu l-am găsit în România, dar site-ul american Omen by HP îl listează la 5.000 de dolari, preț probabil fără taxe.


Apropo, tot pentru a îmbunătăți fluența mișcărilor de pe ecran, NVIDIA a introdus în drivere o funcție numită Adaptive V-Sync care pare o idee atât de simplă și bună încât mă întreb de ce n-au fost așa dintotdeauna gândit, mai ales că funcționează cu orice monitor, nu doar cu cele G-Sync.

V-Sync-ul clasic, opțiune prezentă cam în orice joc, limitează frame rate-ul plăcii video la valoarea de refresh a monitorului. Dacă monitorul este de doar 60 Hz, V-Sync îi spune plăcii video că nu are rost să se chinuie să randeze la mai multe de 60 fps pentru că acele cadre suplimentare nu vor putea fi afișate.

Problema cu V-Sync este când placa video dă mai puțin de 60 fps. Atunci apare deja stuttering-ul nedorit, dar V-Sync limitează din nou placa video la niște valori rotunjite. De exemplu, placa video ar putea oferi un maxim de 53 fps, dar V-Sync ON o forțează să randeze la doar 30 fps pentru ca fiecare cadru să fie repetat de două ori pe un monitor de 60 Hz. Apare stuttering, dar măcar este constant și egal distribuit (zice rațiunea din spatele opțiunii).

Adaptive V-Sync gestionează mai bine totul:

  • când placa video poate oferi un FPS mai mare decât refresh-ul monitorului, activează opțiunea V-Sync și o limitează pentru sincronizare perfectă cu acesta din urmă;
  • când placa video scade sub refresh-ul monitorului, oprește V-Sync astfel încât placa să dea tot ce poate, nu musai un numitor rotunjit.

Adaptive V-Sync ca opțiune nu apare în jocuri, ci în driverul NVIDIA și este bine ascunsă. O vedeți mai jos într-un screenshot chiar din computerul meu. Lista plăcilor video compatibile este aici, sunt foarte multe. Activați Adaptive V-Sync, veți utiliza mai eficient placa video.

    28 comentarii

  1. Nu știu boss, eu mă joc pe ps4 ;)

      (Citează)

  2. Timpul mediu de reactie al unui om la un stimul vizual este 250 milisecunde, scrie pe google.
    170 milisecunde la stimul auditiv si 150 milisecunde la atingere.

    Aia cu ala care deja te ocheste dupa 8.2 milisecunde e o aiureala. Una mare.

      (Citează)

    • Total de acord. Nu am obiceiul sa comentez articolele, dar asta nu e primul in care Radu face o afirmatie care prezinta numai jumatate din problema, cealalta jumatate nefiind considerata importanta.

      Timpul de reactie al unui pilot de F1 este undeva pe la 200 de milisecunde. Si cam ala e apogeul speciei la ora actuala…

        (Citează)

    • Păi e simplu: ambii jucători au 250 ms pentru prima reacție. Doar că pentru unul situația înseamnă 250 + 16, iar pentru celălalt 250 + 8. Avantajul e minor, dar există.

        (Citează)

    • @benea: ala e timpul MEDIU de reactie, adica unii il au ceva mai mare, altii ceva mai mic. Aceasta variabilitatea in jurul mediei de 250 ms face ca avantajul de 8 milisecunde, adica 3.2%, sa intre in marja de variabilitate si sa fie complet nesemnificativ din orice punct de vedere ai privi lucrurile.

      Of greu cu aritmetica asta, ca statistica e mult spus.

        (Citează)

    • @Marean: Amândoi au timpul de reacție 250 ms. Considerăm astfel de factori egali, la fel cum se consideră și același ping în scenariul de mai sus și că au același mouse, nu unul cu bluetooth și unul cu cablu sau altceva ce-ar putea dezechilibra balanța. Dar după asta, unul face o acțiune mai rapid decât altul, din motive ce țin și de monitor. N-am crezut că trebuie sa mai precizez “considerând toate celelalte elemente ce pot influența acțiune egale”, părea normal.

