blog demisec cu note fine de tehnologie

Out of office pentru o vreme, voi mai posta pe Instagram și YouTube. Articolele sunt programate, robotul este la butoane.

3 probleme și 3 sfaturi pentru munca pe cont propriu

16 Feb 2019  ·

GÂNDURI  ·

35 comentarii

Am văzut la Zoso un clip bun despre ce-i dificil când ești freelancer și am făcut și eu unul cu problemele de care m-am lovit eu și câteva sfaturi pentru cei ce plănuiesc să facă asta, indiferent că vor să fie bloggeri sau să activeze în complet alt domeniu:

Linkuri despre care zic în clip:

Personal mi-ar plăcea să-i văd și pe alții vorbind mai mult despre acest subiect. Răzvan Baciu s-a lovit probabil de multe probleme făcând două magazine online, Neștian a cam zis-o la Digi24, Hoinaru, care recent spunea pe Facebook că împlinește 10 ani de propria lui firmă și sunt sigur că ar avea multe sfaturi de dat din propria experiență, iar de Bobby Voicu nici nu mai zic, făcea asta în clipuri video, dar de doi ani n-a mai scos vreunul nou.

Dacă aveți întrebări despre aceste aspecte, lăsați în comentarii și încerc să răspund.

    35 comentarii

  1. Felicitari!

    De prin 2011 cochetez si eu cu partea asta, insa fondurile sunt “insuficiente pe persoana fizica” iar ca sa faci un switch radical cu rate la apartament, masina si copil, e mai greu 🙂

    Momentan sunt ok, dar tot nu pot trece pe cont propriu, am nevoie de un venit constant.

      (Citează)

  2. Not for me, chiar lucrez de acasă de 2 luni(temporar) și nu îmi place: spre muncă mai faci mișcare, mai vezi o gagicuță ceva, mănânci cu colegii (e free lunch la firma unde activez), schimbi o părere și o glumă. Singurul avantaj este că nu stau in trafic.
    Cred că depinde și de personalitatea fiecăruia, am in echipa un coleg care o luase razna din cauza freelance-ingului(e o persoana f extrovertita), chiar a divorțat.

      (Citează)

    • Da, e cu dus și întors. Și eu probabil că aș găsi mai multe subiecte pentru blog dacă aș ieși zilnic din casă.

      Pe de altă parte, știu mulți oameni care, ca freelanceri, și-au închiriat pe undeva un birou și lucrează de acolo. Impact Hub, te strângi cu alți 5 oameni și închiriezi un spațiu în altă parte, te duci în cafenea etc. De cele mai multe ori, sunt bani pierduți.

        (Citează)

  3. Si eu am intampinat probleme, cu greu am gasit trolere asa mari ca sa incapa tot comisionul .

      (Citează)

  4. Salut. Cam asa e si programul meu. Voi cum reusiti sa treceti peste durerea de ochi?

      (Citează)

    • Personal nu am probleme cu ochii. Dacă te dor, cred că ai nevoie de un monitor bun (flickereala tubului de neon din interior nu este sesizabilă, dar ochiul o resimte), iluminat corect în cameră, pauze, poate ochelari de protecție pentru monitor.

        (Citează)

    • Am ochelari de cand eram mic si ochii in general sensibili. Stau cu ochii in ecrane cel putin 12 ore pe zi. Nici monitorul, nici tv-ul nu sunt extraordinare. Nu am nici o problema cu durerea de ochi.
      Imi aduc aminte primul loc de munca. Foloseam CRT-uri si acasa tot CRT aveam. Atunci chiar aveam probleme.

        (Citează)

  5. Referitor la niste comentarii anterioare referitoare la lipsa de feedback, eu chiar am crezut ca ai un job “normal” in restul timpului si nu ai timp. Poate te supara ca imi imaginam ca poti sa faci ce faci cu blogul tau doar in “timpul liber”, dar acum ma bucur ca nu e doar un hobby. More for me.
    Imi place drumul pe care mergi (blogarind ma refer). Si intru relaxat pe pagina ta pentru ca ai ales sa faci continut fara shaming si fara hatereala gratuita. Mi-ar placea sa se dezvolte aici o comunitate mai stransa de comentatori, nivelul fiind clar mai ridicat decat al colegilor de peste gard.
    Nu iti face griji ca mai suntem rai prin comentarii, asa ne-am obisnuit ca se face. Revenim tot timpul.

    Si, bai colegi vizitatori, hai sa fim si noi mai activi si sa venim si noi cu feedback constructiv cat de des putem. Omul asta chiar munceste.

