blog demisec cu note fine de tehnologie

Tu cum ai evoluat în ultimii 9 ani? (câștigă un laptop!)

Clock icon

2 Oct 2014

Tag icon

TEHNOLOGIE

Comments icon

85 comentarii

Update: am extras câștigătorul, este “brontozaurel“. Mulțumesc tuturor pentru participare, s-a dovedit una dintre cele mai frumoase discuții de pe blog, plină de amintiri superbe. Am rămas la final cu convingerea că ne schimbăm mult și de obicei în bine, iar fiecare dintre voi a avut o poveste mișto de spus.

Este luna aniversărilor. PC Garage împlinește 9 ani de la înființare și aniversează asta și cu un concurs pe acest blog. Premiul este un laptop Asus X551. Pe 6 octombrie vor avea și oferte speciale pe site, așa că vizitați-i neapărat în acea zi.

#acum9ani, În 6 octombrie 2005 eu încă eram student, de fapt fix atunci începeam anul 5 de Electronică. Mă învârteam într-o lume a compresiei și codării audio și video, problemele zilnice aveau legătură cu laboratoarele și examenele parțiale, iar distracția pe seară era legată de berării și clubul Temple de la Unirii. Era o viață bună și destul de simplă, mi se pare acum, comparând-o cu stresul și responsabilitățile din prezent.

Nu exista blog – cred că pe vremea aceea nici măcar nu mă gândeam la posibilitatea unuia. Nu exista Facebook, nici Twitter, iar netul avea 32 kB/sec, dacă nu mă înșel. Eram activ pe forumul Linkmania și jucam Counter-strike; cred că unii dintre voi mă știu de atunci. MU Online nu m-a prins niciodată. Aveam un AMD Sempron la 2800 MHz cu 128 sau 384 MB memorie RAM și o placă nVidia TNT 2 care mergea destul de greu. Conduceam o Dacie 1310, mergeam la târguri de joburi, încercam să agăț fete.

Pe vremea aceea cel mai cool mall era Plaza România, care astăzi este pustiu. Băsescu era în primul an de președinție, iar Antena 3 abia se înființa. Nici măcar nu eram parte din Uniunea Europeană, abia în 2007 urma să se întâmple asta.


Concursul despre care vă spuneam are ca premiu un laptop Asus X551. Pentru a vă înscrie lăsați-mi mai jos un comentariu în care să-mi spuneți cum ați evoluat voi în acești ultimi 9 ani. Unde erați atunci, unde sunteți acum, indiferent la planul la care vă referiți. Cel mai amuzant sau interesant comentariu primește laptopul, iar dacă sunt mai multe voi trage la sorți un câștigător. Ideea concursului îmi place, mi-ar plăcea să vă aud povestea.

PC Garage a început acum 9 ani într-o garsonieră din Militari, fondatorul livrând comenzile cu un Tico. În 2006 erau deja 20 de oameni, în 2007 echipa s-a dublat la 40 de oameni, iar în 2009 s-au unit cu FIT Grup.

Astăzi sunt o echipă de peste 80 de oameni, au un sediu mare în zona Timpuri Noi, sunt în top 3 magazine online IT&C și sunt bine axați pe componente PC, gaming și sisteme complementate de asamblările premium foarte cerute de clienți, au crescut mari pe partea de video-review-uri și tutoriale pe YouTube.

Urmăriți clipul de mai jos, vizitați pagina aniversară PC Garage, dați un share acestui articol ca să afle și alții de concurs și să le urăm la mulți ani.

Au și un infografic la această adresă și pun pariu că nu mulți dintre voi știu de Garage Mall, magazinul lor cu diverse alte produse.

feat_acum9ani

    85 comentarii

  1. acum 9 ani?

    e o viata de atunci.

    acum 9 ani a fost perioada schimbarilor. lasam un job extrem de bine platit pe vreme aia, ce includea calatorii cu avionul in fiecare saptamana, si casa alor mei ca sa ma mut cu chirie.

    in locul acelui job am ajuns la PC Magazine, scriind cronici la produsele testate, pe 100 de dolari pe luna. in locul apartamentului din Iancului in care stateam cu ai mei am ajuns cu chirie impreuna cu alti 3 tovarasi intr-o casa undeva aproape de spitalul Fundeni.

    Imi aduc aminte zilele alea de plumb, cand beam ceai ca sa ne tina de foame. Unul din tovarasi isi facea in fiecare zi mancare pentru la munca: lua niste paste vechi de luni de zile, le fierbea si le punea apoi intr-un borcan, cu niste sare. Dupa ce a mers la munca cu mancarea asta, l-am intrebat cum putea sa manance asa ceva. Ne-a explicat ca treaba statea altfel, la munca la el toti scoteau ce aveau pe masa si mancau impreuna, deci ca sa nu se simta stingher ca mananca din mancarea colegilor aducea si el vechiturile alea. El manca din mancarea tuturor, dar de macaroanele lui nu se atingea nimeni. si, dupa ce se umfla cu mancarea alora, manca si macaroanele lui, ca doar nu le lasa sa se arunce :)))))

    Tot acum 9 ani am renuntat la facultate, un FF de la ASE, din lipsa de timp si bani. Imi aduc aminte cum, la noul job banii primiti nu ajungeau nici macar ca sa imi cumpar un pranz decent in foecare zi, astfel ca “meniul zilei” era format dintr-un covrig cu mac si o bagheta.

    In iarna aia ne-am trezit apoi cu toate chestiile aruncate in strada, intr-un cearceaf, de proprietarul unde stateam cu chirie, dupa un scandal ce a implicat multa bataie, un ochi umflat ca pepenele si multa Politie. Imi aduc amintea atunci dezamagirea de a fi fost nevoit sa ma intorc acasa, dar si promisiunea ca nu o sa mai existe niciodata prilejul de a ma lasa dezamagit.

    Cateva saptamani mai tarziu m-am angajat la jobul pe care il am si acum. Un an de zile mai tarziu m-am casatorit si m-am mutat in casa mea. Apoi au urmat multe aventuri, un blog, doi copii minunati pe care ii iubesc ca pe ochii din cap si prima mea carte, pe care sper din tot sufletul sa o vad lansata anul acesta.

    Una peste alta, o mare aventura.