        (Citează)

  3. Ai facut degeaba Politehnica daca pui botul la prostia asta de marketing si pseudo-stiinta.

    Te provoc sa faci un test foarte simplu : curentul electric de la noi e la 50 Hz. La fiecare 20 ms voltajul este 0. Monitorizeaza pe un monitor cu refresh la 144 Hz cu o aplicatie gen osciloscop sinusoida si pune mana pe un fir live exact cand valoarea este 0. Poate te trezesti dupa cateva incercari.

      (Citează)

  4. Desi monitorul nu știa decât 60 fps pentru mine era ciudat când la CS jucam la 180 fps in loc de 300. Mi-am dat seama că e ceva ciudat doar, fără să am afișarea de fps activă.
    La fel cu 60 vs 100 la cât jucam pe vremuri.

    Mulți nu observă nici efectul “de telenovelă” la unele televizoare, unde se afișează ceva mai mult de 24 fps așa că normal că li se pare doar marketing totul. 😁

      (Citează)

  5. Teniescu:
    Desi monitorul nu știa decât 60 fps pentru mine era ciudat când la CS jucam la 180 fps in loc de 300. Mi-am dat seama că e ceva ciudat doar, fără să am afișarea de fps activă.
    La fel cu 60 vs 100 la cât jucam pe vremuri.

    Mulți nu observă nici efectul “de telenovelă” la unele televizoare, unde se afișează ceva mai mult de 24 fps așa că normal că li se pare doar marketing totul. 😁

    Da! Ma omoara efectul ala “de telenovela”, cum ii spui tu. Si enervant e ca par sa fiu singurul care il observa. Credeam ca sunt eu ciudat si am vedenii. Merci !!!! :) :)

      (Citează)

  6. Matematic ai dreptate, practic si in realitate aproape ca poti fi pus langa Olivia Steer. Nu exista om pentru care acele 8ms sau 16ms sa faca diferenta, poate Flash sau Superman sa poata sesiza acei pixeli care incep sa apara.

    Ignori cu gratie faptul ca toate jocurile actuale, pentru care s-a facut si se face acest marketing agresiv pe monitoarele cu 144Hz si alte prostii, sunt ONLINE. Timpul de reactie, de desenare a pixelilor este nimic ca importanta fata de ping sau lag.

    Daca ai un ping de sub 100ms si dusmanul are 200ms sau peste, l-ai ars. Nu mai zic de situatii in care inamicul are de-a dreptul lag si e pe la 300ms si peste.

    In concluzie orice monitor cu refresh peste 60Hz inseamna bani aruncati pe fereastra. Pentru cine vrea o analogie, degeaba ai Mac Laren P1 cand drumurile sunt din Romania.

      (Citează)

    • Daca ai sti ce de-a minusuri mi-am luat eu pe un forum de specialitate cand am spus fix acelasi lucru insotite de comentarii gen ” boss tu joci doar tetris? ”
      Daca esti jucator profesionist, participi la nu stiu ce concursuri, atunci orice microavantaj te poate ajuta cumva. Ma refer aici chiar si la avantajul doar psihologic ca vezi doamne am monitor cu 1 miliard de HZ si sunt tare.
      Altfel sunt doar bani aruncati pe ferestra.
      Doar ca sunt foarte multi bani de aruncat pe fereastra. Sunt n exemple. Despre cei care isi schimba telefonul la 3 luni ptr ca a aparut altceva mai bengos in conditiile in care nici pe cel “vechi”nu il utilizau la capacitatea lui, ce spui?
      Asa ca discutia este inutila, sunt doar mofturi dar atata timp cat foarte multi castiga bani usor (si multi), trebuie sa-i cheltuie pe ceva.

