Revenind la Domino’s Pizza

Continuând periplul prin pizza bucureşteană mă simt nevoit să revin la Domino’s Pizza. E cel mai mare lanţ de “pizza cu livrare” din lume şi are şi vreo 5 puncte de lucru în Bucureşti. V-am mai scris despre ei.

Am luat multe pizza de acolo, dar din păcate doar trei au reţete care să mă atragă în mod special (Extravaganzza, Rustică şi Mexicană). Îmi place mai mult oferta Fabio Pizza, cu zeci de “modele” pe care le-aş încerca.

Totuşi, la Domino’s e de admirat că, fiind un lanţ mare cu forţă financiară zdravănă, s-au întins binişor în Bucureşti și au mereu oferte şi combinaţii avantajoase, ceea ce doar la alte nume mari precum PHD, Trenta şi Jerry’s mai vezi.

Ce-mi place mie:

• două pizza medii la 39 de lei. Oricare pizza. O Extravaganzza medie costă doar ea 33 de lei, aşa că oferta aceasta e chiar bună. Iei cu 39 de lei ceea ce în mod normal costă vreo 60 de lei.
• acum au introdus posibilitatea de a comanda online. Încă n-am testat-o, dar prefer oricând să economisesc nişte conversaţii telefonice lungi, dând 2-3 clickuri în schimb. Urăsc schimburile de replici de genul “bună ziua, aş vrea să comand o pi…” “daţi-mi numărul de telefon!!!” “ştiţi, întâi aş vrea să întreb dacă mai e valabilă promoţia…” “TELEFONU’!”
• oferte în magazin, ca să se simtă bine şi cei care aleg să-şi ridice pizza de acolo
• aripioare foarte bune, depăşite doar de cele de la Jerry’s Pizza
• 40% reducere dacă e ziua ta de naştere sau de nume şi ridici pizza din magazin. Faci cinste cum trebuie la colegi.