      (Citează)

  2. Intamplarea face ca, daca adaugam inca 9 ani la cei 9 sarbatoriti de companie, sa ajungem la un moment extrem de important. Deci, #acum18ani, era un moment istoric pentru Romania: pe 3 iulie, 1996, ProTV difuza primul episod din “Tanar si nelinistit”. L-am vazut. Da, am vazut primul episod din “Tanar si nelinistit”, nu stiu cati se pot lauda cu asta. A fost un moment de rascruce in evolutia mea, ca om. Pentru ca am continuat sa ma uit. Cred ca am peste 1.000 de episoade la activ si nu mi-e rusine s-o recunosc. Internetul nu exista in Romania, asa ca trebuia sa umplu timpul cu ceva.

    Tine minte ca o tachinam pe bunica mea, mare fana a serialului: “bunico, serialul asta are peste 6.000 de episoade, stii ca e posibil sa nu prinzi finalul?” Stiu, sunt un nemernic.

    #acum9ani, eram in anul 3 de facultate si nu ma mai uitam la “Tanar si nelinistit”. Am evoluat, aveam telefon mobil, computer si internet. Slab, dar internet. Serialul a continuat si fara mine. Au cazut guverne, a aparut facebook, Ion Iliescu inca traieste si serialul asta ne va ingropa pe toti.

    #acum1an ma declaram depasit http://tvdece.ro/in-ce-hal-am-ajuns/

      (Citează)

  3. Acum 9 ani eram tanar student boboc la Facultatea de Constructii. Ce vremuri frumoase :). Visam ca o sa ajung mare inginer, incepea perioada de boom economic. Universitatile erau pline de studenti, cred ca a fost perioada in care in Romania s-au inregistrat cei mai multi studenti. Era misto distractie, colegi, nu prea erau bani. Ai mei au plecat in afara tarii la munca, aici nu mai aveau ce face. La finalul anului aveam 3 restante la matematici si de ciuda m-am inscris si la drept. Vara munceam in Italia de toate: cunstructii, agricultura, spalatorii de masini, sters geamuri si asa mi-am cumparat primul laptop.
    In 2008 am deshis o firma in plina criza. Suna la usa un om mai batran asa era muncit, primul instict a fost sa-l injur si sa-l alung. Doar l-am injurat :). Mi-a zis ca e un coleg de liceu de-al tatalui si ca are nevoie de mine. Omul activa intr-un domeniu profesional, iar in acel an s-a dat o lege care il impiedica sa mai profeseze. Avea doar liceul, taicamiu avea si facultate. Si uite asa am devenit patron, angajator si specialist intr-un domeniu nou . Familia s-a reunit, am facut bani, i-am investit intr-o casa, in alta afacere, calatorii, specializari. Prima facultate inceputa nu am mai terminat-o, efectiv nu mai aveam timp pentru studiu si am lasat-o balta si m-am orientat mai mult spre celalta, care imi era necesara in activitate. Dar nu-mi pare rau, deh nu toata lumea trebuie sa fie inginer. In orice domeniu activezi trebuie sa fii un bun profesionist.

      (Citează)

  4. Acus 9 ani eram la liceu, abia asteptam sa scap de scoala, sa fiu si eu pe salar si pe picioarele mele cum s-ar zice. Dupa liceu am terminat facultatea, masteratul si m-am angajat si mi-am dat seama ca viata nu e asa roz cum o credeam eu in liceu, multe lucruri nu merg asa cum ai vrea si unele planuri iti sunt date peste cap din cauza greutatii vietii de zi cu zi. Totusi timpul parca a zburat mult prea repede si acum, cand ma uit in spate, parca imi e dor de vremurile bune cand nu aveai alte probleme pe cap decat cele cu scoala si fetele :)). Asa suntem noi oamenii nu ne bucuram de moment ci cand suntem mici vrem sa fim mari si viceversa :(

      (Citează)

  5. Acum 9 ani de zile aveam 25 de ani si inca jucam FIFA. Si inca eram bun la FIFA. Terminasem facultatea de vreo cateva luni si inca nu eram pregatit sa muncesc. Aveam o firma cu inca doi prieteni, dar aportul meu era minim.

    Pe masura ce timpul a trecut, am devenit mai bun la locul de munca, dar mai slab la FIFA. Pana intr-o zi cand s-a lansat noua versiune a jocului si eu nici nu am stiut. Pentru ca aveam predare de proiect la serviciu si ma gandeam la asta si noaptea, in somn.

    Cred ca asta e cea mai importanta tranzitie pe care am facut-o in astia 9 ani – de la tipul de 25 de ani fara nici o grija, care locuia cu parintii si isi pierdea vremea in jocuri pe calculator – la tipul de 34 de ani cu o slujba care ii place si la care se pricepe, dar care nu a mai jucat vreun joc pe computer de ani buni. Pentru ca acum, daca exista timp liber in weekenduri, e mai bine sa-l petreci pe terenul de fotbal, in aer liber, cu prietenii.

      (Citează)

  6. Acum 9 ani eram bebe si cand vream lapte nu beam din beberon mama cand mergeam la vacuta ma punea cu gurita la tata vaci si tragea de tata si esea lapte.

      (Citează)

  7. Toncea Victor

    05/10/2014 la 1:17 AM

    In prezent am 18 ani. O sa povestesc fix jumatatea grea din viata mea si cum am evoluat dintr-un copil in adolescentul de azi. Un copil cret, slabut si timid…
    Acum 9 ani parinti mei s-au despartit fara sa stiu prea multe din cauza varstei . Am ramas impreuna cu sora mea mai mare si fratele meu mai mic , o perioada traind doar din pensia alimentara. Mama ca sa ne faca o bucurie , mereu cand venea pensia ne aducea pizza zambind , tradand defapt problemele in care ne afundam incet. Ma durea sa raman fara tata dar m-am refugiat in alte activitati . La varsta de 10 ani am inceput sa ma dau pe role , la inceput doar de plimbare apoi in decursul a 2 ani am avansat incepant sa fac tot felul de nebunii pe role de la plimbari de zeci de km pana la nebunii pe rampe. La 13 ani un amic m-a invatat sa ma dau pe placa , nu a durat mult pana am inceput sa ma pun singur in pericol pe rampe , fisurandu-mi cate un os sau venind cu julituri groaznice acasa …dar stiti ce ? Ma simteam bine .. ma detasam de toate probleme. Pe la 14 ani am inceput sa gestionez unele cheltuieli in casa , deja intelegeam tot mai mult ce probleme aveam financiare cat si familiale . De la 14 ani pana in prezent sunt ca un tata pentru fratele meu mai mic si un parinte in casa . La 15 ani am intalnit un grup de dansatori de strada, vazandui am inceput sa exersez acasa in secret putin cate putin si am ajuns sa dansez alaturi de ei o scurta perioada. La varsta de 16 ani deja fusasem trecut prin majoritatea spectacolelor , castigasem numeroase premii de coregrafie si individuale pe categoria mea de dans. La 17 ani am concurat la un show televizat unde nu am putut trece de preselectii lucru care m-a descurajat enorm , iar impreuna cu situatia financiara de acasa tot mai proasta nu mi-am mai permis sa concurez. Am renuntat la dans..mai dansez doar de placere. 18 ani , anul care schimba totul . Acum am examenul de bacalaoreat, examenul auto , pregatirea pentru academia de politie sau scoala de subofiteri. Tot odata am grija de familia mea , ii protejez cum pot mai bine si incerc sa nu il las pe fratele meu sa simta lipsa tatalui nostru. Pe scurt dintr-un baietel de 9 ani slabut , timid si fara griji am ajuns prea devreme un barbat in toata firea , bine lucrat datorita activitatilor mele din copilarie , mereu saritor in ajutor si cu grija zilei de maine.

