un blog de Radu Dumitru

Uitați-vă și pe canalul meu de YouTube.

Joacă Sea Hero Quest și ajuți medicii să lupte împotriva demenței

5 May 2016  ·

TEHNOLOGIE  ·

11 comentarii

Sub umbrela #gameforgood, am văzut cel mai bun exemplu de până în prezent privind modul în care o tehnologie aparent simplă, un joc de mobil, poate ajuta și chiar revoluționa cercetarea într-un domeniu cu care aparent nu are nici o legătură: demența, o boală foarte gravă a creierului.

S-a pornit de la două idei:

  1. în acest moment în jur de 45 de milioane de oameni suferă de Alzheimer sau alte forme de demență (adică degradarea celulelor creierului). Un nou caz este diagnosticat la fiecare 3 secunde, iar până în 2050 se estimează că vor fi 135 de milioane de cazuri în lume. Nu se cunoaște exact ce o declanșează, nu există tratament.
  2. în lumea largă, oamenii se joacă în total 3 miliarde de ore în fiecare săptămână pe mobil.

Așa că un cercetător de la University of East Anglia, Michael Hornberger pe numele său, Professor of Dementia Research, a avut o idee: dezvoltarea unui joc de mobil prin care cercetătorii să afle modul în care oamenii aleg traseele și se orientează în spațiu. Așa s-a născut Sea Hero Quest, un joc clasic de mobil ca aspect și idee, dar prin care cei ce-l joacă ajută la cercetarea demenței.

Instalează Sea Hero Quest, este gratuit: Android și iOS

Jocul este cu o bărcuță cu care trebuie să navighezi rapid prin diverse niveluri, mai ales dacă faci un mic efort pentru a reține harta arătată la început. Trebuie să te descurci prin labirint și, din când în când, apare câte un monstru pe care trebuie să-l… fotografiezi, că nu-i deloc violent.

Sea Hero Quest este gratuit, nu are publicitate, nu are aparent nimic ce-l leagă de cercetarea demenței. Este dezvoltat de Glitchers, o companie londoneză, cu investiție de la Deutsche Telekom și în parteneriat cu Alzheimer’s Research, University College of London și University of East Anglia. Fiind susținut de Deutsche Telekom, este disponibil de la lansare în 16 limbi, inclusiv română, ca să fie și mai simplu de înțeles ce se întâmplă.

Cum funcționează totul? Păi barca ta are un traseu de urmat și trebuie să te orientezi pe hartă. Modul în care o parcurgi este transmis celor de la Universitate (se transmit poziția din nivel și direcția în care mergi), iar cercetătorii vor pune cap la cap aceste date pentru a-și da seama cum se orientează în spațiu oamenii, cum găsesc ei un traseu. Jucându-l contribui cu date la studiile respective.

Una dintre marile probleme ale demenței și de fapt unul dintre primele simptome este pierderea capacității de orientare, de a găsi drumul spre casă sau alt loc. Cu toate acestea, cel mai mare studiu “offline” privind modul în care oamenii se orientează în spațiu s-a desfășurat cu 599 de voluntari, în 2012. Trecând “online”, se estimează că dacă 100.000 de oameni ar juca câte două minute Sea Hero Quest, ar fi echivalent cu 50 de ani de studii de laborator privind orientarea.

Crowdsourcing dus la alt nivel, nu? În practică nu vei juca doar două minute, oricum primele 3 niveluri sunt tutorial, iar jocul sigur de prinde mai mult de atât. Te ține la curent, din când în când, spunându-ți cu echivalentul a câte ore ai contribuit la cercetarea demenței. Opțional le poți spune vârsta, sexul și țara din care ești, că poate-i ajută în cercetare. Evident, cu cât joci mai mult cu atât contribui mai mult, mai ales pe măsură ce nivelurile devin mai grele. Puteți afla mai multe pe site-ul oficial seaheroquest.com

Scopul nu este, după cum probabil v-ați dat seama, să identifice cazuri de demență. Dimpotrivă, este mai degrabă să descopere cum funcționează un creier sănătos pentru a se orienta, aceste date urmând să fie ulterior folosite pentru a oferi tratamente sau condiții mai bune bolnavilor de demență. În caz că nu știați, vorbim de acele boli în care îți pierzi încet-încet memoria, nu mai recunoști oameni, nu mai știi unde ești, unde mergi, cum să ajungi acasă, cine sunt cei din jur, cum se numesc șamd. E o boală tare nasoală atât pentru cei afectați, cât și pentru familiile lor, și fără un tratament în acest moment.

Am vorbit cu Michael Hornberger, profesorul care a generat totul. O persoană plăcută, zâmbitoare, entuziasmată de lansarea “la apă” a jocului. L-am întrebat cum s-a desfășurat totul și-mi spunea că a avut ideea unui joc pentru a vedea cum se orientează oamenii deoarece studiile clasice sunt dificil de făcut. În aceeași perioadă, Deutsche Telekom căuta un proiect din zona medicală în care să investească și a fost ales acesta, iar ulterior cooptați cei de la Glitchers, studioul englezesc care a dezvoltat jocul.

Au avut multe de adaptat, de exemplu pentru a te lăsa să te orientezi tu cum vrei nu-ți pot da în joc hinturi sau bonusuri, nici să introducă elemente ce te-ar putea în subconștient ghida într-o anumită direcție (apă mișcătoare șamd), dar ideea unei bărcuțe ce se strecoară printre ghețuri (și apoi prin mlaștini) de la ei a venit. Un an mai târziu și după o investiție de “single figure millions” (adică între 1 și 9) din partea Deutsche Telekom, jocul a fost lansat și va fi popularizat cu hashtagul #gameforgood.

