In Cordoba

După Toledo am trecut şi prin Cordoba, având că principala ţinta marea catedrală, fostă moschee, din oraş. Mi s-a părut un orăşel destul de micuţ şi liniştit, dar de pe Wikipedia aflu că nu e aşa: acum are peste 300.000 de locuitori, dar în secolul 10 se estimează că aici locuia o jumătate de milion de oameni şi că probabil Cordoba era cel mai mare oraş din lume în acel moment.

Mezquita, marea moschee/catedrala

Ce merită văzut? Marea moschee, a cărei construcţie a început prin anii 600 şi apoi a fost modificată în anii 800 (mă repet, dar ce era poporul român atunci?) într-o moschee foarte frumoasă, urmând ca, după ce maurii au fost alungaţi din Spania şi teritoriul iberic recucerit de regii catolici, acest lăcaş să fie transformat într-o catedrală. I se zice Mezquita în limbajul de zi cu zi.

Unul din domuri

Înăuntru este de vis. Pentru asta m-am dus în Spania, pentru această arhitectură cu specific arab, pentru boltele sculptate cu înscrisuri şi modele fine, pentru tavanele frumos colorate şi atmosfera, aşa cum îi spuneam altădată, de Prince of Persia şi de 1001 de nopţi. Aici, în Cordoba, în Mezquita, am avut prima întâlnire cu ţinta adevărată a excursiei mele, iar acelaşi stil aveam să-l regăsesc, şi mai frumos, în Alcazar-ul din Sevilla şi la Alhambra din Granada.

Coloane cu bolta dubla

A fost vreo 6 euro intrarea, dar merită şi preţul dublu. Intrarea se face prin Grădină de Portocali, iar înăuntru ai voie să faci câte fotografii vrei tu, spre deosebire de multe alte locaţii din Spania unde e interzis complet. Acele coloane mici de marmură, pe care le observaţi în imagini, sunt într-un total de peste 800 în interior, atât de mare este totul, iar cele două bolte de deasupra lor sunt o trăsătură arhitectonică specifică acestei catedrale. Înăuntru este răcoare şi semi-intuneric, iar candelele şi micile ochiuri de geam de prin tavan luminează în diverse culori tot felul de sculpturi, altare sau tavane pictate şi sculptate în moduri diferite. Fiecare “culoar” printre coloane e un motiv de “uau!”.

Perete sculptat

Apoi brusc coloanele se termină şi începe aripă mai nouă, cea în care te simţi ca într-o catedrală foarte frumos pictată şi aranjată, în special tavanul şi altarul principal. Cred că decât să citiţi ce-am scris eu mai bine vă uitaţi cu atenţie la varianta mare a fotografiilor şi vă convingeţi singuri.

Orga si tavanul catedralei

Pe afară am mers un pic pe străduţe, în căutarea unui cartier evreiesc. Sunt foarte înguste şi fără nimic special. Eu atât am văzut în Cordoba, iar la final am traversat podul roman peste râu, dar de pe net văd că există şi aici un “Alcazar” ce arată bine în imagini.

Podul roman si moscheea in departare