        (Citează)

    • Nu e chiar asa. In FPSuri (first person shooter) de obicei se tin unghiuri la pixel. Daca ai monitor de 60hz si el are de 144 sau 240, pur si simplu el te vede cand se arata si tu nu-l vezi… Inutil sa spun pentru ce-i care joaca shootere ca e un avantaj imens sa stii unde e adversarul, dar el sa nu stie.

        (Citează)

    • @Gaelex: considerăm că pingurile sunt egale, la fel și alți factori, că acum analizăm monitorul, nu întreg sistemul “mână-mouse-usb hub-procesor-placă rețea-server joc”. Bănuiesc că nu-ți iei monitor de 2500 de lei când ai ping 200 pe servere, nu?

      Te sfătuiesc să încerci cândva un monitor de 144 Hz ca să vezi cât de fluidă este mișcarea (orice mișcare, inclusiv a cursorului în Windows). Văd că toată lumea se uită la paragraful cu milisecundele, dar aia contează în cinci jocuri și doar la nivel competitiv, de asta n-am dezvoltat-o decât ca o curiozitate. Faptul că în orice alt joc îți dispar artefactele de tearing și stuttering este avantajul principal și 99% din beneficiul unui astfel de monitor, de asta afirmația ta cu “bani aruncați pe fereastră” nu este adevărată.

        (Citează)

    • La desene animate miscarea incepe sa fie fluida de la 15fps, complexitatea scenelor este redusa si este indeajuns.

      La filme trebuie cam 25~30fps pentru a fi percepute ca fiind fara intreruperi.

      Jocurile au nevoie de 60fps pentru ca pot aparea brusc scene complexe care duc la scaderea numarului de cadre rezultate din placa video, si este nevoie de o marja pentru a scadea fara a pierde perceptia fluiditatii.

      Monitoarele cu multi Hz au aparut acum cativa ani cand nVidia sa se straduia sa isi impuna ochelarii 3D, Era nevoie de monitoare in stare sa afiseze dublul numarului de cadre necesare pentru perceperea fluida si evitarea durerilor de cap (la propriu) create de ochelarii 3D.

      Ochelarii lor 3D au murit, nu mai intereseaza pe nimeni, iar jocurile nu se mai lauda ca ii suporta. Dar acum incearca sa vanda monitoare cu multi Hz, pentru ca ies bani din testari si certificari.

        (Citează)

  7. E o diferenta cand tragi o concluzie folosind DOAR informatii teoretice culese de pe google si cand incerci si practic!

    In primul rand se imbunatateste fluenta scenelor in miscare -adica aproape toate intr-un shooter- de unde rezulta ca va creste usor si precizia. Miscarea mai fluida e si mai naturala ,deci mai placuta.

    Discutile astea despre 60hz vs 144hz au fost discutate deja de ani de zile. Chiar nu e nevoie de consens, cei care sesizeaza diferenta si se bucura de ea pot sa inteleaga ca exista oameni diferiti care nu o vad. Invers e mai grav, cand cei care nu o incearca sau nu o “vad”, i acuza pe restul – e ca si cum un daltonist ar acuza restul lumii ca inventeaza felul in care percep culorile.

    Repet si eu sfatul lui Radu, incercati tehnologia intr-un showroom si daca nu va place (exceptand pretul), ori e o problema de hardware ori strugurii sunt acrii.

      (Citează)

  8. Ai dat-o in bara grav la faza cu cele 8.2 ms.. de parca ar mai conta, tinand cont de viteza de reactie…

    Ramai pe review-uri la hamburgeri!

      (Citează)

    • Vezi mai sus. Credeam că nu mai are rost să trec în articol chestii evidente de genul “toți au același timp de reacție și același lag la mouse și internet”. Un pic de gândire suplimentară înainte de a comenta nu strică.