    11 comentarii

  1. Pe S6 are probleme mari in meniuri. A trebuit sa ating de 10 ori butoanele pana sa ma inregistrez si sa trec de primele intrebari. Sper sa il optimizeze, altfel renunta lumea inainte sa apuce sa il joace.

      (Citează)

  2. Il vreau pe Windows Mobile :)

      (Citează)

    • Intai sa va puna YouTube si Facebook, aplicatii facute de dezvoltatori si nu de Microsoft, dupa aia trecem la joculete. :))

        (Citează)

  3. prostia asta de click-click-poc a fost “cateva milioane” de euro?
    Poate mai mult mizeria asta de marketing a costat mai mult decat jocul si hai sa zicem infrastructura.

    Altfel jocul e cel putin retardat, sau de copii, dar daca e in scop nobil trebuie sa o inghitim…
    Am fost prea dur – pardon, realist?

      (Citează)

  4. Iar pentru cei care vor sa ”piarda vremea” la o bere si sa munceasca CPU pentru savanti, puteti folosi cu incredere Rosetta@Home sau orice proiect Boinc

    https://boinc.berkeley.edu/projects.php

      (Citează)

  5. Arthur:
    Nu ai fost nici dur nici realist, doar prost.

    argumenteaza de ce as fi prost, pt ca sunt prea ignorant sa ma las dus de val si mentionez ceva ce sare in ochi la prima citire?
    eventual tu voteaza in continuare cu Iohanis, ca banuiesc ca inca esti mandru sau prea prost de varianta ta. cum ti se pare acum?

      (Citează)

    • Eu zic că prima ta citire aia a fost pe diagonală ea așa, de-aia ai tras concluzia pe care ai tras-o. Valoarea unui (să zicem) obiect nu e dată doar de părțile vizibile, adesea o grămadă de analiză/cercetare are loc pt a se decide fiecare amănunt (vezi de exemplu ce zice Radu de valurile alea și de ce ele nu-s prezente în app). Eventual mai citește partea aia o dată, poate te lămurești de ce aspectul e atât de simplist. În plus, ideea e să-l facă accesibil unui nr cât mai mare de oameni, nu doar unora pasionați de jucat pe telefon chestii complexe (sau that “easy to play, hard to master” crap, își are și ăla locul lui, dar nu aici). Ar mai fi chestii de zis, dar dacă n-ai înțeles până acum unde e greșeala ta de raționament apăi probabil aș scrie degeaba și restul.

        (Citează)

  6. ”cercetarea într-un domeniu cu care aparent nu are nici o legătură: demența”
    Ba chiar nu are legatură. Pentru că:
    1. Să presupunem că vor juca ore în șir milioane de persoane și astfel va fi elucidat modul cum se orientează în spațiu oamenii. Și? Ce urmează? Cum tratezi demența? Cum se va opri ”degradarea celulelor creierului”?
    E ca si cum ai decoda un soft cu speranța că vei avea schema hardware-lui.
    2. ”unul dintre primele simptome este pierderea capacității de orientare, de a găsi drumul spre casă sau alt loc”
    FALS! Primele simptome sunt de pierdere a memoriei de scurta durată (uiți ce film ai vazut aseară, dar ții minte filmele din copilărie), continuă cu pierderea memoriei pe termen mediu și abia în ultima fază se ajunge la pierderea memoriei de lungă durată (drumul spre casă, numele rudelor și chiar propriul nume).

    Toată treaba este o simplă cercetare psihologică , dar mult umflată de marketing.

      (Citează)

    • Hai să lăsăm cercetătorii să folosească datele pentru a trage concluziile. Mie mi se pare destul de simplu de înțeles ce fac, în loc să studieze cum se orientează oamenii pe un teren real, urmărind voluntari în studii asemănătoare, văd cum se orientează mult mai mulți oameni pe un ecran. Dar fiecare cu părerea lui. O să cred specialiștii.

        (Citează)

    Alătură-te discuției, lasă un mesaj

    E-mail-ul nu va fi publicat. Fără înjurături și cuvinte grele, că vorbim prietenește aici. Gândiți-vă de două ori înainte de a publica. Nu o luați pe arătură doar pentru că aveți un monitor în față și nu o persoană reală.

    Apăsați pe Citează pentru a cita întreg comentariul cuiva sau selectați întâi anumite cuvinte și apăsați apoi pe Citează pentru a le prelua doar pe acelea. Link-urile către alte site-uri, dar care au legătură cu subiectul discuției, sunt ok.


    Prin trimiterea comentariului acceptați politica de confidențialitate a site-ului.



    Vreți un avatar în comentarii? Mergeți pe gravatar.com (un serviciu Wordpress) și asociați o imagine cu adresa de email cu care comentați.

    Dacă ați bifat să fiți anunțați prin email de noi comentarii sau posturi, veți primi inițial un email de confirmare. Dacă nu validați acolo alegerea, nu se va activa sistemul și după un timp nu veți mai primi nici alte emailuri

    Comentariile nu se pot edita ulterior, așa că verificați ce ați scris. Dacă vreți să mai adăugați ceva, lăsați un nou comentariu.

sus