      (Citează)

    • Mulțumesc!

        (Citează)

    • Referitor la feedback, ceva ce s-a tot zis pe aici si confirm ca si pentru mine este un motiv pentru care nu prea comentez, sectiunea de comentarii lasa de dorit. Am patit de multe ori sa vreau sa zic ceva si sa imi ramana comentariul in moderare pentru un timp inacceptabil de lung. Daca la colegii de peste gard se intampla sa imi ajunga un comentariu in moderare, in maxim jumatate de ora imi este aprobat. Aici am patit sa stau ore intregi in moderare, lucru care distruge orice dorinta si posibilitate de dialog. Cred ca ar merita revizuit acest sistem, mai ales daca stii ca nu ai posibilitatea sau nu ai obiceiul sa verifici suficient de rapid sectiunea de moderare. Se ajunge prea usor acolo si devine frustrant. Pe langa asta, mai sunt comentarii care semnaleaza erori in text (greseli gramaticale, linkuri gresite) ce nu sunt luate in considerare, dand impresia ca Radu nu prea citeste comentariile de la articolele lui.

        (Citează)

    • Unele comentarii nu intra in moderare. Presupun ca exista un filtru pe baza unor reguli. Cred ca cea mai buna solutie ar fi ca Radu sa afiseze regulile respective.
      Inteleg ca exista probleme, dar asta e singurul blog la care nu mi s-a blocat vreodata un comentariu fara motiv.

        (Citează)

  6. Am zis tot ce era de zis in alea 80+ de videos :))

      (Citează)

    • Daca e sa discutam de resurse si oameni care povestesc prin ce trec, recent am citit Company of 1 de Paul Jarvis si e cartea pe care as recomanda-o oricui vrea sa porneasca ceva relativ mic pe cont propriu (de la freelancer la un microbusiness). Nu cred ca e o carte buna pentru cei care vor un business mare, cu multi angajati, de asta spun “relativ mic”.

      Paul Jarvis are si un blog foarte misto unde scrie chestii interesante (cu tot cu un newsletter la care merita sa te abonezi).

        (Citează)

    • …și în podcasturile The CEO Library + planul pe un an cu cărți pentru antreprenori/freelancers pe care-l primesc toți abonații noștri la newsletter :P / shameless self promo.

        (Citează)

  7. Treaba asta cu lucratul de acasa e fix cum ai spus. multi au impresia ca daca lucrezi de acasa ai timp la discretie…. stiu ce zici..

      (Citează)

  8. “Personal mi-ar plăcea să-i văd și pe alții vorbind mai mult despre acest subiect”

    Personal mi-ar plăcea să văd și pe alții scriind mai mult despre subiect.

    Nu am răbdare să mă uit 10 minute la ceva ce aș putea citi in 2 minute.

    Probabil nu-s singurul, vezi diferența între afișările articolelor de genul și numărul de vizualizări în YouTube.

    Dacă știam că e video îl mai lăsam 2 zile și citeam direct comentariile.

    Te urmăresc chiar dacă nu prea comentez, dar video doar cel cu roțile. Ti

      (Citează)

    • Exact !
      nici eu nu m-am uitat.

      E oarecum amuzant că citesc comentariile fără să fi văzut clipul. Dar asta e. REFUZ să mă uit la video-bloguri în care oamenii ăia doar vorbesc și deci ar putea să scrie la fel de bine. Mă uit la videouri în care se filmează altceva decît prezentatorul.

        (Citează)

    • Eu il ascult pe Radu pe drum. Îmi pun căștile și între câteva stații de metrou e numa bine. (Îmi place mai mult când e singur, dar shh)

        (Citează)

    • Cătălin: Nu am răbdare să mă uit 10 minute la ceva ce aș putea citi in 2 minute.

      N-ai putea, tot 10 minute ar lua de citit. Sau poate că 8 minute, dar așa nu mai faci nici un efort în afară de a te uita la ecran, că nu trebuie să mai urmărești linii și fraze pe ecran.

      În plus, pe video poți transmite mai bine unele lucruri prin gesturi sau felul în care vorbești.

        (Citează)

  9. problema cu durerea de ochi o am si eu. Monitor bun, ochelari etc dar munca prea multa trece peste ele

      (Citează)

  10. @Radu, cum mai e cu taxa de salubrizare pe sectorul 4? In 2018 spuneau ca daca ai firma in apartament, se plateste suma mai mare dintre cea datorata de persoane versus firma. Anul asta e 50 de lei pe luna pentru firme deci rezulta ca trebuie sa platim 600 pe an. Nicaieri nu scrie modalitatea asta de calcul. cum facem?

