Dacă nici în cursul celui mai agitat an nu s-au făcut reforme, atunci când?

Teoretic un an de la incendiu s-a împlinit ieri, dar cum acesta a avut loc târziu în noapte, cred că majoritatea oamenilor au aflat abia a doua zi de ceea ce s-a întâmplat, trezindu-se cu știri despre cea mai mare tragedie din România de la accidentul de la Balotești încoace. Și era doar o jumătate din tragedie, pentru că numărul victimelor urma să sară de la 30 la 64 în următoarele luni.

Și este ușor de zis că X au murit și Y au supraviețuit de parcă acei Y n-ar purta acum nici o urmă a incendiului de atunci, dar lucrurile nu stau așa. M-am mai întâlnit cu câte un cunoscut care a fost rănit acolo și mănușile de compresie sunt acum accesoriul lor uzual; le poartă de un an de zile, le vor mai purta ceva vreme. Alții vor avea nevoie de tratament și operații încă mult timp de acum încolo. Câteva minute au fost suficiente ca să le complice viața pe vreo minim 3-4 ani viitori cu operații și tratamente dese și costisitoare și cine știe câți ani după aceea cu sechele și un stil diferit de viață. Ah, iar ei sunt dintre cei norocoși, care au supraviețuit și au făcut-o fără amputații, pentru că alți supraviețuitori au trecut și prin așa ceva.

Dincolo de drama oamenilor, mi se pare important de conștientizat și cum acest eveniment a zguduit România cu două scandaluri foarte mari: primul legat de autorizații de funcționare, ISU, evacuări de urgență șamd, iar al doilea legat de spitalele din România, infecții nosocomiale, incompetență managerială, licitații trucate, lucrări neefectuate. Unitatea de Arși de la Floreasca a fost inaugurată de 3 ori în 6 ani și tot nefuncțională este, iar acum câteva zile au ieșit la iveală și ceva probleme cu camera hiperbarică. Poate că nici n-ar trebui să numesc vreun spital; personal nu cred că există vreunul fără mari probleme în România.

De un an de zile acestea sunt subiectele îndelung discutate și analizate. Ziceți voi, însă, dacă s-a și schimbat ceva.

Mi se pare că singurii care au reacționat un pic au fost cei din mediul privat, care s-au mai ocupat de autorizații și au deblocat ușa de evacuare, dar să vedem cât îi ține și asta. Statul însă… nu știu, voi ați auzit de vreo reformă în ISU? De ceva schimbări majore prin spitale, ceva care să dea un șut în fund sistemului în direcția bună? N-am văzut decât nereguli scoase la iveală, promisiunea fermă a unor rezolvări, încercări timide de a schimba ceva, dar nici o modificare în grosul problemei, la bază. Vorba aia, Bănicioiu va fi în continuare parlamentar, împreună cu toți ceilalți hoți.

Mențiune specială și pentru domnul de mai jos, care, secretar de stat fiind, a fost anunțat că-i cod roșu de intervenție și s-a culcat la loc, crezând că-i glumă. Nu cred că s-ar fi schimbat cu ceva situația dacă s-ar fi dus la Guvern în toiul nopții, în loc să doarmă mai departe, dar cât de deștept să fii ca să și declari că te-ai culcat la loc?

Ceva îmi spune că la anul va fi o comemorare și atât, nici nu ne vom mai întreba de ce întârzie anchetele și de ce nu s-a schimbat din temelii un sistem bolnav. Momentan mi se pare incredibil că în cursul celui mai agitat an s-au realizat atât de puține. Dacă nici acum nu a avut loc o reformă adevărată, când? Și nici măcar mentalitatea oamenilor nu s-a schimbat, corupția, incompetența și nepăsarea fiind în continuare tolerate, ba chiar acceptate.

Cât despre supraviețuitori, are Digi24 un documentar făcut cu câțiva dintre ei. Unul destul de lejer, că le-a fost teamă să arate răni, să întrebe din ce trăiesc, ce vor munci în restul vieții, de unde au bani de tratament, ce-a făcut statul pentru ei, ce părere au despre autorități șamd.