Cu Tom Ford

Am ajuns recent din link în link la un articol despre Tom Ford, un designer american de haine. Eu am auzit prima oară de el într-un reportaj CNN acum vreo 4-5 ani, care îl prezenta ca fiind în ascensiune, nouă stea a prezentărilor de modă. Astăzi deja este un nume foarte cunoscut în moda bărbătească.

Acum câţiva ani însă m-am uitat la acel reportaj CNN şi mi-a plăcut naturaleţea omului, lipsit de ifose şi prezentându-şi cu mare pasiune creaţiile, care arată foarte bine, în general haine negre, făcute cu stil şi eleganță. Pur şi simplu i-am reţinut numele.

Faza amuzantă, de care mi-am adus aminte zilele acestea şi am râs intern, a avut loc în 2008 în Londra, când eram acolo ca turist şi m-am dus la magazinul Harrods. Am mai scris despre acest super-magazin, dar acum mulţi ani când probabil nu mă urmărea nimeni, numindu-l un exemplu de excelență a magazinelor, modelul către care toate celelalte aspiră.

Şi în fine, eram în Harrods şi căutam să-mi cumpăr ceva de acolo, dar nu aveam ce. Contrar aşteptărilor mele, nu aveau atât de multe articole de bărbaţi, acestea fiind, dacă ţin bine minte, doar la parter din cele 6 etaje ale magazinului. Mergând printre rafturile de haine, cravate (“creveţi” ?), cămăşi, pantofi şi de toate cele, văd un stand Tom Ford, o “insulă” cred că s-ar numit în limbajul magazinelor.

“Ia uite ce chestie”, mi-am zis uimit, “e exact ca fenomenul Baader-Meinhof, tocmai ce-am văzut reportajul la CNN şi acum mă lovesc pentru a doua oară în aceeaşi perioadă de acest nume”. Purced cu bucurie la stand, mă uit la haine (foarte elegante), şi pun mâna pe nişte pantofi. Îmi căutam pantofi în acea perioadă, aşa că iau unii negri, de piele (duh), un model cu vârful un pic mai ascuţit, dar nu exagerat, un micuţ toc, în fine, pantofi, normali, frumoşi, fără să pară ceva extravagant, de colecţie. Îi flexez, mă uit în ei, pipăi materialul, frec între degete căptușeala interioară, întind mâna cu ei ca să-i privesc de la distanță mai mare… buni.

Îi întorc să mă uit pe talpă şi văd preţul afişat, în lire sterline. 298…5. Aproape trei mii de lire pantofii ăştia ?!? Fac rapid un calcul sumar… 4 persoane în Anglia, excursie, cheltuială… şi tot n-am dat mai mulţi bani decât costau acei pantofi.

Am rămas un pic blocat, că nu ştiam ce să fac. Mă mai uit o dată la preţ, tot 2985 de lire. Mă uit la a doua pereche care era acolo, patru mii şi ceva de lire. Mi-a venit să râd în mijlocul magazinului, că până atunci nu mai văzusem astfel de preţuri. Adică ştiam că există, dar nu mai văzusem cu ochii mei. I-am pus cu grijă înapoi, că mi-era ca dacă îi scap pe jos sau se îndoaie pielea muncesc un an la spălat vase în Harrods ca să-i plătesc, şi am plecat.

Aşa cum am citit apoi de pe Wikipedia, Tom Ford a ajuns mare şi tare creând pentru Gucci şi Yves Saint Laurent, făcând din aceste companii branduri moderne şi valoroase, înainte de a pleca pentru a-şi înfiinţa propriul său “label”, despre ascensiunea căruia vorbea atunci CNN-ul.

Acum vreun an am mirosit un parfum Tom Ford for Men și mi s-a părut super. Nu prea se găseşte la noi, marile magazine nu au Tom Ford.