      (Citează)

  8. Acum 9 ani?
    Acum 9 ani nici nu m-am gandit ca o sa ajung sa am si eu calculatorul meu, ca o sa am intr-o zi un telefon. Tin minte ca eu si surorile mele construiam calculator din bucati de carton si desenam un desktop, legam ata si ziceam ca sunt firele :)) si ne jucam. Faceam telefoane din hartie, impachetam hartia si desenam butoane si un ecran si vorbeam, tot din hartie faceam si bani cu care ne jucam, Tin minte ca ne strangeam multi copii afara si ne jucam, faceam magazin si cumparam tot felul de chestii pe bani din hartie :))
    Acum 9 aninu stiam ce sunt alea greutati, chiar daca ii vedeam pe parinti suparati, abatuti ei ne faceau sa credem ca totul este bine, ca nu s-a intamplat nimic.
    Acum 9 ani tatal meu a parasit pentru prima data tara, a mers la lucru in Italia, tin minte ca ieseam afara la strada cu poza lui in mana si plangeam :(
    Dupa un an m-am inscris la o echipa de fotbal locala, tot dupa un an s-a intors si tatal meu din strainatate, eram bucuros si am zis ca nu il mai las sa plece :)))
    Pe vremea aceea nici nu m-am gandit la viitor, traiam prezentul, ma bucuram de ce era in prezent. Totusi inca nu aveam un calculator…
    Dupa 2-3 ani tatal meu a fost nevoitsa paraseasca iar tara promitandu-mi caimi cumpara un calculator. A mesr, dupa ceva timp s-a intors, dar fara calculator urmand ca in urmatorul an, pe la sfarsitul lui 2008 sa vina acasa cu un calculator.
    Primul meu calculator ( bine, nu era doar al meu, mai aveam 4 surori si ne imparteam cu el ):)))
    Toti care veneau pe la noi ziceau ca asa calculator nu au mai vazut, si acuma il mai am si il folosesc cu drag, chiar daca nu mai merge ca la inceput. Un calculator cu un procesor AMD Phenom x4 de 1800 Mhz si 3 Gb ram si cu o placa video AMD 3200. Nu stiam eu la vremea aia ce inseamna toate aceste lucruri, stiu doar ca am fost printre primii din satul meu care avea un asemenea calculator si care rula Windows Vista cu licienta.
    Abia prin 2011 ai nostrii s-au hotarat sa ne bage internet si eram foarte bucurosi.
    Primul meu telefon a fost un Nokia blocat la care al ascultat doar muzica.
    Dupa ceva timp ai mei mi-au luat un Lg kp 501 pe care il am si acuma.
    Chiar daca nu am avut cea mai moderna copilarie, chiar daca nu am trait in lux sunt bucuros de amintirile pe care le am.
    Asa am evoluat eu in ultimii 9 ani (am uitat sa mentionez ca in 2009 s-a nascut cea de a 5 sora si eram foarte bucuros, da stiu, am o familie numeroasa pe care o iubesc).

      (Citează)

  9. Acum 9 ani?
    Acum 9 ani nici nu m-am gandit ca o sa ajung sa am si eu calculatorul meu, ca o sa am intr-o zi un telefon. Tin minte ca eu si surorile mele construiam calculator din bucati de carton si desenam un desktop, legam ata si ziceam ca sunt firele :)) si ne jucam. Faceam telefoane din hartie, impachetam hartia si desenam butoane si un ecran si vorbeam, tot din hartie faceam si bani cu care ne jucam, Tin minte ca ne strangeam multi copii afara si ne jucam, faceam magazin si cumparam tot felul de chestii pe bani din hartie :))
    Acum 9 aninu stiam ce sunt alea greutati, chiar daca ii vedeam pe parinti suparati, abatuti ei ne faceau sa credem ca totul este bine, ca nu s-a intamplat nimic.
    Acum 9 ani tatal meu a parasit pentru prima data tara, a mers la lucru in Italia, tin minte ca ieseam afara la strada cu poza lui in mana si plangeam :(
    Dupa un an m-am inscris la o echipa de fotbal locala, tot dupa un an s-a intors si tatal meu din strainatate, eram bucuros si am zis ca nu il mai las sa plece :)))
    Pe vremea aceea nici nu m-am gandit la viitor, traiam prezentul, ma bucuram de ce era in prezent. Totusi inca nu aveam un calculator…
    Dupa 2-3 ani tatal meu a fost nevoitsa paraseasca iar tara promitandu-mi caimi cumpara un calculator. A mesr, dupa ceva timp s-a intors, dar fara calculator urmand ca in urmatorul an, pe la sfarsitul lui 2008 sa vina acasa cu un calculator.
    Primul meu calculator ( bine, nu era doar al meu, mai aveam 4 surori si ne imparteam cu el ):)))
    Toti care veneau pe la noi ziceau ca asa calculator nu au mai vazut, si acuma il mai am si il folosesc cu drag, chiar daca nu mai merge ca la inceput. Un calculator cu un procesor AMD Phenom x4 de 1800 Mhz si 3 Gb ram si cu o placa video AMD 3200. Nu stiam eu la vremea aia ce inseamna toate aceste lucruri, stiu doar ca am fost printre primii din satul meu care avea un asemenea calculator si care rula Windows Vista cu licienta.
    Abia prin 2011 ai nostrii s-au hotarat sa ne bage internet si eram foarte bucurosi.
    Primul meu telefon a fost un Nokia blocat la care al ascultat doar muzica.
    Dupa ceva timp ai mei mi-au luat un Lg kp 501 pe care il am si acuma.
    Chiar daca nu am avut cea mai moderna copilarie, chiar daca nu am trait in lux sunt bucuros de amintirile pe care le am.
    Asa am evoluat eu in ultimii 9 ani… (am uitat sa mentionez ca in 2009 s-a nascut cea de a 5 sora si eram foarte bucuros, da stiu, am o familie numeroasa pe care o iubesc).
    Sfarsit…

      (Citează)

  10. Acum 9 ani abia ma reacomodam cu scoala, intram in clasa a 2-a … eram foarte mic si in acea perioada nu avem mess, facebook… nici macar calculator. Imi auzeam colegii cum povesteau despre calculatoarele lor si parea ca vor sa imi faca in ciuda, eu nu aveam si asta ma facea sa ma simt inferior in fata acestora.