      (Citează)

    • Nu știu. Mie mi-a venit la impozit să plătesc pe persoană fizică 12 lei și atât.

      Au fost declarate nelegale creșterile de anul trecut. Nu știu exact ce se va întâmpla pe PJ sau PFA, aștept să văd dacă zice ceva Primăria..

        (Citează)

    • Pai da, si mie mi-a venit pe persoana fizica dar astia de la locale nu stiu daca si ce firma ai, plus ca pe firma e alta cale de notificare. Mai bine nu platesti pe fizica ca te vor forta pe firma apoi alergi sa iti dea banii inapoi pentru fizica.

        (Citează)

  11. În realitate, treburile ”pe bune” trebuie să fie alimentate de către cheițe de aur.

    Nu știu de nicio poveste de succes în care unul din garsonieră să devină multi-miliardar într-un deceniu.

    Noi, românii, încă rămânem (și poate o să stăm, ăsta e coșmarul suprem) la stadiul de pigulitori pentru că, până la urmă, dacă eu vreau să deschis o uzină de produs mașini (autovehicule), fără să am cunoștiințe de inginerie, cine să mă ajute să-mi îndeplinesc visul? E ridicol și foarte detașat, dar faptul că nu există acel fighting chance (pe bune), atunci așa se face un fallout/cascade effect amestecat cu efectul domino

    Cam așa și aici cu freelancing-ul. E o piguleală constantă sau cu intermintențe. Atunci când îți iese, îți iese, no problem… dar procedura e ca în Limbo și după niște ani, ajungi să-ți pui în cap întrebări de genul dacă s-a meritat uzura pe anii ăștia când puteia să te mulțumești cu mult mai puțin.

    Recopeiz un comentariu pe care i l-am scris lui Cetin fiindca nu e aproape nimic de schimbat:

    Singurele business-uri care au `succesuri` sunt alea care au spatele asigurat in mod sinecurist, nomenclaturist, sau pe baza de cheite de aur la resurse infinite/indefinite (gen inner-party relations si masina de inventat bani la propriu din tastatura).
    Cam si de aici se poate trage o concluzie analogica, in caz ca cineva mai ramane nedumerit, de ce e multa ofuscatie cu coruptia din Romania: aceasta consta in faptul ca acele cheite de aur pentru succes sunt in continuare neimpartasite si, in consecinta, nu sunt accesibile; iar oricine care vine cu o idee, cu un proiect, cu ceva, e dat la o parte si devine ”luzărul perfect” (s-o citez pe Sidonia Bogdan) chiar dinainte sa inceapa. Prin urmare, unii raman bogati, restul se descurca cum pot.

    Restul sunt servicii menite pentru online, fara facilitati si astea sunt temporare care devin povesti pline cu amaraciuni ale oamenilor, de care soarta proprie a fost dinafara controlului lor.

    Ceea ce nu ne ramane de concluzionat faptul ca momentan, in Romania, nu se vrea sa se faca…

      (Citează)

    • Nu, asta e fals. E de fapt o metodă de a te scuza că nu încerci ceva pe cont propriu, spunându-ți că doar cei cu pile sau relații au avut succes.

      În realitate, dacă te uiți sau citești diverse povești de succes, vei vedea că unii au pornit din garsonieră, că alții s-au chinuit ani de zile crescând constant, că alții au dat faliment de 2-3 ori și și-au vândut tot ce aveau înainte de a le merge din nou bine pentru că n-au renunțat șamd.

      Eu știu o mulțime de oameni de acest tip, inclusiv din cei care au dat faliment de au rămas fără casă, s-au mutat la cea mai ieftină garsonieră, dar nu au abandonat și au continuat să creadă în ce fac. După un timp le-a ieșit.

        (Citează)

  12. Apropo, n-am văzut nici eu filmul, urăsc “vlogurile”, oricât de mișto pare subiectul, prefer oricând să citesc.

      (Citează)

  13. Am două observații.
    Prima:
    Chiar și când ești angajat trebuie să ai pusă deoparte o sumă suficientă pentru a trăi (împreună cu familia) cel puțin șase luni (chiar și în modul supraviețuire).
    În cazul meu, tot în 2012, am fost pus pe liber brusc. Am reluat atunci o activitate pe care o mai făcusem cu mai mulți ani în urmă. Nu am avut când să fac faza aceea de pregătire de care vorbea Radu.

