De ce nu dăm importanță parlamentarilor europeni?

Românii trimiși pentru a ne reprezenta în Parlamentul European par mai degrabă păcălici decât caractere alese pe măsura importanței acelui corp legislativ. Sunt sigur că europenii (și mai ales cei din structurile de decizie UE) sunt convinși că ne batem joc de ei.

Doar din memorie zic mai multe cazuri de parlamentari europeni dubioși. Cel mai recent apărut pe la știri, Zamfirescu, vota “Da” la orice propunere, chiar și pentru legi care ar fi fost contradictorii. Sigur, diurna e bună, postul e călduț, se decontează transport și cazare în străinătate. Severin fusese filmat cerând bani. Vadim este… cred că am spus totul deja. Becali a renunțat la post pentru a fi deputat în România, iar acum e la închisoare. Elena Băsescu a avut zilele trecute decența de a refuza să mai candideze pentru un nou post, deși Partidul Mișcarea Populară o ruga să facă asta (ceea ce spune multe despre calitatea PMP-ului).

Aud că Mircea Diaconu a strâns semnăturile necesare pentru a candida ca independent, deși în activitatea sa ca parlamentar în România s-a remarcat doar prin chiul de la voturi și prin arderea gazului pe procese de incompatibilitate.

De ce ne batem joc de europeni, mai ales în condițiile în care P.E. votează niște legi pe care și România trebuie să le respecte, multe cu impact asupra fiecăruia dintre noi?

Oare așa puțin important este perceput P.E. de către marea masă a românilor încât aceștia votează la întâmplare și ajung acolo atâția nepotriviți? Măcar rețineți-le numele acestora de mai sus, ca să nu-i mai votăm și în acest an.

Articol scris pe 23 octombrie 2013 și publicat acum după ce am actualizat doar o propoziție. Totul rămăsese valabil. Acum că vin alegerile pentru PE, mă gândesc că ar prinde bine o listă a candidaților și prin ce s-au remarcat ei, bune dar mai ales rele, ca să știți pe cine să ocoliți. La alegerile parlamentare au fost vreo două site-uri care făceau fix asta.