►► canalele mele de YouTube: youtube.com/RaduDumitru (personal) și youtube.com/NwraduBlog (tech) ◄◄
Traversele pe care se prind șinele de tren sau de metrou par a fi cel mai puțin important element al căilor ferate, dar tipul lor contează în întregul ansamblu. Traversele se fac din beton, dar în multe cazuri încă se folosesc traverse de lemn pentru că sunt la fel de rezistente și ușoara lor flexibilitate diminuează vibrațiile resimțite nu doar de rulmenții boghiurilor, ci până la urmă și de călătorii trenului.
Iată un nou tip de traversă văzut la Expo 2017 Astana, genul acela de idee ce ar putea îmbogăți masiv inventatorii săi italieni. Proiectul este numit Greenrail și a primit deja finanțare pentru cercetare inclusiv din partea Uniunii Europene prin programul Horizon 2020, așa că probabil va avea un viitor.
Traversele negre sunt făcute din plastic și cauciuc reciclat ce îmbracă un nucleu dur de beton, iar mai exact pentru un kilometru de cale ferată s-ar folosi 35 de tone de deșeuri, reciclându-se astfel o mulțime de materiale care altfel se biodegradează foarte greu. 35 de tone!
Fiind făcute din astfel de materiale, micșorează vibrațiile și zgomotul, îmbunătățind până la urmă confortul călătorilor și durabilitatea angrenajelor. Există și alte avantaje interesante pentru administratorii infrastructurii, precum rezistență mai bună la îngheț și căldură, rezistență mai mare în timp la alți factori de mediu și altele ce micșorează costurile de mentenanță și cresc durata de viață.
Mai mult, că tot era o expoziție legată de Future Energy, pe fiecare traversă se pot monta celule fotovoltaice. Un kilometru de astfel de traverse poate genera 150 kWh de electricitate. Nu-i rău.
Alte articole de la Expo 2017 Astana:
Vreți un avatar în comentarii? Mergeți pe gravatar.com (un serviciu Wordpress) și asociați o imagine cu adresa de email cu care comentați.
Dacă ați bifat să fiți anunțați prin email de noi comentarii sau posturi, veți primi inițial un email de confirmare. Dacă nu validați acolo alegerea, nu se va activa sistemul și după un timp nu veți mai primi nici alte emailuri
Comentariile nu se pot edita ulterior, așa că verificați ce ați scris. Dacă vreți să mai adăugați ceva, lăsați un nou comentariu.
21 comentarii
14/08/2017 la 2:56 PM
Sunt convins ca celulele alea fotovoltaice vor ramane acolo neatinse. Nu mai zic de mentenata si eficienta.
D4n(Citează)
14/08/2017 la 3:05 PM
Se fură cabluri, se fură șine, chiar și vagoane casate pentru fier vechi. Benefică idee pentru completarea bugetului în cazul unor compatrioți ai noștri.
Ervin(Citează)
14/08/2017 la 3:19 PM
“Un kilometru de astfel de traverse poate genera 150 kWh de electricitate”
In cat timp?
Sau poate genera 150kW in conditii optime?
C(Citează)
14/08/2017 la 3:27 PM
kWh inseamna kilowati intr-o ora, omu’ a scris corect.
Cosmin(Citează)
14/08/2017 la 3:35 PM
kW / h inseamna kilowati intr-o ora
kWh inseamna kilowat-ora, o unitate de energie echivalenta cu 3.6MJ
Nu poti sa spui ca un panou solar poate produce 150kWh fara sa spui si in cat timp.
E ca si cum ai spune ca o brutarie poate produce 1000 de franzele, fara sa spui daca le poate produce intr-o zi, intr-o ora sau intr-un an
https://en.wikipedia.org/wiki/Kilowatt_hour
C(Citează)
14/08/2017 la 3:52 PM
Genul de invenție care sună bine pe hârtie dar e stupidă. Dacă greutatea e ținută de cauciuc și plastic, atunci o să se uzeze mult mai repede decât betonul (sau chiar lemnul). Dacă greutatea e ținută de nucleul de beton, atunci cauciucul e degeaba.