    Am inceput, astfel, sa ii cer mamei, deoarece tata era plecat din tara la acea vreme, sa imi cumpere un calculator. Aveam amintirea unui din perioada gradinitei, un Pentium II cu Windows 2000 care inca mai mergea cu dischete, fara placa de sunet, un calculator IBM caruia imi placea sa ii scot cablurile ori de cate ori eram singur in camera. Pana intr-o zi cand l-am vazut cum dispare, se stricase. A fost dus la bunici. Si acum imi e dor, sincer, de acel calculator…

    Au mai trecut 2 ani, ajunsesem deja prin clasa a 4-a, spre final cand, intr-o seara, vin mama si fratele meu acasa cu doua cutii mari. Imi cumparase un calculator, un Pentium IV cu 1GB RAM, placa video GeForce 3100 daca tin bine minte modelul ei. Acest calculator avea sa traiasca 3 ani si jumatate – 4 apoi sa fie impartit in bucati pentru noua mea achizitie, ajung imediat si acolo :))

    Dupa ce am primit calculatorul am avut tendinta sa le spun colegilor despre el insa rautatea tipica varstei i-a facut sa ma critice din nou datorita faptului ca nu stiam sa il utilizez, nu stiam decat sa ma joc ce imi instala fratele meu pe el. Nu aveam nici internet la acea vreme. Eram bucuros ca il aveam dar dezamagit ca nu puteam fi asemeni colegilor mei care aveau internet si stiau mult mai multe decat mine.

    In aceste conditii, la un an dupa primirea calculatorului am fost conectat si la internet. Eram extrem de bucuros iar a 2-a zi urma sa ma laud la colegi cu faptul ca aveam internet. Normal, au venit criticele ca eu nu stiu sa il folosesc nici acum. Aveam Yahoo! Messenger ( mess ) si nu stiam nici macar sa adaug un prieten in lista, ii cerusem ID-ul si Parola unui coleg crezand ca fara parola nu pot sa il adaug in lista de prieteni. A ras, asta m-a ambitionat intr-un fel sau altul sa ma apuc de invatat si am ignorat orice altceva, pana si multe ore de la scoala din dorinta de a cunoaste mai bine ce pot face cu un calculator, in acea perioada aveam sa renunt definitiv la jocuri.

    Am inceput sa imi pun intrebari despre cum se instaleaza programe, ce sunt virusii, cum scapam de virusi si asa mai departe. Am reusit sa imi modific bara de start ( din proprietatile ei ) , pe atunci aveam deja Windows XP , nu mai stiam sa o fac din Classic in Start Menu. In cele din urma am reusit si eram tare mandru :)). Am continuat cu intrebarile ajungand sa invat sa imi instalez singur programele pana cand odata windows-ul nu a mai pornit… atunci am fost nevoit sa il chem pe varul meu sa imi instaleze el din nou Windows-ul, din acea zi nu a mai venit niciodata la mine, nimeni, sa imi puna windows. Eram singurul din clasa care stia sa instaleze un Windows prin clasa a 6-a ( aproximativ ) si vedeam in asta inclusiv o metoda de a scoate bani. Instalam Windows la tot cartierul :)) si la prieteni de familie, imi faceam singur banii de dulciuri :)) insa nu m-am multumit sa fiu doar cu atat deasupra lor asa ca mi-am facut bloguri, forumuri si mai tarziu am inceput sa invat programare, am luat-o usor cu HTML, CSS. Cand am facut prima pagina web o aratam tuturor, mai ales profei de info din scoala.

    Am inceput sa lucrez zilnic cu aceste limbaje pana cand a venit o intrebare de genul: cum fac un formular de conectare. Asa am descoperit PHP-ul, am inceput sa invat usor, usor… pana sa imi fac propriul formular de conectare si deja ma acomodasem si cu bazele de date MySQL, puteam face site-uri folosind HTML, CSS, JavaScript, PHP si MySQL fara probleme iar aceasta s-a transformat, si ea, intr-o sursa de venit pentru un pusti care nici nu terminase clasa a 7-a.

    La finalul clasei a 7-a m-am inscris la un curs de Pascal si am cunoscut o profesoara extraordinara, Ana, care urma sa imi fie si profesoara la clasa, primul meu an de informatica la scoala. I-am aratat cateva site-uri facute de mine ( nici nu cred ca le mai gasesc acum daca e sa le caut ) si mi-a zis sa fac site-ul scolii… am acceptat.

    La scurt timp de la propunere am facut rost de o sponsorizare, un pachet de gazduire cu spatiu suficient ( ei ii spun nelimitat :)) ) la o companie din Constanta. Site-ul scolii prinde contur abia la inceputul clasei a 8-a, cand, chiulind de la orele de sport, muzica, desen pentru a lucra la el dau peste inspectorul de informatica de la acea vreme, persoana prietenoasa care m-a ajutat cu niste probleme la nivel de comunicare a datelor in MySQL. Mi-a lasat si numarul dumnealui in caz ca mai am intrebari ( desigur, am mai avut :)) ).

    In cursul anului m-am apucat, dupa ce am terminat site-ul scolii, de un catalog scolar electronic pe care imi doream foarte mult sa il implementez la nivelul acelei institutii insa acest plan al meu nu s-a finalizat datorita unor profesori ce nu au fost deacord cu ideea.