        (Citează)

  9. Nene cât hate poti sa ai pentru AMD. Pentru tine practic AMD nu există.
    Procesoarele Ryzen pentru tine nu există (cred ca ai mentionat o singura dată de ele în 2 ani de când au apărut si au pus Intel cu botul pe labe).
    Se pare că la fel este și cu Freesync. Pentru tine nu există. G-sync în sus, G-sync in jos.
    Dacă nu ai aflat, nvidia a cedat si a acceptat freesync pe placile lor https://www.anandtech.com/show/13797/nvidia-to-support-vesa-adaptive-sync-with-gsync-compatible-branding

    Bias-ul chiar nu este ok pentru cineva care se vrea tech.

      (Citează)

    • Venit aici pt. asta. Nici macar o mentiune in tot articolul despre freesync.

      Avand in vedere ca daca ma uit in momentul asta in oferta emag, sunt disponibile exact 100 de monitoare cu freesync si doar 16 cu g-sync, eu as zice ca e destul de evident care din cele 2 sunt mai relevante.

      Trecand peste AMD, e suportat de Intel, care pana una-alta are market share mai mare decat Nvidia si AMD la un loc.

        (Citează)

  10. Timpul de reacție e o chestie, și nu voi argumenta dacă omul poate sau nu să reacționeze în 16ms (probabil că nu).

    Dar, confirm ca ochiul vede diferența de refresh între 60Hz și 85 sau 100Hz. La 60Hz pe monitoarele CRT se vede un flicker perceptibil, mai ales cînd te uiți cu coada ochiului, care în timp e enervant și chiar obositor. La 85 Hz nu se mai vede.

    Deci cîțiva zeci de Hz în plus contează din acest punct de vedere, deci ar tb să ducă și la o percepție calitativă mai bună a jocului, chiar să simți că “arată și se vede mai bine”, chiar dacă nu afectează direct performanța dpdv al timpului de răspuns.

      (Citează)

  11. 30 e acceptabil. 60 e perfect. Mai mult de atat sunt doar fitze.

      (Citează)

  12. O explicatie foarte buna a ce inseamna framerate: https://www.youtube.com/watch?v=DyqjTZHRdRs Recomand si restul clipurilor din serie.

      (Citează)

  13. Eram odata la semafor , și când s-a făcut verde mi-a dat cineva un claxon din spate și nu înțelegeam de ce. Acum îmi dau seama că ăla poate avea parbrizul pe 144Hz și a văzut verde cu 8,2 milisecunde mai devreme….

      (Citează)

    • Excelent, la asta nu m-am gandit :)
      Pana acum credeam ca au acceleratia conectata direct la creier. Fiind gol, are loc suficient sa incapa.

        (Citează)

    • Best comment !

      Cezar:
      Eram odata la semafor , și când s-a făcut verde mi-a dat cineva un claxon din spate și nu înțelegeam de ce. Acum îmi dau seama că ăla poate avea parbrizul pe 144Hz și a văzut verde cu 8,2 milisecunde mai devreme….

        (Citează)

  14. Parca la TV te-au prins copiind? Sau era altul din gasca “prima banca, primul rand” .

      (Citează)

    Alătură-te discuției, spune-ți părerea:

    Your email address will not be published. Required fields are marked *

    Vreți un avatar în comentarii? Mergeți pe gravatar.com (un serviciu Wordpress) și asociați o imagine cu adresa de email cu care comentați.

    Comentariile nu se pot edita ulterior, așa că verifică ce-ai scris. Dacă vrei să mai adaugi ceva, lasă un nou comentariu. Fără înjurături și cuvinte grele, că vorbim prietenește aici, și fără mesaje doar de dragul URL-spam-ului. Link-urile către alte site-uri, dar care au legătură cu subiectul discuției, sunt binevenite. Apăsați pe Citează pentru a cita întreg comentariul cuiva sau selectați întâi anumite cuvinte și apăsați apoi pentru a le prelua doar pe acelea.

sus