Se face mult mai mult transport de marfă decât de călători așa că pentru marfare nu are nici un rost să pui confortul în șine. Mai bine pui suspensii mai bune la vagoanele de călători.
Panourile solare sunt și mai stupide. Or genera ele 150kWh (kWh ori kW) dar cum și la ce le legi? Cam cât cupru ai avea nevoie până la un punct central? Sau pui microinvertoare la 230V (dacă ai 230V, dacă nu microinvertoare la 27kV)? Nu mai zic de canal separat de interconectare pentru electricitatea generată de panouri. Canal supradimensionat pentru mentenanță. De banii băgați în ce am zis mai sus faci o fermă la fel de mare ca suparafață de panouri cu tot cu stocare pe baterii.
Blog de tehnologie, cel puțin pentru mine, e incompatibil cu a vomita prostiile pseudo-eco expuse într-o țară care are ca principal venit exportul de hidrocarburi.
Dacă nu uite aici niște idei de articole:
https://www.youtube.com/watch?v=568iDYn8pjc&list=PLQJW3WMsx1q0js6FvjO89H62m60SoHdE6
nea_caisă(Citează)
17/08/2017 la 11:10 AM
Eu m-as fi asteptat ca le folosesc pentru ceva mai simplu; nu e musai sa inlocuiasca o ferma de panouri solare si sa injecteze energia aia (mica/mare asa cat este) in SEN. E suficient sa ne gandim la ele ca niste baterii in serie si/sau paralel, de care beneficiaza chiar trenul care trece peste ele. Cu ceva protectii minimale (cum ar fi sa pui o sarma intre sine sa scurtcircuitezi totul?) poate ar fi fezabil. Inginerii lor probabil stiu mai bine, nu cred ca e chiar ceva gandit in vacanta de vara la Casa Pionierilor.
petrescs(Citează)
21/08/2017 la 8:10 PM
Numărul pasagerilor de tren este în creștere în Europa și vorbim de miliarde de pasager-kilometri http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Railway_passenger_transport_statistics_-_quarterly_and_annual_data
Cuprul pentru a le lega bănuiesc că e irelevant față de costul total al șinei. Se pot lega la un sat din apropiere, că în zonele periferice ale metropolelor treci prin kilometri întregi de localități.
Partea de fotovoltaice este însă opțională. Ăia vând în primul rând traverse mai bune.
nwradu(Citează)
14/08/2017 la 4:00 PM
Cum rezistă în timp plasticul acela la radiațiile UV? De obicei asta este problema majoră a plasticelor folosite la exterior.
Em(Citează)
21/08/2017 la 8:12 PM
Sunt sigur că la astfel de întrebări au răspuns prin certificările obținute. Ei spun că au o durată de viață mai mare decât a celor din beton.
nwradu(Citează)
14/08/2017 la 4:25 PM
Jesus, te doare capul, nivelul de prostie a atins nivele astronomice. Celule fotovoltaice intinse pe kilometri… De pierderile de energie pe cablu ati auzit? Sau punem si cate o mini-statie de transformare la 2 km? Sunt sigur ca se gasesc baieti care sunt dispusi sa le vanda statului la preturi f. avantajoase.
Marian(Citează)
14/08/2017 la 4:42 PM
ne pregatim pentru cand putem fabrica ieftin nanotuburi de carbon cu proprietati superconductive la temperatura camerei. :D
D4n(Citează)
14/08/2017 la 4:41 PM
Hai ca dau si eu parerea. Cam cata poluare generezi ca sa produci terasamentu ala de cauciuc? Este mult mai ecologic sa le faci din beton ca sa nu mai zic rezistente. Sunt terasamente facute acum 100 de ani si inca rezista, astea le cam cat rezista? Sunt rezistente la foc ? Sau la un incediu de vegetatie iti ia foc toata calea ferata ?:))
L!nuX(Citează)
21/08/2017 la 8:15 PM
Puțină. Dacă un kilometru folosește 35 de tone de cauciuc, e o metodă bună de a recicla cumva anvelopele aruncate de oameni. Costul este mai mic decât de a le lăsa prin natură.