    Am intrat la un liceu bun din oras, am primit cadou de la verisoarele mele un calculator caruia i-am atasat niste piese, mai tarziu, din vechiul meu PC, am cunoscut doi profesori extrordinari de informatica ( unul fiindu-mi diriginte si recomandandu-ma la celalalt ), am inceput sa invat C++ si am fost la olimpiada judeteana de C++ cat si de C#, am ajuns la nationala la un concurs de istorie si informatica cu un site si am continuat sa lucrez in aceasta zona, Invatasem deja sa instalez un hackintosh pentru a lucra cu Objective C dar si sa codez in C, C++, C# si sa lucrez cu baze de date in C# ( lucru ce initial mi se parea complicat ).

    Am perfectionat ceea ce stiam deja timp de un an, am invatat ASP si sa lucrez cu JSON / XML & AJAX, am lucrat cu restaurante din oras carora le-am reorganizat reteaua de internet sau le-am facut site-urile ( fie magazine online sau doar site-uri de prezentare ).

    Acum invat JAVA deoarece urmeaza sa lucrez la o aplicatie de linux pentru un info center din Giurgiu, lucrez la un site pentru niste baieti din statele unite ( ca freelancer ) si unul pentru unii din Galati, un magazin online de vanzari tractoare.

    Nu vreau sa ma opresc aici pentru ca stiu ca stafeta trebuie pastrata sus. Am pornit in acest domeniu din dorinta de a fi cel mai bun din clasa la ” PC-uri ” :)) si tind sa imi doresc din ce in ce mai mult. Sun foarte orgolios si poate ca asta ma ajuta.

    Asta e povestea mea.

      (Citează)

  11. Acum 9 ani eram in primul an de liceu, abia scapasem de masina de spalat albalux, de fapt mai bine zis am scapat de furtul masinii de spalat care imi mai mangaia spatele atunci cand ma prindea taicamiu cu tigari prin buzunare, dar intrand la liceu am crezut ca incepe adevarata viata de adolescent. La liceu credeam ca sunt multe fete nebunatice, libertate si bani de alocatie ce nu se mai duceau in buzunarele parintilor. Dar din cheful ala nebun de cunoastere si de noi experiente s-a ajuns la trecerea timpului foarte rapida si din distractie a insemnat foarte mult invatat si jocuri pe calculator. Incet incet am facut situl scolii in timpul orelor de engleza, iar in clasa a 12-a deja aveam propriul meu site si forum despre automobile, realizasem prima intalnire a pasionatilor de masini din Iasi desi nu aveam permis de conducere si nici masina.

    Dupa care a urmat facultatea, deja nu mai eram copilul slabut si firav cu aparat dentar, aici chiar am gasit ceea ce vedeam prin filme, distractie, multe domnisoare de prin toate colturile tarii, mi-am dorit foarte mult sa fi stat la camin, sa fi simtit viata studentilor ce primesc pachet de acasa si de asta am cautat fete de la camin tot timpul. Frumoase vremuri, pacat ca anii trec atat de repede si din copilul pus pe sotii am ajuns sa cunosc ceasul doar ptr ca e un accesoriu, inainte aruncam cu timpul pe geam iar acum nu stii cum sa fugi mai repede de la job sa-ti vezi in treacat parintii si prietenii, acum 9 ani credeam ca viata de acum va arata altfel, doar ca timpul nu iarta pe nimeni iar in viata apar tot felul de piedici pe care trebuie sa le treci. Acum savurezi fiecare amintire, atunci iroseai amintiri ca sa-ti faci altele noi.

    Nu stiu cat de corect m-am exprimat eu in aceste randuri dar in timpul asta multe amintiri frumoase alaturi de prieteni de suflet mi-au trecut prin cap.

      (Citează)

  12. Silaghi Cristian

    05/10/2014 la 10:13 PM

    Desi am doar 25 de ani, recent impliniti(2 oct), simt ca am crescut destul, atat spiritual, cat si intelectual. Momentan sunt la a doua facultate, cu un business pe punctul de a fi lansat pe plan international. Apogeul maturitatii a fost atins acum doi ani, la moartea tatalui meu, cand a trebuit sa preiau responsabilitatea de a fi capul familiei. Am avut multe hopuri de trecut, dar cu putina perseverenta le-am depasit.

      (Citează)

  13. acum 9 ani m-a apucat de munca veneam de la munca ma culcam am facut un mik accident munceam mult banii putin si cam asta faceam eu in 9 ani

      (Citează)

  14. Rotaru Florentin Daniel

    06/10/2014 la 12:18 PM

    Acum 9 ani…imparteam o camera de camin cu 2 colegi la aceeasi facultate minunata(si aici nu glumesc..este institutia care, combinata cu viata de camin, m-a facut omul de azi, increzator in puterile mele si dornic sa rezolv orice problema din orice domeniu..scoala..munca..prieteni..viata) Electronica si Telecomunicatii. Incepeam anul 5 si ma gandeam cum va fi viata mea dupa ce voi termina..in ce directie ma voi indrepta si ce drum voi alege in viata. Aveam o viata plina de voie buna si fara griji, cu petreceri studentesti, bere multa la Jeg(cine stie..cunoaste:) ), si bucuria de a avea un cerc de prieteni si amici cu care sa iti petreci timpul liber(care era foarte muuult in momentele acelea). Pe partea tehnica pot sa precizez ca aveam un AMD Athlon…cu vreo 1.25 Gb RAM care isi facea treaba cu brio pentru browsing, diverse office-uri si clar Football Manager(joc la care am avut si un marator de 2 zile si jumatate non-stop-3 persoane pe acelasi calculator in mod multiplayer). Nu pot uita nici monitorul de 17′ de marca Nokia(cred ca avea pe putin 15 kg).
    De atunci pana in zilele noastre..am terminat facultatea, sunt la al 2-lea job in campul muncii, am o relatie frumoasa(cu o fata frumoasa, desteapta si ambitioasa) de aproximativ 5 ani, 4 luni si 19 zile :D, sunt sigur pe mine in tot ceea ce fac, ambitios si am invatat sa stiu sa ma simt bine in pielea mea(in ciuda unei mici dizabilitati fizice pe care unii o vad diferit din exterior(dar care pe mine chiar nu ma afecteaza) si cu foarte multa curiozitate).
    Singura chestie pe care o observ la 9 ani distanta este ca parca nu imi ajung cele 24 ore..am atat de mult planuri si incerc sa le ingramadesc pe toate intr-o zi, iar cand prind un weekend de leneveala in natura este unul din lucru cele mai relaxante si “incarcatoare” de baterii pentru o societate zbuciumata si parca dominata de o era foarte tehnologizata! :)

      (Citează)