    A doua:
    Dacă ai un copil mic, acesta, văzându-te acasă în permanență, va cere în permanență atenția ta. Până pe la zece ani (sau până îi dai telefon/tabletă :) ), nu poate să înțeleagă că tu ești la serviciu acolo, la birou.

    Mai e un subiect care îmi dă mâncărimi, dar e oarecum conex. Relația cu băncile (cel puțin la început).
    N-am înțeles niciodată de ce, pentru bănci, un freelancer e considerat mai riscant decât un angajat. Adică unul care lucrează pe cont propriu de cinci-șase ani, trăind cu familia din activitatea asta, pe care o gestionează el însuși și pe care, natural, vrea să o crească, e mai riscant decât un angajat, deși pe acesta din urmă poate să-l dea afară patronul a doua zi, printr-o „restructurare”.

      (Citează)

    • E mai riscant in primul rand pur si simplu pentru ca ai mult mai putina informatie despre el decat despre un angajat. (Riscul este incertitudine, prin definitie). Tot de aia nu se crediteaza nici start up uri. Si-apoi mai e si partea de colateral, care la freelancing e zero.

      Si nici bani nu se fac, asa ca bancile pur si simplu aleg sa nu-si bata capul. La angajati bancile castiga motivare si loialitate creditandu-i, chiar daca nu castiga bani.

        (Citează)

    • Adrian: Dacă ai un copil mic

      Nu știu, voi vedea în viitor. Pe mine mă entuziasmează gândul că îmi voi putea vedea copilul crescând, în loc să stau 10 ore pe zi plecat de acasă.
      După o vârstă, însă, îl voi duce la grădiniță, că e importantă socializarea.

      Adrian: N-am înțeles niciodată de ce, pentru bănci, un freelancer e considerat mai riscant decât un angajat.

      Întâi ce-a zis Marean, că de fapt nu știi exact cât îi va merge bine, iar băncile își fac planuri pe 20 de ani legate de tine.
      Apoi, marea majoritate a clienților sunt angajați și procesul de verificare este simplu. De ce să te complici cu analiza acelor puține cazuri de freelanceri, care oricum vin cu risc mai mare, pentru 2-3 astfel de clienți?

      Eu personal n-am avut probleme până acum. M-am dus cu raportul de venit scos de la ANAF, a fost acceptat.

        (Citează)

  14. În plus, pe video poți transmite mai bine unele lucruri prin gesturi sau felul în care vorbești.

    Asta e o contradicție directă a propunerii că poți asculta audio-only.

    Din punctul meu de vedere, a citi TEXT în loc de a privi un VIDEO este o formă de “content on demand”, skipez mult mai ușor un text (vazînd cu “coada ochiului” ce skipez) decît dînd skip 5 secunde unui video, în care caz pierd definitiv acele 5 sec.

    Sîntem în secolul vitezei nwradule, nu ești medicul meu să ascult cu sfințenie fiecare cuvînt și eventual să plătesc consultația. Ești relativ interesant, dar nu ATÎT de interesant să-mi dedic 10 min sau cît o fi, să te ascult. Viața e scurtă.

      (Citează)

  15. Intrebarea mea e mai simpla, te ocupi numai de blog sau mai faci si altceva? Veniturile din blog sunt suficiente, sau e nevoie de un “job”serios facut chiar si de acasa?

    Ce ar putea face cineva de acasa? Exemple … ?!

    Multumesc!

      (Citează)

    • Eu doar blog. Am venituri bune, dar sunt puțini în România care pot spune asta și nu cred că e ușor de replicat.

      Poți face multe de acasă. Unii fac bani din afiliere, fără nici un site propriu de conținut, alții fac programare, grafică, PR, social media, AdWords, chat erotic, masaje etc. Habar n-am ce să-ți zic, pleacă de la ce știi să faci și vezi dacă poți adapta.

        (Citează)

    Alătură-te discuției, spune-ți părerea:

    Your email address will not be published. Required fields are marked *

    Vreți un avatar în comentarii? Mergeți pe gravatar.com (un serviciu Wordpress) și asociați o imagine cu adresa de email cu care comentați.

    Comentariile nu se pot edita ulterior, așa că verifică ce-ai scris. Dacă vrei să mai adaugi ceva, lasă un nou comentariu. Fără înjurături și cuvinte grele, că vorbim prietenește aici, și fără mesaje doar de dragul URL-spam-ului. Link-urile către alte site-uri, dar care au legătură cu subiectul discuției, sunt binevenite. Apăsați pe Citează pentru a cita întreg comentariul cuiva sau selectați întâi anumite cuvinte și apăsați apoi pentru a le prelua doar pe acelea.

sus