nwradu(Citează)
14/08/2017 la 6:54 PM
Îmi amintesc trenurile în care vedeai prin veceu direct traversele de sub tren, sper că am evoluat de atunci, dacă nu mă piș pe ele fotovoltaice.
f1(Citează)
14/08/2017 la 8:17 PM
Panourile solare de 280-390W din ziua de azi au fie 60 de celule fie 72.( da sunt si cu 96 dar de obicei sunt mai mici celulele)
Cele de 60 de celule au dimensiuni de 1,65 m x 1,01 m, cu 5 celule pe traversa ai nevoie de 12 ca sa ai echivalentul unui panou solar.
Referitor la cei 150KWh de care ai mentionat mai bine ai schimba in KW sau ai veni cu detalii despre energia produsa in cat timp, unde ….
La fel cum a mentionat @nea_caisă pe hartie suna bine dar in practica nu prea, la fel cu acel drum solar prin Franta sau Olanda.
wd(Citează)
15/08/2017 la 8:26 AM
phew…ma si speriasem ca expertii romani n au gasit ceva in neregula… Serios, nimic nu te face sa fugi mai tare din tara asta ca o sleahta de nemancati, cu realizari ce tind spre zero, dar care gasesc ei hibele in proiectele unor oameni cu IQ si experienta de cateva zeci de ori mai mare.. Radu, informeaza-i bre pe baietii aia ca n-au gandit bine, ai tu niste experti in inginerie aerospatiala aici, care, intre un covrig si un ceai de menta, au decis ei ca proiectul e degeaba.
Vali(Citează)
15/08/2017 la 1:28 PM
În loc să faci gargară ești liber să ne demonstrezi că de fapt au dreptate. Eu am încercat superficial să găsesc contra argumente. Cel mai banal lucru și pe care l-au sesizat mai toți e că ăia 150kWh sunt degeaba fără a spune dacă e putere sau energie, e maximă teoretică sau medie zilnică/anuală. Spune-ne tu de exemplu cum o să transmiți ăia maxim 3V per traversă la distanță care să fie mai eficient decât o fermă de panouri clasică. Sau cum o să reziste traversele în soare la fel ca alea de beton. Dă un exemplu de plastic sau cauciuc care nu îmbătrânește. Eu nu cunosc.
Dacă chiar o să pleci o să vezi că nu IQ-ul contează ci pragmatismul, planificarea și lucrul în echipă pentru că la sfâșitul zilei trebuie să faci bani nu concepte. Toți avem predispoziție la mitul inventatorului (rămășițe de la Geniul din Carpați) în care trebuie să crezi și să nu cercetezi pentru că undeva există un atotștiutor dar na, pâna nu vezi cu ochii tăi nu o să înțelegi.
nea_caisă(Citează)
16/08/2017 la 3:17 PM
la cat praf este pe calea ferata, panourile respective o sa fie acoperite in maxim 2 saptamani.
http://www.solarroadways.com/ au venit cu o super idee de sosele cu cale de rulare panouri, etc , au inghitit o caruta de bani din diverse proiecte de finantare si apoi in practica au scos niste chinezarii super ieftine si praf. la vreo 10 hexagoane de-alea https://www.youtube.com/watch?v=7OZ4ZS-ef98 au inceput sa aiba probleme
Darius(Citează)
16/08/2017 la 5:48 PM
Nu e vorba de români aici, e vorba de o “modă” de a propune montarea de panouri fotovoltaice peste tot (ultima găselniță a lui Trump era să le monteze pe zidul său de la granița cu Mexicul), și în contrapartidă mulți ingineri de diferite naționalități au făcut calculele și au demonstrat simplu că este o gogoriță.
Adică, adunînd tot ce este de adunat, este o soluție total ineficientă dpdv economic, este o propunere făcută de unii care, de fapt, nu au făcut respectivele calcule.
alias(Citează)
21/08/2017 la 8:27 PM
De ce-i ineficientă o traversă ce folosește materiale reciclate, asigură confort suplimentar, ține mai mult și rezistă mai bine factorilor de mediu, plus costuri de mentenanță mai mici?
nwradu(Citează)