  15. “Nu am aruncat niciun ochi” peste celelalte comentarii, am vazut doar ca unele sunt imense… O sa incerc sa rezum totul cat mai bine deoarece stiu cum e sa stai sa citesti intr-una… e plictisitor. :)
    Nu stiu daca politica concursului accepta dar am doar 16 ani si sunt in clasa a 11-a. Asadar acum 9 ani eram intr-a 2-a. Atunci pe partea de hardware nu aveam decat un pc single-core care isi facea treaba pe cat putea. Nu am facut progrese mari, acum fiind la un dua-l core.
    Pe partea de software insa pot spune ca am excelat, inca de mic avad o pasiune pentru jocurile video si animatii. Asadar am vrut sa descopar cum sunt create. Cautand intr-una pe internet, cred ca prin clasa a 6-a, nu am gasit mai nimic decat niste programe ciudate cu modele prelucrate. M-am gandit apoi sa vad cum sunt create desenele animate pentru ca am vazut o oarecare asemanare.
    Astfel pana prin clasa a 8-a am studiat Blender; un program de editare video free, eu facand doar partea de 3D. Din clasa a 9-a am trecut la Adobe After effect, pentru ca stiam deja ca jocurile implica programare si alte lucruri pe care eu urma sa le studiez , asa ca nu mi-am batut capul. Am devenit destul de bun la efecte speciale si montaje, asa ca pana in prezent imi dedic timpul domeniului filmului. PC-ul meu este mult depasit de cerintele de randare pe care i le impun si ma gandesc, in continuare, sa fac cativa bani din acest domeniu, si, cu ajutorul parintilor(care nu prea au incredere in acest hobby al meu), sa imi achizitionez un pc mai… adecvat pot spune.
    Nu-i mult de zis, aceasta este povestea a ultimilor mei 9 ani; si, spor la citit in continuare! :)

      (Citează)

  16. Acum 9 Ani ?

    Imi aduc Aminte ca acum 9 ani aveam un calculator cu 2 Gb Ram prafuit si plin cu tot felul de fisiere … iar eu ca de obicei cand parinti erau plecati stateam pe Laptop-ul lor :)) fiindca ei aveai 4 Gb de ram si cautam mereu o solutie de a ascunde jocurile in calculator :)) Ciudat este faptul ca parinti mei aveau laptop-uri de la ASUS si mergeau foarte bine … Acuma cand ma gandesc ca fratele meu are un Calculator mult mai performant fata de ce aveau eu la varsta lui . Dar asta este tehnologie a evoluat fata de ani precedenti

    P.S La Multi Ani Asus ! Tineti-o tot asa !

      (Citează)

  17. Cum am evoluat în nouă ani? Păi s-o luăm pe îndelete: pe plan profesional n-am prea evoluat, lucrez într-un sistem unde nu prea este loc de evoluție. Ce spun eu? Nu există loc de evoluție deloc, da’ deloc. C-așa-i în educația noastră ce de toate zilele… Bine, hai să zic c-am evoluat, c-am luat un grad didactic… treacă de la mine… deși intrasem în sistem cu niște idei și niște așteptări…
    Pe plan material? Aici da, am evoluat, se vede și pe fluturașul de salariu. Gradul ăla didactic – definitivatul – mi-a adus nesperatul drept de a-mi fi scuipată pe card o sumă suplimentară de circa 7-8 lei… nu-i problemă, aștept câțiva ani ca să-mi mai crească puțin salariul să pot face rate la bancă pentru un laptop nou… (pe ăsta de aici nu cred să-l câștig, am un ghinion teribil. Dacă, de exemplu, într-un sac ar fi 50 de femei și un bărbat, eu sigur aș scoate bărbatul….).
    Am mai făcut un pas înainte: de la Dacia 1300 a lu’ taică-miu am trecut acum vreo 3 ani la o Dacie Logan de 1,4 luată la mâna a doua. Dar e a mea, luată cu banii mei! Bine, o luasem pentru navetă… uite, încă un pas înainte, nu mai fac naveta!
    Pe alte planuri? Care mai sunt? Nu știu… în 2005 aveam o janghină de PC cu AMD Athlon XP, 128 MB de RAM DDR1, normal, o placă video TNT Riva NT2 sau ceva de genul, o placă de bază Matsonic și un HDD Maxtor care făcea ca tractorul la arat. Luat prin 2001 cred, a funcționat până anul trecut, în paralel cu un laptop Toshiba Satellite L300, pe care scriu acum.
    Mai târziu, după cursuri intensive de tehnică a producției, am reușit să fac un copil… mă rog, nu singur, știți voi cum devine chestia asta… A, uitasem, în 2005 eram însurat deja, m-a pocnit ideea într-o seară și a doua zi mi-am luat familionul și ne-am dus la „pețit”… aici aș putea povesti multe,dar mă abțin…
    Pe plan personal, cred că am evoluat cel mai mult, am trecut depragul de 30 de ani, pot zice că am acumulat o oarecare experiență de viață. Iarăși am uitat, tot prin 2005-2006 am început să mă joc cu Linux-ul, mi-a dat cineva CD-urile de la Mandriva Limited Edition sau ceva de genul… n-am dormit vreo două nopți, eram curios să văd ce și cum… nu-mi imaginam că era și altceva în afară Windows…
    Apropo de Windows, am găsit printr-o cutie cu vechituri niște chestii care mi-au adus aminte de „tinerețe”: o dischetă de boot de Windows ’98 (am avut și un coșmar după, am visat toată noaptea că scriam „Start computer with CD ROM support”) și cele două dischete de la Partition Magic… îmi pare rău că nu mai funcționează, le-am aruncat.
    Per total, lăsând gluma și nostalgia la o parte, cred că a existat un anume progres. Fie și numai pentru că am o fetiță super isteață și sănătoasă (da, mulțumesc asemenea!) și o familie la fel de super, nu mai stau într-o cameră de cămin pentru familiști și sunt sănătos tun. Asta contează pentru mine. Restul se rezolvă.
    P.S: uite cum, cu ocazia asta, mi-am mai adus aminte de niște lucruri de care aproape uitasem, niște lucruri care la momentul ăla au fost prilejuri de mare bucurie pentru mine. Mulțumesc, Radu!

