un blog de Radu Dumitru

►► canalele mele de YouTube: youtube.com/RaduDumitru (personal) și youtube.com/NwraduBlog (tech) ◄◄

Frumusețea simplă și liniștitoare a luminii Soarelui (p)

16 Aug 2016  ·

TEHNOLOGIE  ·

4 comentarii

Un flux ceresc de fotoni și/sau de unde electromagnetice care ne încălzește și ne luminează, la propriu, ziua, a cărui utilitate este clar știută de toți, dar a cărui frumusețe o ignorăm de cele mai multe ori și o apreciem, cel mai probabil, doar în concediile în care ne impresionează un răsărit sau un apus suficient pentru a-l fotografia: lumina naturală.

Există o frumusețe în lumina naturală chiar și în mediul nostru urban de zi cu zi. Dacă nu o frumusețe, măcar o plăcere în a o observa, în a te bucura de ea. Eu îmi dau seama cel mai ușor de asta atunci când trec de la un loc la altul și simt că-mi lipsește, că nu văd exteriorul, că nu am lumină suficientă. Să vă aduc aminte că acum vreo doi ani Soarele n-a apărut vreo lună întreagă la vedere, fiind mereu acoperit de nori, și ce ciudată a fost acea perioadă?

Am dormit cândva într-un hotel unde patul era lipit de fereastră, iar aceasta era lată și înaltă cât întreg peretele. Am adormit privind stelele, iar la trezire m-am uitat cu plăcere câteva minute, cu capul încă pe pernă, la forfota pe care o vedeam în toate direcțiile. Mi s-a părut ca un spectacol privat de teatru, eu în pat, relaxat după un somn bun, iar sub mine în stradă toată agitația cotidiană. Cred că așa se simte și pisica atunci când stă la fereastră și privește omuleții colorați din stradă, mișcând care-ncontro. “Am nevoie de așa ceva și acasă“, mi-am spus eu în hotel.

“Acasă” am stat o vreme într-un apartament la parter, orientat de nu aveam soare deloc ziua și umbrit oricum de un mare copac din fața lui. Indiferent de anotimp, la orele după-amiezii aprindeam lumina. Mai mult, apartamentul avea o astfel de formă încât bucătăria și camera de zi nu aveau lumină naturală, ceea ce pe hârtie nu pare complicat (“mare scofală, aprinzi lumina”), dar să stai câteva ore pe zi în camere iluminate doar de becurile din tavan nu-i deloc plăcut.

Apoi ne-am mutat aici și lucrurile s-au schimbat complet. Suntem astfel orientați încât răsăritul soarelui ne “ia” din plin în fiecare dimineață. Am putea acoperi ferestrele cu perdea și jaluzele și să trăim ca-n peștera lui Batman, dar preferăm să facem chiar opusul, să lăsăm Soarele să ne trezească prin creșterea treptată a intensității fotonilor și/sau undelor electromagnetice pe care le trimite spre noi. Vara aceasta n-am pus alarma la ceas, ne trezește Soarele la ora potrivită.

Nu pot decât să-i invidiez pe cei care au case astfel plasate și proiectate încât au pereți întregi din sticlă. M-am uitat des la astfel de exemple de arhitectură și îmi doresc ceva precum vedeți în imaginea de mai jos. Acolo s-a folosit o sticlă SGG PLANISTAR SUN, iar pe site-ul producătorului puteți vedea nu doar mai multe exemple de astfel de arhitecturi, ci și o explicație bună a termenilor “vitraj”, “feronerie”, “toc” și alte elemente ce alcătuiesc, de fapt, ansamblul ferestrei. Ca să vorbim inginerește în viitor.

sticla_saint_gobain_sgg_planistar_sun

Sunt multe lucruri de învățat de pe acel site. Poate că aveați impresia că e mai importantă tehnologia celorlalte elemente ale unei ferestre, comparând lemnul, aluminiul sau PVC-ul unei ferestre termopan dpdv al rezistenței termice sau durabilității, dar și sticla în sine contează mult prin proprietățile sale și modul în care este fabricată.

De exemplu acest vitraj produs de Saint-Gobain, tipul SGG PLANISTAR SUN, are emisivitate redusă (adică izolează bine termic) și un indice de control solar foarte bun, adică ține 62% din energia solară în afară și nu-ți transformă casa în seră pe timpul verii, în lumina soarelui, datorită unor straturi metalice depuse pe exterior prin pulverizare catodică în vid.

Sunt multe tehnologii implicate în producerea sticlei, deși nu mă gândisem până acum la asta. Alegând o sticlă Saint-Gobain intrați într-o companie selectă: piramida de sticlă de la Luvru, clădirea “glonț” din Londra, Opera din Beijing și multe alte clădiri celebre din lume sunt acoperite cu astfel de sticlă, ba chiar și tabloul Mona Lisa este protejat de Saint-Gobain, o companie cu o istorie ce începe în 1665. Cum ziceam, puteți descoperi avantajele pe site-ul SGG PLANISTAR SUN și dacă aveți întrebări, încerc să văd ce pot afla direct de la sursă.

    4 comentarii

  1. Moraru Gabriel

    16/08/2016 la 11:27 AM

  2. de ce nu s-a nimerit mai devreme cu o saptamana articolul asta, acum am dat comanda de geamuri pt casa…

      (Citează)

  3. Daca iti place asa de mult sticla SG (sau banii lor) ai putea sa te vizitezi fabrica lor de sticla plata de la Calarasi.

    Sediul administrativ este o cladire facuta in proportie de 90% din sticla iar procesul de productie este si el destul de interesant.

      (Citează)

    Alătură-te discuției, lasă un mesaj

    E-mail-ul nu va fi publicat. Fără înjurături și cuvinte grele, că vorbim prietenește aici. Gândiți-vă de două ori înainte de a publica. Nu o luați pe arătură doar pentru că aveți un monitor în față și nu o persoană reală.

    Apăsați pe Citează pentru a cita întreg comentariul cuiva sau selectați întâi anumite cuvinte și apăsați apoi pe Citează pentru a le prelua doar pe acelea. Link-urile către alte site-uri, dar care au legătură cu subiectul discuției, sunt ok.


    Prin trimiterea comentariului acceptați politica de confidențialitate a site-ului.



    Vreți un avatar în comentarii? Mergeți pe gravatar.com (un serviciu Wordpress) și asociați o imagine cu adresa de email cu care comentați.

    Dacă ați bifat să fiți anunțați prin email de noi comentarii sau posturi, veți primi inițial un email de confirmare. Dacă nu validați acolo alegerea, nu se va activa sistemul și după un timp nu veți mai primi nici alte emailuri

    Comentariile nu se pot edita ulterior, așa că verificați ce ați scris. Dacă vreți să mai adăugați ceva, lăsați un nou comentariu.

sus