Filme: Wall-E

Tocmai am văzut Wall-E şi nu credeam că îmi va plăcea atât de mult un desen animat. Prima parte a filmului, cu Wall-E şi Eve m-a emoţionat şi mi-a plăcut, a doua parte este o comedie simpatică. Merită văzut de toată lumea, nu e ceva doar pentru copii. De acum am tot respectul pentru cei de la Pixar şi pentru modul în care reuşesc să exprime atâtea emoţii şi stări şi să dea viaţa chiar şi unui roboţel ce compactează gunoiul, totul doar prin mişcări micuţe şi animaţii bine gândite. Au luat animaţia şi grafica făcută pe computer şi le-au ridicat la rangul de artă. Probabil că unora nu le va plăcea deloc, dar eu n-am putut să-mi iau ochii nici măcar o secundă de la ce vedeam. După aceea mi-am dat seama că Pixar nu a făcut doar un film, ci a creat o lume întreagă în care am intrat pentru 90 de minute și personaje atât de reușite încât a fost imposibil să nu îmi placă de ele și să nu stau cu sufletul la gură pentru ce se va întâmpla și cum se va termina totul. Aş fi vrut ca povestea să dureze mai mult, decât să se termine filmul şi să dau iarăşi pe ştiri despre cămătari, abuzuri şi corupţie; lumea lui Wall-E, deși plină de gunoaie, era mult mai plăcută. Nu mă mir că filmul a strâns deja 500 de milioane de dolari din încasări.

Felul în care a ajuns omenirea m-a cam pus pe gânduri, mai ales că acum stau în pat cu un laptop în braţe.