      (Citează)

  18. Am evoluat de la Sempron soket A la intel Haswell 4770k.

      (Citează)

  19. Acum 9 ani eram copilul speriat care terminase liceul si se muta(singur) intr-un oras mare. Cu admiterea la Telecomunicatii finalizata (olimpic, deh), cu ceva bani in buzunar, nu ma gandeam decat la orasul asta mare pe care eram gata sa il cuceresc.
    Evolutia a fost numai si numai ascendenta. Dupa 6 ani de chin si 2-3 joburi in acelasi timp, am terminat ratele la apartament. Mic, ieftin, dupa buget neica, dar nu mai imi cere nimeni chirie.
    Dupa facultate, jobul in telecomunicatii. Nervi, umilinte, sefi incompetenti, in cativa ani le-am luat locul.
    Pe EA am intalnit-o la zilele Clujului, in 2009, iar dupa o saptamana de atentie a devenit numai a mea. Nu pot decat sa sper ca toti anii ce vor veni vor fi la fel de fericiti pentru noi cum au fost cei 5 ani petrecuti impreuna.
    Telecomunicatiile au avansat, am inceput sa lucrez cu niste danezi (ex-Nokia), apoi cu niste americani, si incet-incet am renuntat la contractele din Romania. Traiasca centralele telefonice!!
    Anul acesta ne-am luat si masina mult visata, fara bani scosi de la banci.
    Asta a fost povestea ultimilor 9 ani, cu multa sudoare, dar cu realizari pe masura. Maturizarea unui baiat … abia acum se termina.

      (Citează)

  20. castigatorul :D

    06/10/2014 la 10:35 PM

    In urma cu 9 ani: baiatul de 140 cm care plangea daca nu mergea la gradinita cu sora lui sau care zbiera daca nu era imbracat in rochita cel putin o data pe saptamana sau care pleca cu baietii mai mari la fotbal si care se intorcea mereu accidentat de o minge primita in fata iar apoi o saracea de 2,3 palme pe mama lui pentru ca nu stia de unde sa il ia ,(aveam si in care ma puneau sa ma duc dupa minge,sau mami era plecata ) sau de la copilul care era rusinat de o poza cu el de la varsta de 1 an in puta goala si una in care era imbracat in costum de baie de fete sau in rochita de domnisoara de onoare …. mai sunt multe.. de la baiatul care era mereu egoist si privit ca oaia neagra a familiei ,clasei ,grupului de prieteni,satului etc.etc. doamne si cate ar mai fi de spus… Dupa 9 ani (in prezent): am 175 cm nu am mai plans de 2 ani si atunci m-am uitat la Remember me :( (frumos film), de la tipat am ajuns sa cant am facut 7 ani de canto popular dupa care m-am apucat de rap (am 3 piese oficiale ), am jucat 2 ani fotbal la o echipa de juniori ,am facut box 5 luni (m-au ajutat reflexele pe care le aveam in fata palmelor mamei),acum cred ca poza aia da bine ,stau cu fata care m-a vazut in puta goala(de cele 2 ,in rochita si costum de baie nu stie nimic :))) ) ,am ajuns sa fiu bine vazut de multa lume , am ajuns sa apar la televizor iar acum toti se dau bine pe langa mine ,un plus am evoluat din punct de vedele mental dreau sa dau la facultatea de medicina,am cateva diplome din competitii de dans(break dance,dans modern etc.) am cea mai frumoasa prietena si imi iubesc mai mult ca niciodata familia P.S. am varsat apa pe tastatura laptopu-lui si nu imi merge tasta (enter,backspace si ghilimelele de care am avut nevoie mai sus ) MULTUMESC PENTRU ATENTIA ACORDATA PRIN CITIREA MESAJULUI

      (Citează)

  21. #acum9ani fix in perioada asta incepeam primul an de studentie in Bucuresti, venind de la un liceu de provincie unde faceam naveta saptamanal catre un sat cu nu mai mult de 1000 de locuitori. A doua zi in Capitala a fost prima zi de facultate si ziua in care pe langa i sarsanalele aduse de acasa se afla si PC-ul meu: Un Celeron 2,1Ghz si 256 RAM, cu monitor CRT de 17 (al dracului de greu) – l-am blestemat 3 ani de aici inainte.
    -Ajunsesem la locul de cazare impreuna cu un coleg nou, urma sa stam in gazda la o baba de 70 de ani obsedata de orice corp straina flat in miscare in casa ei. Primul lucru facut in ziua aceea, dupa ce ne-au plecat parintii a fost sa cautam ca hienele dupa hoituri, un provider de internet – U-Nite Net, Dr Taberei si astfel portul meu Ethernet era dezvirginat pentru prima oara.
    Presupun ca aveti idee cum e sa constientizezi ca din momentul acela nu va mai trebui sa stai cu ochii pe ceas de teama sa nu auzi “Ia zi, mai bagi o ora?” sa nu fie nevoie sa dai 5 lei pe un long night sa rupi mIRC-ul in 2, etc..Evrika! Habemus Huburi, hi5 si Yahoo Messenger.
    -Din cauza asta, a internetului evident, ajungeam la biserica mai des decat la facultate (si eu nu sunt un bun crestin) in schimb digeram tot ce se putea gasi pe internet. Celeron-ul meu era inca in voga, eheeee, luat pe nerasuflate in ziua in care s-au afisat rezultatele la BAC.
    Taica-miu imi promisese ca daca iau BAC-ul (atata de bun eram!) imi da bani sa schim placa de baza la K9-le luat de la UltraPro cu 4 ani in urma, in clasa 9a.(Duron 1,2 si 128 SDRAM, 20gb hdd, avion ce mai! Cu banii primiti si cu cei stransi din vanzarea componentelor din carcasa care era pana la ziua rezultatelor deja goala, desi el nu stia, am reusit ca in ziua cu pricina sa fug cu ocazie pana la oras si sa iau placa de baza, procesor, ram, sursa, periferice si placa video. Cand am ajuns acasa nu mai conta ce nota am luat, ce am facut etc, imi tremura tot corpul de nerabdare sa montez fiara! FIara nu a fost functionala din prima zi fiindca asa nepriceput cum am fost am luatGForce-ul 6800 pe PCI-Express in loc de AGP. Asa ca o noaptea am stat si am visat la cum jucam FIFA2005 la care visam salivand in revistele LEVEL.
    Eh, dar sa revenim, #acum9ani nu lucram, faceam o facultate obscura din care nu stiam daca se va alege mai mult decat faptul ca am stat 4 ani in capitala si traiam cu 10 lei/zi si mancam supa la plic sa am bani de cinema.
    9 ani mai tarziu lucrez ca Inginer IT intr-o multinationala in care nici acum nu sunt sigur cum am reusit sa ajung:)) Tehnologia, gadgeturile si internetul sunt secera si ciocanul cu care imi fac veacul pe plantatie si supa la plic s-a transformat in cine in oras. [ma rog, una pe luna…dupa ce strang cureaua 29 de zile cu supa la plic]. Celeron-ul inca functioneaza, acasa la parintii cu configuratia din facultate. Din nostalgie nu a fost inlocuit si din ultimul an de facultate nu am mai avut un laptop/computer personal prin bunavointa corporatiei si a sistemului lor de a-ti da echipament de serviciu. Sa le dea Mnezau sanatate!:))

    Multumesc pentru atentie,

    Cozmin

      (Citează)

  22. Glont Vlad Catalin

    07/10/2014 la 10:28 PM

    Hmm.. Aveam 10 ani, imi luasem primu caine pe care-l am si acum si din cauza caruia i-am stricat bunicii mele petrecerea de pensionare dand buzna acolo si laudandu-ma cu noua “achizitie”. Lasand asta la o parte, perioada scolii generale a fost cea mai tare, geamul clasei avea traiectoria direct catre o casa.. bietul om.. in fiecare pauza puneam cutia de lapte pe catedra, ne aliniam, ne “armam” mainile si fiecare dadea catre acea casa din toate puterile nimerind astfel geamuri, acoperis, pereti, masina, inclusiv cusca cainelui. Am continuat asa o perioada buna dand vina pe clasa vecina, astfel am fost mascati pana in ziua de azi. Ca o mica paranteza, pe vremea aia ma bucuram de cel mai tare pc din oras, un athlon 1.8 ghz, 256 mb ram, o nvidia mx 64 mb si un hard de 40 gb, super, nu? A urmat liceul, un mare rahat, intern, nimic nu se intampla, am dat si io de primele gagigi care mi-au dat suturi in oua gramada, dar lasand tampeniile de-o parte, am avut primul job, acesta constand in introducerea unor analize medicare intr-un program SIUI, mi-am facut astfel bani de-un laptop “jmeker” care peste 1 an si o luna fix, dupa terminarea garantiei, mi s-a ars. Asta e. a urmat o perioada relativ faina, intrand in lumea muzicii, mama mea ducandu-se si tragand pe branci o luna in italia pt a-mi lua o chitara electrica Ibanez. A venit si majoratu, m-am milogit la bunicu meu sa ma puna niste bani pe langa ce-am mai facut, astfel, luandu-mi intr-un final o “racheta” de pc. Am ajuns si la politehnica, una din greselile vietii mele. Cel mai tare moment din viata mea a fost cand am implinit 19 ani, cunoscandu-l astfel pe fondatorul trupei Truda, la care am urmat sa merg la ore de chitara, ajungand sa-mi fie mentor si sa fiu luat in turneu cu ei, inainte de primul concert incurajandu-ma cu un citat din filmul “Rock Star” (2001): “Now you’re hanging with hardcore, brother!” Inchei urandu-va mult succes in continuare! Faceti o treaba amazing! ;)

      (Citează)

  23. Acum 9 ani incepeam clasa a 12-a si imi faceam griji cu privire la facultate. God, I’m young… :))

      (Citează)

  24. OK, voi extrage un câștigător acum.

      (Citează)

  25. Good, ca deja aveau aia la Dansez pentru tine subiecte lacrimogene pentru o suta de ani.

      (Citează)

  26. sami mititelu

    08/10/2014 la 9:28 PM

    acum 9 ani imi luam primul pc ,cu specificatii decente pentru acea vreme,doar ca sa joc mario si prepelix :))

      (Citează)

  27. OK, n-am putut alege un singur comentariu, sunt atâtea amintiri foarte frumoase strânse aici. Vă mulțumesc pentru că le-ați împărtășit cu mine, s-a dovedit o discuție care ar transforma pe oricine într-un optimist, care arată că se întâmplă și multe lucruri în viață, că evoluăm foarte mult de-a lungul anilor și de cele mai multe ori în mai bine.

    Pentru mine, să le citesc pe toate acum la rând a fost o lectură superbă.

    N-am putut alege un singur comentariu care să-mi placă, ci am strâns în total vreo 19. Sorții au decis apoi câștigătorul prin random.org: comentariul 39, brontozaurel. Felicitări, îți trimit un email în care să cer câteva date.

    Mulțumesc tuturor pentru participare!

      (Citează)

  28. Acum 9 ani visam la un calculator pe care apoi mi l-am cumparat. Apoi mi-am cumparat toate revistele de pc care apareau in acea perioada, Chip, Pc-practic, Computer bild, Chip special…etc Am dat comanda si pentru numerele din urma, eram flamand dupa informatie. Revistele nu au mai aparut insa am studiat zeci de saituri de programe, setari…etc Printre saiturile preferate sunteti si voi si va urmaresc mereu, tot timpul am invatat de la profesionisti.

      (Citează)

  29. acum noua ani aveam un pentium 1 si ma jucam pe el un joc de 5-6 mega
    in 2005 miam luat un p 4 iar in 2008 un amd athlon 3200+ 2ghz iar acum in 2014 am un amd athlon dual core x2 2,6 5000 placa video nividia gt 8600
    2 g rami si restul sunt maruntisuri
    daca mi-aduc aminte bine pe p1 ma jucam racin car sau ceva de genu cand veneam de la gradinita fix la el ma opream
    p4 ma jucam un joc john deer drive green cu ferme era fain jocul pe atuncea
    asa am evoluat eu in ultimii 9 ani

      (Citează)

  30. O chestie pe care probabil ar fi trebuit s-o anunt de vreo doua zile, dar cum sunt imprastiata…

    Am primit mesaj vineri dimineata ca mi se livreaza laptopul in intervalul 9-17 si am intrat in posesia lui cateva ore mai tarziu. :)

    Inca o data multumesc, a fost o adevarata surpriza sa vad acel mail, chiar nu ma asteptam sa castig.

      (Citează)

    Alătură-te discuției, spune-ți părerea:

    Your email address will not be published. Required fields are marked *

    Comentariile nu se pot edita ulterior, așa că verifică ce-ai scris. Dacă vrei să mai adaugi ceva, lasă un nou comentariu. Fără înjurături și cuvinte grele, că vorbim prietenește aici, și fără mesaje doar de dragul URL-spam-ului. Link-urile către alte site-uri, dar care au legătură cu subiectul discuției, sunt binevenite.

sus